Domnica Manole

CC cere retragearea scrisorii privind controlul în privința Domnicăi Manole

270
Curtea Constituțională a venit cu o reacție la controlul ANI exercitat în privința președintelui CC, Domnica Manole

CHIȘINĂU, 9 iun - Sputnik. Autoritatea Națională de Integritate nu deține competența constituțională și legală de a verifica participarea judecătorilor constituționali la judecarea cauzelor de pe rolul Curții Constituționale. Acesta este răspunsul Înaltei Curți către ANI la solicitarea „informațiilor și copiilor autentificate ale unor acte jurisdicționale, în contextul unui control care vizează participarea Domnicăi Manole la judecarea și pronunțarea Hotărârii Curții nr. 13 din 27 aprilie 2021. Această Hotărâre a declarat ca neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23 aprilie 2021 prin care s-a „retras” mandatul de judecător al doamnei Domnica Manole și Hotărârea Parlamentului nr. 74 din 23 aprilie 2021 privind numirea unui „nou” judecător al Curții Constituționale”.

În context, Curtea Constituțională a subliniat că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nu este incidentă în acest caz, iar actele solicitate sunt acte de jurisdicție constituțională adoptate în baza Legii Supreme de către Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională din Republica Moldova.

„Din perspectiva lipsei competenței Autorității prin raportare la Constituție, răspunsul a subliniat că hotărârile Curții Constituționale au valoare constituțională. În Hotărârea sa nr. 20 din 9 iulie 2020, Curtea Constituțională a reținut că ea „este singura autoritate competentă să se pronunțe în mod definitiv cu privire la un aspect care ține de Constituție și care vizează direct funcționarea Curții Constituționale și raporturile ei cu autoritățile statului, fiind exceptată de la orice cenzură din partea unei autorități publice care aplică și interpretează norme inferioare Constituției” ”, mai este specificat în comunicatul cu referire la controlul ANI exercitat în privința președintelui CC.

Totodată, Înalta Curte amintește că toate actele Curții pronunțate în exercitarea competențelor sale constituționale sunt definitive.

„Noţiunea de „hotărâre” este una generală şi cuprinde toate tipurile de acte ale Curții: hotărâre, decizie, aviz. Indiferent de denumirea lor, actele respective sunt definitive şi nu pot fi atacate. Astfel, textul „hotărârile Curții Constituționale” din articolul 140 alin. (2) din Constituție în accepțiunea de acte adoptate de Curte are în vedere hotărârile, deciziile și avizele pronunțate de Curte în exercitarea competențelor sale constituționale””, mai este precizat în comunicat. 

Mai mult, Curtea a notat că „actele emise în cadrul competențelor constituționale exclusive ale Curții Constituționale nu pot fi supuse cenzurii nici sub aspectul constituționalității, nici în privința legalității, de nicio autoritate publică, inclusiv de instanța de judecată în procedură de contencios administrativ.  În context, CC precizează că scrisoarea Autorității Naționale de Integritate reprezintă o ingerință în activitatea independentă a Curții Constituționale și s-a cerut retragerea acesteia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

270
Tagurile:
noua Constituție, Constituţia, CC
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar”

22
(reînnoit 21:32 24.06.2021)
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 25 iun – Sputnik, Doina Crainic. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

22
Tagurile:
NATO, Serbia


Загрузка...
Adrian Candu

Candu: După scrutinul din 11 iulie ne așteaptă noi alegeri parlamentare anticipate

265
(reînnoit 21:08 24.06.2021)
Fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu susține că în curând am putea să ne așteptăm la noi alegeri parlamentare anticipate. Cum explică acest lucru, citiți în materialul de mai jos.

CHIȘINĂU, 25 iun - Sputnik. Fostul speaker și actualul președinte al partidului „PRO Moldova”, Andrian Candu, a fost invitatul Centrului de presă Sputnik Moldova. În cadrul discuției, el a abordat mai multe subiecte legate de alegerile parlamentare anticipate, dar și de refuzul partidului său de a candida în scrutinul din 11 iulie.

Candu a declarat în studioul Sputnik Moldova că nu crede în aceste alegeri parlamentare și că acestea nu vor aduce schimbare. Ba mai mult, el este de părere că alegerile din 11 iulie nu sunt ultimele din următoarea perioadă și că în curând am putea să ne mai așteptăm la noi alegeri parlamentare anticipate. 

Fostul președinte al Parlamentului susține că decizia de a nu participa la alegerile din 11 iulie a fost una gândită de întreaga echipă a partidului „PRO Moldova”. 

„Am luat această decizie foarte bine pusă pe hârtie de ce să nu participăm și în timp, iacă deja fiind demarată campania electorală, ne-am dat seama că am luat o decizie bună. Nu este o campanie de competiție de idei și de proiecte și soluții, e doar o luptă cu elemente degradante. (...) Toată campania electorală s-a transformat într-o piață cu mizerii aruncate unul în altul”, a menționat Candu. 

Candu este de părere că scrutinul din acest an nu va aduce mari schimbări, ci mai degrabă noi dezamăgiri în rândul alegătorilor. 

„E o luptă de promisiuni goale și de orgolii. Cumva e o prelungire a alegerilor prezidențiale, că luptă stânga cu dreapta, că luptă, abstract spunând, Dodon cu Sandu. (...) Maia Sandu în continuare se implică, chiar dacă în mod normal nu ar fi trebuit, fiindcă nu este președinte a unui partid, este „președintele tuturor”, așa chipurile ar trebui să fie. Pun între ghilimele pentru că președintele în campania electorală foarte mult s-a activizat”, a precizat Andrian Candu.

Fostul președinte al Legislativului consideră că există mai multe scenarii în ceea ce privește alegerile din acest an, dar unul dintre scenarii poate fi și faptul ca la începutul anului viitor să avem din nou alegeri parlamentare anticipate. 

„Dacă PAS nu ia majoritatea în Parlament și majoritatea o iau Socialiștii și Comuniștii și, de exemplu, ȘOR, dacă trece în Parlament, păi această majoritate va veni cu candidatul lor la funcția de prim-ministru și repetăm practicile întâmplate acum jumătate de an. Președintele Maia Sandu o să zică nu, eu acest candidat nu-l accept, vin eu cu candidatul meu și s-ar putea ca în trei luni de zile iar să nu avem Guvern, dar Constituția cere, de alt fel, dizolvi Parlamentul și iar mergi la anticipate. Nu poți să dizolvi Parlamentul în același an de două ori, așa că o faci în primele zile din ianuarie a următorului an și bineînțeles că vii cu alegeri anticipate prin februarie sau martie. 

Candu crede că în cazul în care PAS va obține majoritatea în Parlament, atunci echipa va da de greu și nu se va isprăvi cu conducerea țării. 

În context, Candu a mai menționat că odată ce partidul său a decis să nu participe la alegerile din această vară, va monitoriza toate promisiunile făcute de concurenți în această campanie electorală și va vedea cine manipulează cel mai mult. 

„În campania electorală candidații se dau cu tot felul de promisiuni, dar oamenii s-au săturat de aceste promisiuni și vor să audă lucruri puțin mai adevărate, mai fundamentate, mai pământești. Când spui că voi crea 200 de mii le locuri de muncă, chiar dacă și ai să le creezi nu vei avea oameni care să lucreze în aceste 200 de mii de locuri de muncă. Fiecare al doilea tânăr se gândește să plece din țară, imediat ce termină facultatea. (...) Oamenii nu pleacă din țară neapărat că o duc greu, dar pur și simplu nu mai cred, nu mai cred în perspectivă, nu mai cred în viitor”, a adăugat Andrian Candu. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

265
Tagurile:
Guvern, Parlament, Alegeri parlamentare anticipate, Adrian Candu


Загрузка...

Emisiunea „Probă la micro… SCOP