Aneta Zasavițchi

Se va ieftini sau nu consumația în restaurante și cafenele în urma reformei fiscale

118
(reînnoit 15:19 05.08.2018)
Proprietarii de restaurante, dar și baruri vor beneficia de o reducere cu 10%, după ce parlamentarii au votat o decizie în acest sens. Va duce acest lucru sau nu la ieftinirea produselor consumate în astfel de localuri?
Se va ieftini sau nu consumația în restaurante și cafenele după reducerea TVA-ului

Directorul Asociației Restaurantelor și Localurilor de Agrement, Aneta Zasavițchi, a declarat pentru Sputnik Moldova că foarte mulți agenți economici activează în pierdere, iar acest lucru puțin probabil să se întâmple.

„Trebuie să fim realiști, situația în Republica Moldova, în industria hotelurilor, dar și restaurantelor a ajuns într-o stare critică. Pentru că acest TVA venea cu doi ani în urmă, situația era să fie altfel. În prezent avem o situație destul de critică, iar atunci era să avem o reducere reală a prețurilor", a menționat Aneta Zasavițchi.

 

118
Tagurile:
ieftin, cafenea, reducere, prețuri, restaurant, TVA, consum, Aneta Zasavițchi
Tematic
Revoluție fiscală în Moldova: Cine nu va mai plăti impozite din salariu
Cine va avea de beneficiat de pe urma reformei fiscale, dar și cum va fi afectat bugetul
Roman Chircă: Reforma fiscală are și o conotație electorală
Mihai Druță

Recolta de struguri, mai mică: Se va scumpi și vinul?

43
(reînnoit 15:46 18.09.2020)
În acest an ne putem aștepta la creșterea prețurilor produselor vitivinicole. Asta a declarat în cadrul emisiunii "INTERSECȚII" cunoscutul somelier Mihai Druță.
Recolta de struguri, mai mică: Se va scumpi și vinul?

În 2020 cel mai important sector din țară, cel vitivinicol, a suferit mai multe pagube. Producătorii autohtoni susțin că au înregistrat pierderi semnificative la capitolul vânzări - unele au fost estimate la 80%. Condițiile meteorologice nefavorabile au avut un impact negativ asupra producției de struguri din acest an.

"Anul acesta avem o roadă mult mai mică de viță de vie. Cu siguranță prețul la struguri va crește, respectiv și prețul la vin va fi majorat. Prețurile se mai stabilesc în funcție de tipul vinului și procedura de pregătire pentru a-l vinde pe piață", a declarat în studioul Sputnik somelierul Mihai Druță.

Astfel, seceta severă, înghețul de primăvară, temperaturile joase din luna mai și grindina au cauzat pierderea a circa 30-50% din cantitatea de struguri.

Specialiștii susțin că recolta de struguri din an acest an este cea mai modestă din ultimul deceniu, fiind estimată la 150 – 200 de mii de tone, în scădere cu aproximativ 25-40%.

În pofida pandemiei, nivelul exporturilor este satisfăcător, deși piața globală de vinuri se confruntă cu o descreștere de circa 15-30 la sută. La începutul acestui an, în luna ianuarie, în Moldova s-a constatat o creștere a exportului de vinuri - de 17,5 procente, iar în februarie - de aproximativ 10 la sută. Începând cu luna martie, producătorii au înregistrat o descreștere de 9 procente, iar în luna aprilie descreșterea a fost de 26 de procente.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

43
Tagurile:
recoltă, struguri, preț, vin
Tematic
Ziua Vinului 2020 ține cont de COVID-19: Cum va avea loc sărbătoarea - Video 


Загрузка...
Arcadie Astrahan

În Moldova lipsește evidența oamenilor cu stări presuicidare

23
(reînnoit 13:05 18.09.2020)
În Republica Moldova nu există o evidență a persoanelor cu stări presuicidare, motiv pentru care este greu de combătut acest fenomen dezastruos. Despre acest lucru a anunțat directorul de programe din cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală, Arcadie Astrahan.
Evidența moldovenilor cu stări presuicidare lipsește

În timp de un an, 467 de moldoveni și-au curmat viața recurgând la suicid, în ciuda eforturilor autorităților de a combate fenomenul. Arcadie Astrahan spune că în țara noastră există multe persoane care suferă de tulburări de comportament, depresie, însă o statistică clară în acest sens nu există, motiv pentru care statul nu poate interveni eficient.

"În cea mai mare parte, persoanele care recurg la acest gest suferă de anumite tulburări mintale. La noi nu se face o evidentă a persoanelor cu stări presuicidare. În plus, nu știm exact și ce număr se persoane își pun capăt zilelor, statisticile oficiale sunt irelevante în acest caz. Ca urmare - nu știm câți au stări presuicidare, nu știm numărul real al persoanelor care se sinucid, respectiv nu putem aplica niciun plan eficient de intervenție", a declarat pentru Sputnik Arcadie Astrahan.

Potrivit specialistului, pentru a înțelege cu adevărat amploarea fenomenului de suicid în țara noastră este nevoie de intervenția statului cu politici concrete, dar și de implicarea societății, care de multe ori este nepăsătoare față de problemele altor persoane.

Ana Codreanu
© Photo : Arhivă personală / Ana Codreanu

"Este nevoie de intervenit cu programe în sistemul de învățământ, programe de psihoterapie, de a forma grupuri de suport a copiilor abuzați, a adulților cu gânduri suicidare așa cum sunt în alte state", a conchis Arcadie Astrahan.

De menționat este că, anual, în Republica Moldova aproape 500 de persoane se sinucid, potrivit unei medii statistice din ultimii câțiva ani. Numărul tentativelor este de cel puțin două ori mai mare.

În același timp, în țara noastră activează 40 de centre comunitare de sănătate mintală și 41 de centre de sănătate prietenoase tinerilor „Youth Klinic” în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară din toate raioanele și municipiile.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

23
Tagurile:
psiholog, depresie, evidență, Moldova, tentativă de suicid, suicid
Tematic
Criza pandemiei de COVID-19: Sănătatea psihică a milioane de oameni a fost afectată


Загрузка...
Laborator

Demonstrat științific: Motivul tuturor bolilor moldovenilor

0
(reînnoit 19:32 18.09.2020)
Apa este proastă în 90% din fântânile Moldovei. Grav este că și cea din apeducte nu este întotdeauna potabilă. Constatările au fost făcute de ecologistul Anatolie Prohnițchi pentru Sputnik de Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.

CHIȘINĂU, 18 sept – Sputnik. De calitatea apei potabile pe care o consumăm depinde direct sănătatea noastră.

Corpul uman, potrivit savanților, este constituit din apă în proporție de 50-75%.

Corpul unui adult conține în medie 60% de apă, iar al unui sugar - 75-78%, atingându-se proporția de 65% la aproximativ un an.

Apa potabilă de calitate este asimilată de corpul uman fără mare efort, în timp ce apa de proastă calitate conduce la uzura organismului și la îmbolnăvirea lui.

Fântânile au apă rea, dar oamenii n-au alternativă

Reporterul Sputnik Moldova i-a solicitat ecologistului Anatolie Prohnițchi să vorbească despre calitatea apei pe care o consumă moldovenii.

De altfel, calitatea apei este mereu la ordinea zilei, iar astăzi avem și un prilej special: pe 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.  

Cea mai importantă constatare este că în majoritatea fântânilor din satele Moldovei apa este proastă, nepotrivită pentru băut.

„În Republica Moldova, apa din 90% dintre fântâni nu este bună de consumat. Apa este tehnică, nu potabilă. Însă populația este nevoită să consume apa din aceste fântâni”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Anatolie Prohnițchi
© Sputnik / Osmatesco
Anatolie Prohnițchi

Fântânile din Moldova au o adâncime destul de redusă, de vreo 9-10 metri în medie. În unele cazuri însă apa potabilă de calitate se află la o adâncime de peste 100 de metri.

Chișinăul are apă bună la robinet, dar Nistrul este foarte poluat

Chișinăul este aprovizionat centralizat cu apă potabilă din Nistru. Calitatea apei de la robinet livrată chișinăuienilor „este de o calitate destul de bună”, pentru că aceasta este purificată corespunzător, a precizat ecologistul.

Râul Nistru este însă foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei.

Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare.

Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.   

„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Chiar zilele trecute, când temperatura aerului era de vreo 30 de grade Celsius, o publicație din Soroca a plasat pe YouTube un video care semnala că „Nistrul este bâhlit” în respectiva localitate.

Nu obții legume eco cu apă murdară

Mai adăugăm că oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele.

Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.

Starea râului Prut, al doilea râu mare pe care-l are Moldova, este mai bună, potrivit lui Anatolie Prohnițchi.

Sutele de râuri mici de asemenea sunt poluate și chiar secate de-a binelea în foarte multe cazuri, mai ales în acest an secetos.

Și apele subterane sunt influențate de seceta care s-a abătut asupra Republicii Moldova, potrivit ecologistului.  

Nici apeductele nu asigură mereu calitatea

Auzim că se construiesc și se dau în exploatare noi apeducte prin sate, dar nici apa asigurată prin acestea nu este întotdeauna potabilă - de multe ori este tehnică. Din motivul pe care l-am menționat mai sus: apa potabilă poate fi găsită în unele cazuri la o adâncime de peste 100 de metri, dar proiectele, inclusiv din lipsa banilor, nu prevăd forări atât de profunde.

„De calitatea apei potabile depinde sănătatea populației unei țări. Guvernările care s-au perindat de-a lungul anilor, indiferent de culoarea lor politică, nu acordau atenția cuvenită calității apei. Se construiesc apeducte, dar apa din ele nu este potabilă, dar tehnică”, a spus Anatolie Prohnicți. 

O altă problemă evidențiată de ecologist este raportul dintre apeducte și sisteme de canalizare. În Moldova, proporția este de 15% sisteme de canalizare la 100% de apeducte. Se construiesc apeducte, dar nu și rețele de canalizare.

Ca urmare, apa de la robinet folosită de oameni, cu tot cu detergenți și alte substanțe chimice și deșeuri, este vărsată direct pe pământ și ajunge în pânza freatică. Iată un motiv din care nu avem apă curată în fântâni.  

Apa rea le strică moldovenilor dinții

Fluoroza dentară, o afecțiune caracterizată prin schimbarea culorii dinţilor sau pătarea lor, este foarte frecventă în Republica Moldova, potrivit medicilor stomatologi

Această afecțiune a dinților este provocată de cantitățile prea mari de fluor în apa de băut, urmare a poluării solului cu pesticide în perioada „agriculturii intensive” – un experiment efectuat pe timpul fostei URSS.

În unele localităţi erau afectați de fluoroză și până la 80% dintre adolescenţii de 12-17 ani, potrivit unui studiu realizat de Unicef și Guvernul de la Chișinău în anul 2010.

Calitatea apei, aerului și solului influențează direct starea dinților, iar sănătatea dinților este esențială pentru buna funcționare a organismului uman, au semnalat medicii stomatologi moldovenii. Oamenii au fost îndemnați să aibă grijă ce apă beau, ce mănâncă și ce aer respiră.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
moldoveni, boli, Moldova, apa potabilă
Tematic
Pericolul mortal din apa de la robinet: Mii de decese cauzate de cancer în Europa
Iată ce a găsit ANSA în apa potabilă din școli și grădinițe: Nou program de evaluare


Загрузка...