Vicedirectorul Centrului Național Anticorupție, Lidia Chirioglo, susține că specialiștii CNA au deja pregătit un proiect de lege ce i-ar putea face pe acei polițiști care vor să ceară mită să se gândească de două ori înainte de a încălca legea. Astfel, persoana care va pica testul de integritate urmează a fi trasă la răspundere penală, nu doar să riște funcția. Acest lucru se va întâmpla dacă legiuitorii și Ministerul Justiției vor susține acest proiect de lege.
”Încercăm să intervenim prin intermediul testelor de integritate. Acest instrument de prevenire urmează a fi dezvoltat, întrucât dă rezultate bune. Mai mult, lucrăm la o nouă lege ce prevede răspunderea penală a angajatului. Respectiv, din momentul în care o persoană pică testul de integritate, să fie atras la răspundere penală. Nu este o provocare, ci o metodă necesară”, a declarat Lidia Chirioglo în cadrul emisiunii ”Logica Puterii” de la Sputnik Moldova.
Vicedirectorul Centrului Național Anticorupție mai spune că instituția pe care o reprezintă nu are scopul de a acționa aidoma unei bâte, ci doar intenționează să prevină aceste procese nesănătoase. Lidia Chirioglo susține că o astfel de metodă este aplicată și în România, acolo unde dă rezultate foarte bune.
Potrivit datelor oficiale, cele mai afectate domenii de activitate au fost anume segmentele unde activează cei mai mulți angajați tineri. În mare parte, tinerii munceau în sectorul HoReCa, iar din cauza restricțiilor și a limitării numărului de angajați, mulți dintre aceștia au rămas fără o sursă de venit.
Activistul civic Dumitru Roibu este de părere că, în lipsa unor politici de stimulare, fenomenul emigrației ar putea crește în perioada post-COVID. Dacă unii tineri au reușit să se reprofileze, alții aleg calea străinătății.
"Prin intermediul autorităților trebuie să întreprindem toate măsurile necesare pentru a ajuta societatea în aceste momente de criză, inclusive tinerii. Toate restricțiile vin cu anumite consecințe, printre care și creșterea numărului de tineri care împrumută bani de la bănci și tineri care pleacă peste hotare, cu riscul de a ne se mai întoarce. Statul trebuie să intervină cu măsuri, iar noi, societatea, să fim solidari în această perioadă complicată", a remarcat Dumitru Roibu.
Potrivit unor date, peste două mii de tineri din țara noastră și-au pierdut locul de muncă în 2020. La nivel global, s-a constatat că cel mai înalt nivel de anxietate, dar și consecințe negative asupra stării psiho-emoționale, au fost înregistrate în rândul tinerilor.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Deputatul Dinu Plângău consideră că ceea ce ar putea să se întâmple cu adevărat după data de 23 martie, la trei luni de la demisia Guvernului Chicu, va fi o aprofundare a crizei politice și transformarea ei într-un blocaj constituțional.
„Până pe 23 martie suntem într-o criză politică, iar după această dată vom avea deja și un blocaj constituțional în care nici o instituție a statului, dintre cele aflate în conflict, nu vor putea ajunge la scopul dorit - nici alegeri anticipate, nici instituirea unui Guvern. Toți se întreabă ce se va întâmpla după data de 23 martie. Vă spun: vom intra întru-un blocaj constituțional, când Curtea Constituțională nu va putea constata condițiile de dizolvarea a Parlamentului, iar majoritatea parlamentară creată nu va iniția procedura de suspendare a Președintelui. Vom rămâne doar cu o tentativa eșuată de învestire a Guvernului, iar după 23 totul va începe de la zero”, a menționat Dinu Plângău.
În opinia sa, dacă vor fi întrebați cei de la PSRM cum vor institui un Guvern fără acceptul Președintelui, nu vom avea un răspuns. Dacă vor fi întrebați cei de la PAS cum ajungem la alegeri anticipate, acum, fără o majoritate parlamentară, tot nu vom avea un răspuns, ci doar mesaje politice pentru susținătorii acestor partide.
Deputatul a reiterat în cadrul emisiunii poziția Platformei DA în această situație complicată, iar soluția ar fi instituirea unui Guvern minoritar pentru a se ajunge pașnic la alegeri anticipate.
„Soluția pe care a propus-o PDA este cel mai rațional deznodământ în situația dată, dialog între partidele parlamentare, un consens pe dreapta, așa încât pașnic să ajungem la anticipate, desigur cu un Guvern funcțional”, a concluzionat deputatul Dinu Plângău.
Cum vede Dodon ieșirea din criza politică și de ce o compară pe Sandu cu Plahotniuc>>>
Potrivit recentei hotărâri a Curții Constituționale, Șeful Statului trebuie să reia consultările cu fracțiunile parlamentare pentru a identifica un candidat la funcția de premier. Maia Sandu a declarat că, deocamdată, se abține de la o discuție cu fracțiunile din Parlament și dorește să afle poziția societății civile și a mediului de experți.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Dacă e să generalizăm raționamentele din care părinții sunt revoltați de închiderea școlilor, acestea sunt, în mare, două.
Al doilea - părinții, care sunt obligați să meargă la muncă ca să poată întreține familia, să le pună o bucată de pâine pe masă copiilor, respectiv, nu au cu cine să-i lase acasă. Nici nu pot să-i ia cu ei la muncă și nici să-i lase singuri acasă, ambele cazuri comportând mai multe riscuri.
Este mai mult decât evident că părinții au dreptate atunci când cer redeschiderea școlilor. Argumentele lor sunt imbatabile: cu cine să lase copiii acasă și cine o să ajungă acești copii dacă nu merg la școală?
Spre marea mea surprindere, în fața acestor părinți a ieșit un secretar de stat al Ministerului Educației, mai exact, Natalia Grîu, care le-a spus pe un ton mai mult decât obraznic că Ministerul Educației nu are nicio treabă cu închiderea școlilor, că respectiva decizie de închidere a școlilor aparține Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică."Eu pot să mă expun pe domeniul Educației. Eu nu sunt medic, eu nu sunt președintele Comisiei Naționale, eu răspund de asigurarea accesului la educație în școală", a spus doamna secretar de stat.
Halucinant, nu? Părinții sunt revoltați că copiii lor nu au acces la educație, iar ea le spune că asta nu o privește pe ea pentru că răspunde de asigurarea accesului la educație în școală. Nu sesizați că este alogic?
Când o mamă i-a spus că nu are cu cine să lase copilul acasă, doamna Natalia Grîu i-a răspuns la fel: "Dacă îmi permiteți să mă expun. Eu cred că trebuie să facem o delimitare între competențele Ministrului Educației…". Deci, faptul că copiii nu merg la școală, iarăși, nu ține de competențele Ministerului Educației! Exact ca în procesul lui Kafka.Și tot în cadrul acestui dialog, răspunzând părinților care spuneau ceva de genul că nu au bani pentru computere și planșete ca odraslele lor să participe online la ore, doamna secretar de stat a venit din nou cu același argument neghiob - asta nu este treaba Ministerului Educației.
"Ministerul Educației se va expune pe domeniul de competență. Vreau să vă spun următorul lucru: la pachet cu anumite decizii care se iau pentru asigurarea dreptului la educație, sunt și anumite aspecte care vizează… care țin de protecția socială, anumite suporturi care trebuie să fie acordate părinților…", a declarat Natalia Grîu.
Alo! Ce-i cu tâmpenia asta? Adică de ceea ce li se întâmplă copiilor sunt vinovați părinții lor pentru că sunt săraci și nu au bani pentru computere și planșete sau cei de la Protecția Socială că nu le dau ajutoare financiare pentru asta, iar Ministerul Educației nu are nicio responsabilitate?Dacă este așa, dacă nu Ministerul Educației a închis școlile, ci Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, de ce atunci în fața părinților a ieșit un secretar de stat de la Educație, ca să le povestească ce? Că Ministerul nu are nicio responsabilitate?
Nici nu știam că avem secretari de stat atât de impertinenți, obraznici și… agramați.
Am transcris fragmentele de mai sus din discursul ei ca să arăt că doamna secretar de stat din Ministerul Educației nu prea cunoaște sensul cuvintelor de care face uz. Avem în cazul ei folosirea total improprie a verbului "a expune" la reflexiv: "pot să mă expun", "dacă îmi permiteți să mă expun", "Ministerul Educației se va expune".
La reflexiv, verbul "a expune" înseamnă a se pune, se afla într-o situație periculoasă, neplăcută. Corect ar fi fost să spună "să mă pronunț" sau "să-mi expun poziția, părerea". Dar așa doamna secretar chiar că s-a expus pe ea și întreg Ministerul Educației de a văzut o țară întreagă cine lucrează acolo.
Cam atât despre protestul părinților și poziția Ministerului Educației. Deși ar mai fi câteva chestiuni.
De ce tace avocatul poporului pentru problemele copilului, Maia Bănărescu, tace chitic, nu sare în apărarea drepturilor copiilor sau nici pe ea, ca și pe Ministerul Educației, nu o privește faptul că copiii nu sunt lăsați să meargă la școală.Și de ce tace cealaltă Maie - Maia Sandu, care este ditamai președinte de țară și care anterior a fost și ministru al Educației? Ea de ce nu se implică în acest conflict sau nici pe ea nu o vizează, nu o privește faptul că sunt închise școlile și riscăm să avem o generație de analfabeți.
Bănuiesc că Maia Sandu nici nu a observat că au fost închise școlile și părinții protestează. Și cum ar observa în condițiile în care ea luptă vârtos cu corupția și corupții din Parlament, iar altceva nu o mai interesează. Închiderea școlilor e o chestie prea măruntă, nu se ostenește ea să se aplece asupra unui lucru atât de insignifiant.
NOTĂ: Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu cea a redacției Sputnik Moldova.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova