Curtea Constituțională

Decizia privind declararea stării de urgență, contestată la Curtea Constituțională

914
(reînnoit 19:03 07.04.2021)
Deputatul Octavian Țîcu consideră că atât hotărârea Guvernului privind propunerea de a institui starea de urgență, cât și decizia Parlamentului, ar trebui să fie recunoscute ca fiind incompatibile cu Legea fundamentală a țării.

CHIȘINĂU, 7 apr – Sputnik. Liderul Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, a declarat că intenționează să sesizeze Curtea Constituțională, privind decizia Parlamentului de a impune starea de urgență în țară din cauza COVID-19, în perioada 1 aprilie - 30 mai. Țîcu a vorbit despre aceasta într-un briefing de presă.

"Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe asupra faptului dacă instituirea stării de urgență este constituțională sau nu. Într-o perioadă scurtă, CC trebuie să ne explice. Astăzi voi depune un recurs la Curtea Constituțională cu o cerere privind declarare neconstituțională a deciziei Guvernului privind propunerea de introducere a stării de urgență și decizia Parlamentului privind declararea stării de urgență din 31 martie. Urmează Înalta Curte să se pronunțe, ca noi să trăim într-un context în care se respectă legalitatea și Constituția țării", a precizat Octavian Țîcu. 

Deputatul consideră că s-a creat un precedent destul de periculos, întrucât prin această decizie Cabinetul de Miniștri în exercițiu își asumă responsabilitatea pentru hotărâri care nu îi sunt caracteristice.

"Guvernul, în situația în care se află, nu putea propune Parlamentului introducerea stării de urgență, iar Parlamentul nu putea iniția acest proiect de lege prin care s-a votat. Deci, prin aceste decizii s-au încălcat mai multe articole ale Constituției Republicii Moldova. În condițiile actuale, doar Președinția putea veni cu o propunere, nu și Guvernul în exercițiu", a declarat Octavian Țîcu. 

Mai mult, deputatul consideră că prin decizia Curții Constituționale din 4 martie, Guvernul interimar trebuie să administreze doar afacerile publice până la numirea unui nou Guvern cu drepturi depline.

"Conform legii, Cabinetul de miniștri care administrează afacerile publice nu își poate asuma inițiative importante în privința unor chestiuni care au provocat dificultăți înainte de demisia sa sau a determinat în final această decizie. Guvernul în exercițiu nu este în drept să adopte proiecte de acte normative și documente de politici și să le prezinte în Parlament", a mai spus Țîcu.

Din 1 aprilie 2021, în Republica Moldova este în vigoare regimul stării de urgență. Parlamentul a adoptat decizia pe 31 martie, la solicitarea Guvernului interimar, care a propus aplicarea acestei măsuri din cauza răspândirii alarmante a noului coronavirus. Potrivit documentului adoptat, starea de urgență este introdusă pentru 60 de zile, din 1 aprilie până pe 30 mai.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

914
Tagurile:
deputați, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, Curtea Constituțională
Tematic
Va contesta Sandu la Curtea Constituțională introducerea stării de urgență? Iată ce spune
PSRM, din nou la Curtea Constituțională: Ce solicită socialiștii
Nicolae Roșca

Parlamentul a cerut recuzarea unui judecător al Curții Constituționale - care este motivul

48
(reînnoit 11:02 15.04.2021)
Reprezentantul Parlamentului delegat la ședința de astăzi a Curții Constituționale, în care se examinează posibilitatea dizolvării Legislativului, a cerut recuzarea unui judecător al Înaltei Curți.

CHIȘINĂU, 15 apr - Sputnik. Reprezentantul Parlamentului a înaintat în ședința Curții Constituționale o cerere de recuzare a judecătorului CCM Nicolae Roșca. El a argumentat că acesta s-ar afla într-un conflict de interese, având în vedere că anterior ar fi reprezentat interesele actualului președinte Maia Sandu, care astăzi a venit la Înalta Curte ca să prezinte circumstanțele privind dizolvarea Parlamentului. 

„Parlamentul înaintează cerere de recuzare a judecătorului Nicolae Roșca. În perioada 2017-2019 a fost avocatul domniei sale precum și membru al partidului Maiei Sandu. Solicităm înaltei Curți să admită cererea de recuzare”,a declarat reprezentantul Parlamentului Lilian Enciu. 

Cererea de recuzare nu a fost însă acceptată de președintele Curții Constituționale Domnica Manole.

„Ați depășit această etapă când ați putut înainta această recuzare. Recursul nu poate fi acceptat la etapa examinării în fond a recuzării”, a declarat Domnica Manole.

Curtea Constituțională examinează astăzi sesizarea președintelui Maia Sandu privind circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul. Șeful statului s-a prezentat în fața Curții și a argumentat de ce consideră că Legislativul trebuie dizolvat.

„Sunt conștientă de faptul că dizolvarea Parlamentului poate fi aplicată doar în ultimă instanță, când toate celelalte căi sunt eșuate. Noi astăzi suntem exact în astfel de situație. Parlamentul a eșuat să învestească un Guvern. Constituția stabilește clar calea. Solicit Curții să constate circumstanțele de dizolvare a Parlamentului”, a declarat președintele Maia Sandu. Au existat cel puțin 2 tentative eșuate și a eșuat perioada de 3 luni în care Parlamentul are dreptul și obligația să numească un Guvern”, a declarat Maia Sandu. 

Amintim că anterior, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.

Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.

Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.

Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. În data de 22 martie, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.

Precizăm că Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. Totodată, în cadrul ședinței din 25 martie a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi. 

Ulterior, președintele Maia Sandu s-a așezat la masa de negocieri cu fracțiunile, platformele și grupurile parlamentare și au discutat probabilitatea dizolvării Parlamentului. Majoritatea deputaților s-au arătat împotriva dizolvării, deoarece țara trece printr-o perioadă grea, iar unele eventuale alegeri anticipate nu sunt potrivite pentru această perioadă. Totuși, Maia Sandu este de părere că există toate circumstanțele pentru ca actualul parlament să fie dizolvat și a depus o sesizare la Înalta Curte în acest sens. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

48
Tagurile:
CCM, Recuzare, Curtea Constitutionala, Parlament
Tematic
Curtea Constituțională examinează posibilitatea dizolvării Parlamentului


Загрузка...
Zinaida Greceanîi

Israelul sărbătorește Ziua Independenței: Mesaj de felicitare al Zinaidei Greceanîi

28
(reînnoit 10:13 15.04.2021)
Israelul marchează joi, 15 aprilie, Ziua Independenței. Cu această ocazie, președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi a venit cu un mesaj de felicitare către omologul său israelian.

CHIȘINĂU, 15 apr - Sputnik. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, a adresat președintelui Knessetului statului Israel, Yariv Levin, un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Independenței acestei țări.

În mesajul destinat omologului său israelian, Zinaida Greceanîi a scris că adresează sincere felicitări din numele Parlamentului, dar și al ei personal și a urat Israelului pace și prosperitate. 

„Cu această ocazie, îmi exprim dorința de a continua și aprofunda relațiile de prietenie și cooperare existente între Republica Moldova și Statul Israel”, se arată în mesajul Zinaidei Greceanîi. 

Președintele Parlamentului a mai menționat că este convinsă că relațiile dintre Republica Moldova și Israel, cât și dialogul parlamentar vor cunoaște în viitor noi perspective de dezvoltare și intensificare spre beneficiul cetățenilor ambelor țări. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

28
Tagurile:
președintele Parlamentului, Ziua Independenţei, Israel


Загрузка...
Cimitirul Armenesc

Morți îngropați peste morți: În cimitirele din Chișinău au rămas puține locuri libere

164
(reînnoit 11:33 15.04.2021)
Mormintele răposaților care nu sunt îngrijite de ani buni sunt reutilizate. Mai exact, peste mort se îngroapă altul. Asta susține directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare", potrivit căreia, Chișinăul rămâne fără locuri de veci.

CHIȘINĂU, 15 apr – Sputnik. Directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare", Ludmila Boșan, a declarat în studioul Sputnik Moldova că în Chișinău rămân tot mai puține locuri de veci libere. În aceste condiții, sunt luate măsuri corespunzătoare. 

"După 20 de ani, mormintele la care nu vine nimeni, le redistribuim. Avem regulament. Noi nu prea am aplicat aceasta strategie în cimitirele noi, mai ales că vin și oameni la morminte, însă în cele vechi aplicăm această strategie. Nu avem locuri și nu avem încotro. Trebuie să folosim rațional terenul din cimitire", a declarat Ludmila Boțan, directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare".

În același timp, Ludmila Boțan a precizat că ar fi mai eficient ca și la Chișinău să fie construit un crematoriu. Astfel ar fi rezolvate două probleme concomitent.

"Mai sunt solicitări de la cetățenii Republicii Moldova care apelează la procedura de incinerare, însă este destul de complicat. Ei parcurg un drum lung în Ucraina pentru a incinera ruda. Acum, în perioada stării de urgență, până la 30 mai, nicio firmă nu activează, dar după asta în Ucraina va fi posibil. Sperăm sa ni se permită și nouă, în Moldova, să avem un crematoriu, căci deja se completează și terenul nou în cimitir și nu avem unde ne extinde. Mai bine să folosim pământul fertil, inclusiv poate pentru construcția unor uzine, decât pentru cimitire. Mai ales că avem și oameni care optează pentru incinerare", a precizat Ludmila Boțan, directoarea întreprinderii municipale "Combinatul Servicii Funerare".

De cealaltă parte, preoții condamnă această practică de a incinera pe cei decedați. Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni (Iași, România), cunoscut printre enoriași pentru pildele pe care le spune, susține că incinerarea este un păcat și o practică păgână.

"Dacă un om a murit şi este îngropat în pământ, la o vreme, după ce îl dezgropi, el nu mai are acel miros urât, el miroase a pământ, iar trupul lui se transformă în țărână. Ca apoi la judecată, din acel pământ, ne vom ridica toţi şi vom sta ca o armată imensă de îngeri, purtând trupul duhovniceşti, din ţărâna pământului. Intrarea lui Hristos în măruntaiele pământului a avut acestă calitate să sfinţească pământul de mizeria care rămâne din om. De aceea mortul nu se incinerează, ci se prohodeşte. Pentru că trupul lui este templul Duhului Sfânt… Este alcătuirea Mâinilor Lui!", a spus Părintele Calistrat.

Încă în 2018, deputații discutau în Parlament un proiect de lege care reglementează modul înființării, extinderii, închiderii, lichidării și administrării cimitirelor, precum și modul rezervării locurilor pentru înmormântarea și reînmormântarea decedaților, executării lucrărilor în cimitire, drepturile și obligațiile în legătură cu activitățile funerare și construcția unui crematoriu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

164
Tagurile:
morți, decese, cimitire
Tematic
Vor putea sau nu cetățenii să intre în cimitire de Paștele Blajinilor
Accesul în cimitire este restricționat: Primăria a cerut ca Poliția să asigure paza


Загрузка...