În perioada de vară, centrele comunitare pentru copii funcționează în regim obișnuit și oferă asistență gratuită celor care provin din familii social vulnerabile sau copiilor aflați în situații de risc.
Centrul de zi asigură copiilor îngrijire, programe educative și distractive, consiliere – pe timpul zilei, urmând ca seara copiii să se întoarcă acasă. Acestea activează în intervalul orelor 9:00-18:00, de luni până vineri.
"Aici copii își fac noi prieteni, devin colegiali și receptivi la problemele altora. Beneficiarii își dezvoltă gândirea logică, imaginația, memoria și multe alte abilități. Îndeosebi în perioada de vară, când copiii sunt în vacanță, iar părinții nu au posibilitatea să le cumpere o foaie de odihnă la tabără, îi îndemnăm să frecventeze aceste centre", a subliniat șefa interimară a Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului, Lucia Caciuc-Roșioru.
În total, în Chișinău există 40 de centre, dintre care 10 dintre ele nu funcționează, pentru că au nevoie de reparații capitale. În centrele comunitare pentru copii și tineri sunt organizate 124 de cercuri și secții sportive. Este vorba despre cercuri cu profil turistic, tehnic, artizanat și artistic. De asemenea, sunt și cercuri de voluntariat, unde foștii beneficiari și nu numai, prestează servicii gratuit.
În perioada estivală centrele de zi sunt vizitate zilnic de către aproximativ 15-20 de copii.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
În anul 2019, industria IT din Moldova a înregistrat venituri de circa 6,8 miliarde de lei, depășind industria vitivinicolă, iar volumul exporturilor de produse și servicii a atins cifra de 5 miliarde de lei. Cele 2300 de companii aflate pe piața din Moldova își exportă produse și serviciile IT în peste 30 de țări ale lumii.
Administratorul Moldova IT Park, Natalia Donțu a vorbit în studioul Sputnik despre ultimele tendințe de pe piața IT din Moldova în contextul pandemiei. Ea spune că în prezent mai multe companii de pe piață își regândesc modelul de business pentru a se concentra mai mult pe generarea de produse, care au o valoare adăugată mult mai mare.
„Suntem focalizați pe serviciile IT, dar se observă o tendință de dezvoltare a componentei de produse IT. În general, estimăm că balanța va înclina spre generarea de produse pe viitor, pentru că ne confruntăm cu problema lipsei de capital uman pentru această industrie. Avem o cerere mai mare decât oferta de pe piață și atunci companiile vor fi în situația să-și regândească modelul de business astfel încât să se focalizeze mai mult pe generarea de produse, care au o valoare adăugată mult mai mare. În Moldova, companiile sunt dezvoltatoare de produse pentru sectorul de telecomunicații, sectorul bancar și pentru domeniul guvernamental”, a precizat Natalia Donțu
„Avem o comunitate IT foarte bună care poate oferi servicii la nivelul așteptărilor, avem o agenda guvernamentală ambițioasă de a trece cât mai multe servicii publice în format electronic și avem cetățenii, consumatorii care au un grad înalt de digitalizare comparativ cu alte state și care absorb aceste servicii”, a precizat Natalia Donțu.
În anul 2019, contribuția sectorul TIC în PIB-ul național a constituit 7,1%, iar cea a pieței IT e de 3,1% și de circa 15 mii de angajați. La ora actuală, pe piața TIC activează 2300 de companii.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Cel puțin 35 de mii de moldoveni au luat calea străinătății în 2020. Declarația îi aparține expertului economic Veaceslav Ioniță și a fost făcută în cadrul emisiunii „La Ordinea Zilei” de la Sputnik Moldova. Economistul face referire la rezultatele unei cercetări socio-economice pe care a realizat-o împreună cu CBX-AXA și care arată că aproape 18 la sută dintre moldoveni au intenția să emigreze în următoarele șase luni.
„Cel puțin 35 de mii de moldoveni au plecat anul trecut. Și vă spun cum am dedus această cifră. Noi realizăm sondaje în care îi întrebăm pe oameni dacă intenționează să plece în următoarele șase luni. În medie, 18% din intervievați spun că vor să plece. Este clar că nu toți pleacă, dar cifrele asta arată și vreau să spun că intenția de plecare este similară cu cea din 2018, când din țară au plecat peste 36 de mii de cetățeni. Acest lucru ne permite să spunem că în 2020 cel puțin 35 de mii de moldoveni au plecat din Moldova”, spune Veaceslav Ioniță.
Și dacă anterior plecau muncitorii necalificați și oameni care ajungeau la limita sărăciei, astăzi aleg calea străinătății moldoveni care sunt satisfăcuți de veniturile financiară, dar nu mai suportă criza instituțională cu care se confruntă țara noastră.
„Să știți că cel mai mare grup de oameni din cei care spun că vor să plece, sunt foarte mulțumiți de starea financiară, adică omul are casă, are masă, are mașină și salariu bun, dar vrea să plece. Acest grup constituie 25%. Evident că cei nemulțumiți de starea financiară la fel vor să plece. Și mai sunt o categorie, care sunt suficient de mulțumiți, eu îi numesc prizonierii bunăstării, ei nu sunt nici foarte bogați, dar nici săraci, ca să-și ia lumea în cap și să plece”, adaugă Veaceslav Ioniță.
Așa se face că din cauza birocrației și a crizei instituționale în care se bălăcește Moldova de ceva ani, oameni realizați aici, acasă, decid să pună lacăt la tot și să plece.
„Vreau să spun că această criză instituțională în care trăim, această criză a societății fugărește din țară nu oamenii săraci, dar cei pe cei bogați, pe cei care au început afaceri, au prosperat, dar care au spus „Nu! Eu merit ceva mai bun, iar în Moldova eu nu am nicio șansă să obțin ceea ce merit”. Vă spun că 25% la sută din intervievați spun că au tot necesarul, dar vor să plece din țară”, conchide economistul.
Datele oferite de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale arată că anual aproape 2000 de moldoveni se stabilesc cu traiul peste hotare.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 16 ian - Sputnik. La acest sfârșit de săptămână, unitățile de schimb valutar ale celor mai importante bănci din Chișinău cumpără dolarul în medie cu 17,18 - 17,22 lei și îl vând cu 17,40 - 17,42 lei.
Băncile cumpără euro cu 20,87 - 20,89 lei și îl vând cu 21,14 lei.
Leul s-a depreciat la sfârșit de săptămână în raport cu principalele valute de referință, cu excepția hrivnei ucrainene, care scade nesemnificativ. Dolarul s-a scumpit cu 3 bani, euro a urcat cu 2 bani și leul românesc cu un ban în ziua de vineri.
La cursul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru 15-17 ianuarie, un dolar american este cotat cu 17,28 lei, un euro – cu aproape 21 de lei, o hrivnă ucraineană – cu 61,62 bani, un leu românesc – cu 4,31 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 23,58 bani.
Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.
BNM a anunțat că ritmul anual al inflaţiei a constituit 0,39% în luna decembrie 2020.
Rezervele valutare ale BNM se cifrau la 3 miliarde 674 de milioane 820 de mii de dolari americani (3,674,820.33 milioane de dolari SUA) la finalul lunii noiembrie 2020. În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova