Interviu Vadim Krasnoselski

Retragerea pacificatorilor ruși din Transnistria: Krasnoselski despre declarația lui Sandu

306
(reînnoit 11:19 08.04.2021)
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a acordat un interviu pentru Sputnik, în timpul vizitei sale pe care a întreprins-o la Moscova.

CHIȘINĂU, 8 apr - Sputnik. Vadim Krasnoselski a fost rugat să comenteze declarația Maiei Sandu despre retragerea pacificatorilor ruși din stânga Nistrului, în timpul interviului acordat pentru Sputnik. Liderul de la Tiraspol consideră că acest lucru nu este posibil cel puțin la această etapă.

„La această etapă, acest scenariu nu este posibil de pus în aplicare. Tot timpul când apar astfel de întrebări adresez și eu o întrebare. Trebuie să ni se răspundă nouă la o întrebare - ce văd politicienii în pacificatori. Dacă cineva vede oameni în verde, forțe armate, atunci eu văd în pacificatori oameni care ne asigură pacea și liniștea pe pământul nostru, care nu admit ca populația pașnică să moară și care creează o platformă pentru negocieri pașnice”, a declarat Vadim Krasnoselski. 

El a precizat că locuitorii Transnistriei văd în trupele ruse de menținere a păcii un garant al liniștii în regiune. 

„Noi în Transnistria avem o atitudine specială față de pacificatori. Noi îi iubim și ne punem în ei speranțe. Anume ei sunt un garant al păcii în ziua de astăzi. În Moldova de multe ori răsună atacuri naționaliste la adresa noastră. Revanșismul nu a dispărut încă. De aceea pacificatorii trebuie să-și îndeplinească misiunea”, a mai spus liderul de la Tiraspol. 

Vadim Krasnoselski a mai declarat că este dispus să se întâlnească cu Maia Sandu, dacă va exista o astfel de inițiativă.

El a spus că la această etapă este prematur să fie evaluată activitatea președintelui Moldovei, pentru că a trecut încă foarte puțin timp de la preluarea mandatului de șef de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

306
Tagurile:
Vadim Krasnoselski
Tematic
Krasnoselski la conferința de presă de totalizare: Suntem pregătiți pentru dialog

Armata SUA, pas înapoi la Marea Neagră

67
(reînnoit 09:15 15.04.2021)
O veste de ultimă oră anunță o anulare a uneia dintre cele mai provocatoare misiuni ale armatei americane în Marea Neagră.

BUCUREȘTI, 15 apr – Sputnik. Cele două nave militare americane nu vor mai ajunge pe 14 și 15 aprilie în apele Mării Negre, anunță agenția turcă de presă Anadolu.

”SUA au anulat desfășurarea planificată a două nave de război prin strâmtoarea turcească spre Marea Neagră, au declarat miercuri surse diplomatice”, transmite Anadolu.
Agenția turcă precizează că, pe 9 aprilie, Ministerul de Externe al Turciei ”a primit o notificare oficială din partea SUA cu privire la tranzitul navelor de război din Marea Mediterană în Marea Neagră” prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, ambele fiind în ape teritoriale turcești.

Navele de război urmau să ajungă la Marea Neagră în 14 și 15 aprilie și să rămână acolo până pe 4 și 5 mai, potrivit surselor.

Anadolu precizează că ”Nu au fost emise notificări cu privire la posibile cereri noi de tranzit, au adăugat sursele agenției.

De remarcat că anularea sau amânarea acestei misiuni militare are loc la o zi după discuția  telefonică dintre preşedinții Joe Biden şi Vladimir Putin.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

67
Tagurile:
Marea Neagră, SUA


Загрузка...
Curtea Constituțională

Într-o oră Curtea Constituțională decide soarta politică a Moldovei - Detalii

148
(reînnoit 09:55 15.04.2021)
Curtea Constituțională examinează astăzi sesizarea președintelui Maia Sandu privind circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul. Ședința începe la ora 10:00. 

CHIȘINĂU, 15 apr - Sputnik. Magistrații Înaltei Curți se întrunesc, joi, 15 aprilie, într-o ședință în care se vor examina circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a. Sesizarea în acest sens a fost depusă de către șeful statului.

Ședința începe la ora 10:00, iar în sală vor avea acces doar persoanele invitate. Ulterior, la ora 15:00, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, va susține un briefing în care va vorbi despre constatările făcute de magistrați. 

Amintim că anterior, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.

Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.

Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.

Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. În data de 22 martie, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.

Precizăm că Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. Totodată, în cadrul ședinței din 25 martie a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi. 

Ulterior, președintele Maia Sandu s-a așezat la masa de negocieri cu fracțiunile, platformele și grupurile parlamentare și au discutat probabilitatea dizolvării Parlamentului. Majoritatea deputaților s-au arătat împotriva dizolvării, deoarece țara trece printr-o perioadă grea, iar unele eventuale alegeri anticipate nu sunt potrivite pentru această perioadă. Totuși, Maia Sandu este de părere că există toate circumstanțele pentru ca actualul parlament să fie dizolvat și a depus o sesizare la Înalta Curte în acest sens. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

148
Tagurile:
Maia Sandu, sesizare, Dizolvarea Parlamentului, Curtea Constituțională


Загрузка...

Curtea Constituțională examinează posibilitatea dizolvării Parlamentului

0
(reînnoit 09:58 15.04.2021)
Curtea Constituțională examinează astăzi sesizarea președintelui Maia Sandu privind circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul. Ședința a început la ora 10:00.

Magistrații Înaltei Curți s-au întrunit joi, 15 aprilie, într-o ședință în care se examinează circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a. Sesizarea în acest sens a fost depusă de către șeful statului.

Ulterior, la ora 15:00, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, va susține un briefing în care va vorbi despre constatările făcute de magistrați. 

Amintim că anterior, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.

Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.

Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.

Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. În data de 22 martie, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.

Precizăm că Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. Totodată, în cadrul ședinței din 25 martie a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi. 

Ulterior, președintele Maia Sandu s-a așezat la masa de negocieri cu fracțiunile, platformele și grupurile parlamentare și au discutat probabilitatea dizolvării Parlamentului. Majoritatea deputaților s-au arătat împotriva dizolvării, deoarece țara trece printr-o perioadă grea, iar unele eventuale alegeri anticipate nu sunt potrivite pentru această perioadă. Totuși, Maia Sandu este de părere că există toate circumstanțele pentru ca actualul parlament să fie dizolvat și a depus o sesizare la Înalta Curte în acest sens. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Dizolvarea Parlamentului, dizolvare, Curtea Constituţională
Tematic
Curtea Constituțională a respins sesizarea unui deputat PAS: Detalii


Загрузка...