Zinaida Greceanîi

Spicherul: Dizolvarea Parlamentului contravine Constituției

207
Zinaida Greceanîi a vorbit despre legalitatea dizolvării Parlamentului moldovenesc. Această decizie contravine Constituției.

CHIȘINĂU, 15 apr – Sputnik. Președintele Parlamentului Republicii Moldova și-a exprimat opinia cu privire la evenimentele politice care au avut loc joi în țară. "Dizolvarea parlamentului contravine Constituției Moldovei, deoarece există o majoritate parlamentară", a declarat Zinaida Greceanîi. Spicherul a mai declarat pentru RIA Novosti că nu are rost discutarea  impeachmentului împotriva președintelui.

"În conformitate cu litera Constituției, Parlamentul nu poate fi dizolvat deoarece există o majoritate parlamentară creată formalizată - 55 din 101 deputați, care are propriul candidat la funcția de prim-ministru. Cred că, în conformitate cu Constituția, doamna președinte ar trebui să emită decretul și să numească candidatul la funcția de prim-ministru. Aceasta ar fi soluția. Și atunci Parlamentul votează. Deși 55 de deputați au semnat pentru candidat ", a spus Greceanîi.

”Nimeni, nicio instituție a puterii nu are voie să încalce Constituția, altfel vom crea un precedent. Cine știe ce forțe politice ar putea veni în viitor ... acest lucru nu corespunde nicidecum normelor democratice ", a adăugat președintele Parlamentului.

Greceanîi a subliniat că adresarea Maiei Sandu către Curtea Constituțională privind dizolvarea Parlamentului „este absolut neconstituțională”.

Joi, Curtea Constituțională a constatat că există circumstanțe juridice pentru dizolvarea Parlamentului Moldovei

Situația cu privire la numirea premierului

Amintim că anterior, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.

Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.

Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.

Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. În data de 22 martie, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.

Precizăm că Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. Totodată, în cadrul ședinței din 25 martie a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi. 

Ulterior, președintele Maia Sandu s-a așezat la masa de negocieri cu fracțiunile, platformele și grupurile parlamentare și au discutat probabilitatea dizolvării Parlamentului. Majoritatea deputaților s-au arătat împotriva dizolvării, deoarece țara trece printr-o perioadă grea, iar unele eventuale alegeri anticipate nu sunt potrivite pentru această perioadă. Totuși, Maia Sandu este de părere că există toate circumstanțele pentru ca actualul parlament să fie dizolvat și a depus o sesizare la Înalta Curte în acest sens. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

207
Tagurile:
Dizolvarea Parlamentului, Curtea Constituțională, decizie, Zinaida Greceanîi
Putin și Merkel, la Forumul Păcii

Un jurnalist german i-a comparat pe Putin și Merkel

28
(reînnoit 07:38 22.06.2021)
Jurnalistul german Hubert Seipel a enumerat calitățile comune pe care le au Vladimir Putin și Angela Merkel.

BUCUREȘTI, 22 iun - Sputnik, Ion Pelin. Jurnalistul, scriitorul și documentaristul german Hubert Seipel a enumerat pentru RIA Novosti ce calități comune au președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel.

În noua sa carte „Puterea lui Putin: de ce Europa are nevoie de Rusia” (Putins Macht: Warum Europa Russland braucht, publicată în 2021 de Hoffmann & Campe, Hamburg), Seipel analizează politica externă a Rusiei din ultimii ani, implicațiile negocierilor complexe dintre Occident și Moscova, care sunt necesare pentru ambele părți, precum și sistemul global de relații internaționale, care se află în prezent în regim de criză.

"Întotdeauna este vorba despre interese naționale, desigur, dar și despre propriul lor caracter. Și amândoi (Putin și Merkel) au cu siguranță o dependență comună de forță și tactici. La fel ca Putin, Merkel este îngrijorată că o altă persoană ar putea să se uite la ea în cărți ... și poate descoperi că nu există deloc un plan general. Politica este determinată de istorie, experiență colectivă și interese specifice", constată Seipel.

Potrivit acestuia, ambii lideri sunt uniți și de atitudinea lor atentă față de sondajele de opinie. De asemenea, Putin și Merkel „vorbesc unul în limba celuilalt”: președintele rus - în limba germană și cancelarul Republicii Federale Germania - în limba rusă. Toate acestea însă „nu au ușurat foarte mult situația” în relațiile dintre ei, spune Seipel.

„Libertatea este pentru ea (Merkel) America”, a scris fostul șef al departamentului internațional la (unul dintre principalele ziare germane) Süddeutsche Zeitung, în biografia „Angela Merkel, cancelarul și lumea ei”. Cartea citează dogma cancelarului: „Ceea ce ne unește și ne unește pe europeni este setul nostru comun de valori.

”O consecință logică: Germania nu ar trebui să urmeze niciodată o politică care să contravină intereselor Statelor Unite ... (Dar) pentru Vladimir Putin este puțin probabil ca lumea Angelei Merkel să-i fie apropiată, chiar dacă a trăit în RDG timp de cinci ani în timpul Uniuniii Sovietice", a mai adăugat jurnalistul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

28
Tagurile:
Rusia, Germania, Putin, merkel


Загрузка...
Пресс-секретарь президента РФ Дмитрий Песков

Peskov, despre perspectivele relațiilor ruso-americane

50
(reînnoit 19:37 21.06.2021)
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că pragmatismul și luciditatea sunt elementele cheie în relațiile cu Statele Unite.

BUCUREȘTI, 21 iun - Sputnik. Declarațiile rușilor privind "atitudinea constructivă" la summitul președinților Federației Ruse și Statelor Unite nu înseamnă că aceștia ar refuza o evaluare modestă a relațiilor dintre cele două țări, în care principalul lucru este pragmatismul, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov.

„Declarațiile președintelui (Vladimir Putin) despre o atitudinea constructivă în timpul summitului (de la Geneva, din 16 iunie) nu indică faptul că ne-am îndepărtat de la evaluarea lucidă a relațiilor noastre bilaterale cu Statele Unite. În aceste relații, elementele cheie sunt pragmatismul și luciditatea. Ambele ne vorbesc despre faptul că rezultatele pozitive ale summitului nu indică deloc că SUA vor renunța la politica de izolare a Rusiei. Suntem conștienți, acest lucru a fost și va continua să fie”, a menționat Peskov.

Kremlinul știe despre viitoarele posibile sancțiuni ale SUA și i-a în calcul opțiunile, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Știm despre viitoarele sancțiuni, despre posibilele sancțiuni care au fost codificate. De fapt, adevărul este că unele sancțiuni sunt codificate, iar introducerea lor nici nu depinde de voința președintelui SUA, a spus Peskov reporterilor.

Potrivit lui, Kremlinul a auzit imediat după summit declarațiile făcute despre „Nord Stream„, "despre faptul că America va continua o astfel de linie îndreptată împotriva acestui proiect".

„Ne vom continua munca, sperăm că cel puțin putem continua să lucrăm în cadrul dialogului cu americanii, dar, desigur, vom continua să lucrăm cu partenerii noștri europeni în ceea ce privește finalizarea acestui proiect și lansarea acestuia cât mai curând posibil ", a precizat Peskov.

Washingtonul, cu politica sa de sancțiuni, demonstrează constanță și imprevizibilitate în același timp, Rusia dorește stabilitate, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov.

„În ceea ce privește aspirațiile sale de sancțiuni și dependența de sancțiuni, de fapt, Washingtonul demonstrează constanță și în același timp imprevizibilitate. Până acum, într-adevăr, o cantitate justă de imprevizibilitate. Doar acele sancțiuni care sunt codificate sunt previzibile ", a declarat Peskov reporterilor.

Potrivit acestuia, partea rusă analizează situația și i-a în calcul mai multe opțiuni. După cum a menționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ambele părți au vorbit în mod repetat despre dorința de previzibilitate și stabilitate în relațiile bilaterale. „Avem cu adevărat nevoie de previzibilitate”, a subliniat Peskov.

Kremlinul nu vede încă niciun motiv pentru a-și schimba abordarea față de Statele Unite ca fiind un stat neprietenos, deoarece este necesar să așteptăm punerea în aplicare a deciziilor liderilor rus și american Vladimir Putin și Joe Biden, a declarat secretarul de presă al președintele rus Dmitri Peskov.

"Șefii de stat încă nu au ocazia să vorbească despre detalii din cauza presiunii constante a timpului, vorbesc conceptual și într-un anumit cadru. Detaliile sunt apoi discutate la nivel de lucru. Prin urmare, înaite ca această implimentare să dobândească un caracter eficient, înainte de a vedea unele rezultate ale acestei implementări, nu există motive pentru a schimba abordările", le-a spus Peskov reporterilor.

Anterior, el a declarat pentru RIA Novosti că nu există motive pentru excluderea Statelor Unite din țărilor „neprietenoase” în raport Rusia.

Cabinetul de miniștri al Federației Ruse a aprobat anterior lista statelor neprietenoase, lista cuprinde două țări: Statele Unite și Republica Cehă. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu acordat pentru RIA Novosti că Moscova nu va întroduce fără discriminare nicio țară pe lista neprietenoasă, decizia va fi precedată de o analiză profundă, iar lista poate fi revizuită în timp. Potrivit ministrului, aceasta nu va fi o hârtie „moartă”: lista „va fi, desigur, revizuită” pe măsură ce se dezvoltă relațiile cu statul respectiv.

De asemenea, secretarul de presă prezidențial a explicat că la întrunirea șefilor de stat se ajunge la o înțelegere... unde este inutil să vorbești și unde este necesar.

"Înțelegând faptul unde suntem în dezacord categoric unul cu celălalt și înțelegând unde putem acționa în deplină unanimitate. Dar orice înțelegere stă în aer fără implementare, fără a crea mecanisme de lucru adecvate și fără un acord de fond", a precizat Peskov. 

Prima întâlnire dintre Putin și Biden a avut loc miercuri la Geneva, negocierile au durat 4,5 ore, inclusiv o pauză. În urma discuțiilor, liderul rus a spus că a fost de acord cu președintele SUA să înceapă consultări privind stabilitatea strategică la nivel interdepartamental. Potrivit acestuia, ambele țări își dau seama că poartă o responsabilitate specială pentru stabilitatea strategică în lume.

În plus, șefii de stat au adoptat o declarație comună. În aceasta se vorbește despre angajamentul Moscovei și Washingtonului față de principiul conform căruia nu pot exista câștigători într-un război nuclear și nu ar trebui dezlănțuit niciodată. Același principiu a fost fixat de liderii URSS și ai Statelor Unite la întâlnirea de la Geneva din 1985.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

50
Tagurile:
Putin, Moscova, kremlin, Rusia


Загрузка...

Cum a început Marele Război pentru Apărarea Patriei

0
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
În dimineața de 22 iunie 1941, Germania fascistă și aliații ei au atacat URSS. Au început lupte la frontierele de vest ale Uniunii Sovietice.

Teritoriul Moldovei a devenit unul dintre primele unde Armata Roșie a fost lovită de inamic.

Aviația română a început să efectueze raiduri aeriene pe teritoriul RSS Moldovenească. Primele orașe supuse atacurilor aeriene au fost Bălți, Bolgrad, Chișinău, Cahul și trecerile pe Nistru.

Trupele sovietice au forțat atacatorii să se retragă pe pozițiile inițiale.

Conducerea română a ordonat trupelor traversarea Prutului în apropiere de Cuconeștii Vechi, Sculeni, Leușeni, Cioara și în direcția Cahul, precum și traversarea Nistrului, în preajma localității Cartal.

Trupele germano-române au pierdut în luptele de la graniță în vara anului 41 peste 8000 de persoane.

Ofensiva în Basarabia era efectuată de armata a 11-a germană, armata a 3-a și a 4-a românească care însumau 600 de mii de persoane. Acestora li se opunea armata sovietic 9 și 18.

Trupele germano-române nu au reușit să treacă granița pe segmentul basarabean până în 29 iunie.

Pe segmentul basarabean al frontierei, trupele sovietice au luptat o perioadă mai lungă decât în alte zone și s-au retras doar din cauza situației din Belarus și Ucraina de Vest, pentru a evita încercuirea.

Pe 8 iunie, lângă satul Dolna, divizia moldovenească 95 de puști a înfrânt regimentele 67 Infanterie și 63 Artilerie ale Armatei Române. Peste două zile, inamicul a fost lovit în satul Lăpușna, fiind încetinită avansarea diviziei 72 germane la stația Bâcovăț.

Doar pe 26 iulie trupele sovietice au părăsit în totalitate RSS Moldovenească, după o lună de lupte.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
  • 22 iunie
    © Sputnik / Vadim Rusu

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

Tagurile:
Moldova, 22 iunie 1941, 22 iunie, Marele Război pentru Apărarea Patriei


Загрузка...