Teodor Cârnaț

Expert constituționalist: De ce Maia Sandu nu poate declanșa acum alegeri anticipate

626
Expertul constituționalist Teodor Cârnaț a comentat în emisie la Radio Sputnik Moldova decizia de astăzi a Curții Constituționale prin care s-a constatat întrunirea circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului.

CHIȘINĂU, 15 apr - Sputnik. Teodor Cârnaț susține că deocamdată nu poate fi anticipată data exactă a alegerilor anticipate, având în vedere că în țară este instituită stare de urgență. Astfel, deocamdată Maia Sandu nu poate emite decretul privind dizolvarea Parlamentului. 

„Cât timp este în Republica Moldova stare de urgență, președintele Republicii Moldova nu poate purcede la emiterea acestui decret. Există două scenarii - ca însuși Parlamentul să-și anuleze starea de urgență care a fost motivată politic și în niciun caz medical atunci când a fost introdusă. Al doilea scenariu - președintele Republicii Moldova vine cu un demers către Parlament să anuleze această stare de urgență”, a declarat expertul pentru Sputnik Moldova

Teodor Cârnaț susține că mingea se află în continuare la Curtea Constituțională. 

„Curtea Constituțională e obligată să declare această stare de urgență neconstituțională, fiindcă deschidem în așa fel Cutia Pandorei - dacă rămâne în vigoare, atunci viitoarele parlamente, guverne vor fi tentate să folosească introducerea stării de urgență, de asediu sau de război în scopul de a se menține mai departe la putere, de a lupta cu opoziția și de a încălca drepturile omului”, a spus interlocutorul. 

Expertul susține că anume de acest lucru depinde când vom merge la urne. 

„Alegeri parlamentare anticipate s-ar putea să avem vara, dacă starea de urgență este anulată, iar dacă rămâne până pe data de 30 mai, s-ar putea să avem alegeri parlamentare toamna. Cu o singură condiție - ca Parlamentul să nu introducă din nou starea de urgență”, a mai declarat Cârnaț. 

Precizăm că joi, 15 aprilie, Curtea Constituțională a constatat că sunt întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

626
Тема:
Studioul Sputnik Moldova: Opinii, declarații, comentarii (185)
Tematic
Experții Victor Stepaniuc și Teodor Cârnaț – scenarii după decizia Curții Constituționale
Maia Sandu

Maia Sandu a întors mai multe legi în Parlament: Care sunt acestea

125
Șeful statului a întors mai multe legi în Parlament. Însă organul legislativ a fost deja dizolvat, iar alegerile anticipate vor avea loc pe 11 iulie. Președintele a explicat ce se va întâmpla cu aceste inițiative.

CHIȘINĂU, 14 mai - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a întors Parlamentului o serie de legi care au fost adoptate anterior de deputați. Viitorul organ legislativ va decide soarta acestor documente - fie li se vor aduce modificări, fie vor fi retrase.

”Am analizat aceste legi și am decis să le întorc în Parlament pe cele cu probleme majore. Viitorul Parlament le va reexamina și va decide ce face - le va modifica, pentru a elimina deficiențele, sau le va retrage”, a scris Sandu pe pagina s-a de Facebook.

Ce legi au fost respinse de președintele Maia Sandu:

  • legea 71 din 23.04.2021 care ar anula datoria miliardului furat. Sandu consideră că anularea ”legii miliardului” presupune transformarea unei datorii de stat în inflație și instabilitate financiară. ”Cu alte cuvinte, tot cetățenii achită miliardul furat, dar deja prin prețuri crescute și dobânzi mai mari la credite. Este un exemplu clar de manipulare a opiniei publice”, a precizat președintele.
  • legile 69 și 70 din 23.04.2021, prin care statul ar fi compensat cheltuielile pentru energia electrică pentru consumatorii casnici pentru lunile aprilie și mai. Motivul, potrivit președintelui, este inechitatea. Ajutorul statului pe perioada pandemiei trebuie să meargă spre cei care chiar au nevoie. ”Aprobarea acestei legi ar însemna că din impozitele noastre, ale tuturor, vor primi compensații și oamenii cu venituri mari și foarte mari”, a explicat șeful statului.
  • legea 60, privind comerțul intern. În opinia lui Sandu, este o lege pornită dintr-o intenție bună, dar, în varianta în care a fost votată, va duce la creșterea prețurilor. În afară de aceasta, consideră președintele, documentul încalcă angajamentele din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Sandu a menționat că promulgarea legii în formula actuală va afecta exporturile spre Uniunea Europeană. ”Până în iulie, când o să avem un alt Parlament, o să propunem o variantă îmbunătățită a acestei legi”, a adăugat ea.
  • legea 53 din 22.04.2021, care ar fi dus, după cum consideră șeful statului, ”la creșterea cheltuielilor furnizorilor de energie electrică cu peste 20 de milioane de lei anual, cost care urma să fie pus în tariful la energia electrică”
  • legea 52 din 22.04.2021, care creează, în opinia lui Sandu ”premise de coruptibilitate și lacune legale ce pot permite înstrăinarea terenurilor publice”.
  • legea nr. 72, ce ar acorda actualului guvern interimar dreptul de a semna tratate internaționale care implică angajamente financiare pentru Republica Moldova și dreptul de a angaja și demite persoane cu funcție de demnitate publică și funcționari.

Totodată, inele legi au fost promulgate de șeful statului, între care: 1.nr. 58 din 22.04.2021 pentru modificarea articolului 9 din Legea nr.909/1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobâl; 2. nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative; 3. nr. 61 din 22.04.2021, cu privire la modificarea Legii nr. 1435/2002 pentru completarea diferenței de tarife la energia electrică și la gaze naturale utilizate de locuitorii unor localități din raioanele Dubăsari și Căușeni și ai satului Varnița din raionul Anenii Noi; 4. nr. 62 din 22.04.2021, privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător; 5. nr. 63 din 22.04.2021, pentru modificarea unor acte normative; 6. nr. 76 din 23.04.2021, cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei și care prevede diminuarea TVA până la 6% în sectorul HoReCa pe perioada stării de urgență în sănătatea publică.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

125
Tagurile:
Sandu, Parlament, Parlament, respins, legi
Tematic
Alegeri parlamentare anticipate: Cine s-a grăbit să depună actele în prima zi
CEC a cerut o sumă de bani pentru alegeri, Guvernul a oferit - alta: Ce urmează


Загрузка...
Comisia Electorală Centrală

Alegeri parlamentare anticipate: Cine s-a grăbit depună actele în prima zi

70
(reînnoit 20:53 14.05.2021)
Astăzi a început perioada în care pot fi depuse actele necesare pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În total, șase partide și blocuri au făcut acest lucru.

CHIȘINĂU, 14 mai – Sputnik. Primii care au depus astăzi actele la CEC au fost reprezentanții Partidului Acasă Construim Europa. Ei au spus că vor depune tot efortul pentru a obține rezultate bune la scrutinul din 11 iulie. 

"Suntem primii aici și suntem foarte bine pregătiți. Suntem încrezători și sperăm la o competiție corectă. Venim cu gânduri bune", au spus reprezentanții PACE. 

După cei de la PACE, au depus actele reprezentanții blocului electoral "PSRM-PCRM". Primii zece candidați sunt Vladimir Voronin, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea, Oleg Reidman, Bogdan Țîrdea, Alla Dolință, Alla Pilipețcaia, Elena Bodnarenco și Alexandru Suhadolschi 

"Avem o echipă puternică, inclusiv de juriști. Am depus astăzi actele pentru 101 candidați+ 2 de rezervă", a anunțat Vlad Batrîncea. 

Următorii care au venit la Comisia Electorală Centrală au fost reprezentanții blocului electoral „Renato Usatîi”, format din două formațiuni politice – Partidul „Nostru” și „Patria”, care au anunțat că pe listă au 24 de juriști, 16 economiști, 12 ingineri, mai mulți pedagogi și primari. 

"Ne-am străduit să avem specialiști din diferite domenii, dar am pus accentul pe juriști pentru că avem nevoie de multe legi pentru a reseta țara. Mergem cu oameni integri care nu au fost ținta unor atacuri, nu au fost eroii unor investigații jurnalistice", a declarat Renato Usatîi.

Al patrule partid care s-a înregistrat a fost PAS. În capul listei candidaților se află președintele formațiunii Igor Grosu, care a fost anterior înaintat pentru funcția de premier, dar nu a primit votul de încredere al Parlamentului. Pe locul doi este fostul ministru al Finanțelor Natalia Gavrilița, care tot a fost înaintată de Maia Sandu la șefia Guvernului, dar nu a fost votată în această funcție. În listă se regăsește și fosta prezentatoare TV Nata Albot.

"Suntem convinși că din 11 iulie vor veni timpuri noi, vremuri mai bune, în care noi toți, cei din țară, cei din diaspora, vom putea trăi acasă, alături de cei dragi", zice Igor Grosu.

Și membrii Partidului "Șor" s-au grăbit să depună actele la Comisia Electorală Centrală în prima zi. 

"Am venit în prima zi, fiindcă vrem să avem mai mult timp pentru discuții cu cetățenii noștri. Partidul nostru este așteptat în fiecare colțișor al țării. Știu că echipa noastră este compusă din profesioniști și oameni care deja au făcut lucruri frumoase și bune pentru țară. Știm că vom câștiga aceste alegri și vom continua modernizarea Republicii Moldova", a declarat Marina Tauber. 

Reprezentanții Partidului Acțiunii Comune Congresul Civic, condus de fostul comunist Mark Tkaciuc, au venit și ei la CEC în prima zi. Primele zece persoane de pe lista PACC sunt Iurie Munteanu, Alla Rebeja, Mark Tkaciuk, Zurab Todua, Mihail Poleanschi, Anastasii Pavlov, Galina Șelari, Angela Russu, Raisa Spinovschi și Eduard Zlatovcen.

"Avem o listă reprezentativă, calitativă și echilibrată. Sperăm și chiar suntem siguri că această listă va provoca reacția corespunzătoare a cetățenilor. Avem de la reprezentanți ai științei până la oameni ai muncii. Jumătate sunt femei, iar 60% sunt reprezentanți din raioane. Suntem gata de luptă", au declarat Iurie Munteanu. 

La sfârșitul zilei, membrii Comisiei Electorale Centrală au tras la sorți pentru stabilirea ordinii de înscriere a concurenților electorali în buletinul de vot. Astfel, primul în buletinul de vot va fi Partidul Acasă Construim Europa (PACE), urmat de Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic (condus de Mark Tkaciuk). Locul trei în buletin va fi ocupat de blocul „Renato Usatîi”, urmat de Partidul „Șor”. Pe poziția a cincea se regăsește Partidul Acțiune și Solidaritate, iar cu numărul șase va fi blocul electoral PSRM-PCRM.

Candidații la alegeri pot depune actele la sediul CEC până în data de 11 iunie 2021. Perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a început pe data de 5 mai. Săptămâna trecută, Comisia Electorală Centrală a aprobat lista partidelor politice, formată din 53 de formațiuni, care pot participa la scrutinul electoral din 11 iulie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

70
Tagurile:
partide politice, partide, alegeri
Tematic
Blocul electoral PCRM și PSRM a fost înregistrat de CEC
CEC: Câți bani vor primi partidele de la Buget în 2021


Загрузка...
Imagine din arhivă

Doi dintr-o lovitură: Moscova salvează de vreme rece nu numai Chișinăul, ci și Bucureștiul

187
(reînnoit 23:58 14.05.2021)
Despre motivele pentru care planurile României de a furniza gaze Moldovei și planurile președintelui republicii, Maia Sandu, de a diversifica aprovizionarea cu gaze rusești sunt irealizabile - în materialul Sputnik.

În aprilie, Moldova a depășit semnificativ limita de prelevare a gazelor naturale stabilită în contractul dintre „Gazprom” și „Moldovagaz”. În același timp, operatorul român de transport de gaze Transgaz, care a promis odată republicii aprovizionări alternative și „independență energetică” față de Moscova, suferă pierderi din activitățile sale în Moldova.

România însăși, anul acesta își reduce propria producție și crește volumul achizițiilor de gaze rusești.

Citiți mai multe despre motivele pentru care planurile României de a furniza gaze Moldovei și planurile președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de diversificare a aprovizionării cu gaze rusești sunt irealizabile - în materialul de la Sputnik.

Ce se întâmplă în Moldova?

Conform contractului încheiat între „Gazprom” și „Moldovagaz”, limita fixă ​​pentru prelevarea gazelor naturale pentru luna aprilie a acestui an a fost de 69,3 milioane de metri cubi (una dintre cele mai mari rate din ultimii 10 ani, - Sputnik).

În același timp, extragerea efectivă a gazului conform rezultatelor din ultima lună s-a ridicat la 99,6 milioane de metri cubi - o creștere de 43,7% față de nivelul planificat. Aceste date sunt furnizate de serviciul de presă al SA „Moldovagaz”.

Operatorul național menționează că motivele unui exces atât de semnificativ sunt primăvara rece și creșterea necaracteristică pentru această perioadă a anului a consumului de gaze naturale în Moldova, inclusiv de către întreprinderile din sectorul energiei termice.

Trebuie remarcat faptul că acum toate nevoile de gaze ale Moldovei (aproximativ 3 miliarde de metri cubi pe an, inclusiv ale Transnistriei) sunt acoperite doar din aprovizionările rusești. Potrivit evaluărilor experților, Republica primește anual aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz rusesc. Mai mult, în decembrie Moldova a prelungit actualul acord cu Gazprom până la sfârșitul anului 2021.

Potrivit fostului prim-ministru al Republicii Moldova Ion Chicu, prețul estimat în primul trimestru al acestui an va fi de aproximativ 120-122 dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz (gazul european costă în jur de 200 de dolari lpentru 1.000 de metri cubi).

Cu toate acestea, de la alegerea în funcția de președinte a liderului Partidului proeuropean Acțiune și Solidaritate Maia Sandu, Moldova a urmat un curs spre diversificarea aprovizionării cu gaze. Republica așteaptă ajutor în acest sens din partea României vecine.

În iulie 2020, operatorul român de transport al gazelor Transgaz a finalizat conducta Ungheni-Chișinău de 120 de kilometri, care trebuia să reprezinte o alternativă la aprovizionarea cu gaze din Rusia.

Capacitatea de livrare a conductei de gaz este de 1,4 miliarde de metri cubi pe an. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2021 capacitatea totală să crească la 2,2 miliarde de metri cubi pe an. Astfel, noua conductă de gaz va putea acoperi în mare măsură consumul anual de gaze din Moldova.

Cu toate acestea, noua conductă de gaz stă pustie de aproape un an - nu s-au făcut încă provizii prin aceasta. Mai multe aflați aici>>>

Reamintim că Transgaz a intrat pe piața moldovenească la sfârșitul anului 2017, creând compania Eurotransgaz SRL, care în martie 2018 a achiziționat compania Vestmoldtransgaz SRL de la guvernul de la Chișinău și s-a angajat să investească peste 80 de milioane de euro în infrastructura de gaze.

Interesant este faptul că potrivit raportului anual al Transgaz (publicat săptămâna aceasta - Sputnik), ambele companii în 2020 nu au desfășurat activități de transport în republică și au suferit doar pierderi.

Astfel, cele două companii au înregistrat la sfârșitul anului trecut o pierdere netă de aproximativ 9,8 milioane lei românești (aproximativ 42 milioane lei moldovenești).

Ce se întâmplă în România?

În interiorul României, care și-a exprimat odată disponibilitatea de a prezenta o alternativă la aprovizionarea cu gaze din Rusia, situația nu este mai puțin interesantă. În ultimele 4 luni ale acestui an (ianuarie-aprilie), Bucureștiul a achiziționat mai mult gaz din Rusia decât în ​​întregul 2020.

Până la 11 mai, România a importat aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, în timp ce în 2020 au fost cumpărați 0,96 miliarde de metri cubi. Și volumele continuă să crească - începând cu luna mai, livrările prin „Turkish Stream” au crescut de 1,5 ori comparativ cu luna aprilie. Potrivit „Gazprom”, livrările către România a crescut cu 139,8% față de ianuarie-aprilie 2020.

„Livrările de gaze naturale rusești către România de la 1 aprilie 2021 se efectuează prin „Turkish Stream”, ocolind Ucraina. Creșterea semnificativă se datorează faptului că aprovizionarea cu gaze prin „Turkish Stream” a României este mai ieftină și mai fiabilă decât aprovizionarea cu tranzit prin Ucraina și Moldova”, a declarat Tamara Safonova, directorul executiv al Agenției Analitice Independente pentru Sectorul Petrolului și Gazului.

Dacă România menține ratele actuale ale importurilor de gaze rusești, atunci până la sfârșitul anului va atinge un record de 3 miliarde de metri cubi, care va acoperi aproximativ un sfert din consumul total de gaz al țării pe an.

Gazoduct
© Sputnik / Павел Паламарчук

Pe lângă iarna rece, care a provocat o creștere a consumului de gaze aproape în întreaga lume și, în special, în România, țara se confruntă cu rezerve scăzute de gaze depozitate - doar 16% conform GIE (Gas Infrastructure Europe - asociația care reprezintă interesele operatorilor europeni de infrastructură de gaze).

Pe lângă asta, producția proprie de gaz a țării continuă să scadă. Anul trecut, cei mai mari producători de gaze - Romgaz și OMV Petrom - au înregistrat o scădere a producției cu peste 1 miliard de metri cubi. În 2020, au produs în total doar 8,65 miliarde de metri cubi.

Dacă nu vor urma schimbări și tendința actuală se va menține, importurile de gaze în România vor crește de la 17 la 40% din consumul total de combustibil din țară, a declarat mai devreme agenției analitice internaționale ICIS Frank Neil, membru al consiliului OMV Petrom.

Potrivit acestuia, zăcămintele petrolifere existente se epuizează și este necesar să se dezvolte altele noi.

Populismul și pofta de bani

În realitatea actuală, planurile României de a crește exporturile și declarațiile Moldovei cu privire la diversificarea treptată a asigurării cu gaze arată populiste, consideră Alexandr Frolov, director general adjunct al Institutului Național al Energiei din Rusia.

„Politicienilor din aceste țări le place foarte mult să facă declarații care să contrazică logica economică. Acesta este un populism direct, nu vor urma schimbări. Pot spune orice vor. Ne vom putea aștepta ca România să devină un furnizor important de gaze pe piața moldovenească numai dacă țara însăși va crește achizițiile din Rusia. Românii nu mai au alte opțiuni ”, spune el.

În următorii ani, producția de gaze din România doar va scădea, deoarece toate zăcămintele majore din țară s-au epuizat aproape complet. Drept urmare, românii vor fi obligați să mărească achizițiile din Rusia, adaugă Igor Valerievici Iușkov, analist de frunte la Fondul Național de Securitate Energetică din Rusia.

„În 2018, de exemplu, producția de gaze a scăzut cu 4%, în 2019 tot a scăzut. Bucureștiul nu poate să exploateze zăcămintele din Marea Neagră din lipsă de bani. În general, nu este rentabil să extragi gaz pe platformele Mării Negre. Marea Neagră nu este o zonă foarte promițătoare în ceea ce privește prospectarea și producția de hidrocarburi. Prin urmare, nu trebuie să ne așteptăm la descoperirea unor zăcăminte substanțiale. Producția românească de gaze va continua să se degradeze. În cel mai bun caz, această țară va putea revinde gaze rusești către Moldova”, explică expertul.

Situația cu construcția unei conducte de gaz din România în Moldova pare, de asemenea, destul de absurdă. Probabil, adevăratul obiectiv al acestui proiect a fost doar obținerea de bani suplimentari de la Uniunea Europeană, notează Igor Iușkov.

„Aș numi asta o încercare de a extrage bani din bugetele UE, astfel încât să poată fi folosiți „cu succes” mai târziu. În realitate, nimeni nu are nevoie de această conductă de gaz. Nu este nimic de pompat de-a lungul acestei artere, deoarece România însăși nu are surplus de gaze”, continuă el.

Acest punct de vedere este împărtășit și de directorul general adjunct pentru probleme de gaze din cadrul Fondului Național pentru Securitate Energetică, Alexei Grivaci. Potrivit acestuia, numai gazul rusesc poate servi drept sursă pentru umplerea acestei conducte, pe care România ar vinde-o vecinului la un preț umflat.

„În spatele discuției despre „dependența” de Rusia se ascunde în cele din urmă dorința de a schimba schema de aprovizionare cu gaze. Livrările de gaze în regim revers către Moldova - un jackpot foarte serios, poți face o afacere bună. Și România vrea să câștige bani, acest lucru nu este surprinzător. Companiile vor obține mai mult profit, iar moldovenii vor plăti un preț mai mare pentru gaz - exact asta se întâmplă acum în Ucraina", a conchis interlocutorul. 

Rezumând, experții sunt de acord că refuzul Moldovei de la gazul rusesc în orice condiții va duce la pierderi pentru republică și orice încercare a României de a furniza gaz la Chișinău va fi un eșec, întrucât țara nu numai că nu are rezerve mari dezvoltate și capacități necesare, dar Bucureștiul însuși este pe cale de a crește achizițiile de „combustibil albastru” din Rusia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

187
Tagurile:
Gazprom, MoldovaGaz, București, Chișinău, România, Republica Moldova, gaze naturale, Moscova
Tematic
Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va umplea depozitele de gaze


Загрузка...