Curtea Constituțională

CC a decis: Desemnarea lui Igor Grosu este constituțională

321
(reînnoit 16:25 22.03.2021)
Curtea Constituțională a decis asupra constituționalității decretului de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

CHIȘINĂU, 22 mart - Sputnik. Decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional. Decizia a fost pronunțată de președintele Curții Constituționale, după ce magistrații au examinat în fond sesizarea socialiștilor privind controlul constituționalității decretului președintelui Maia Sandu prin care l-a desemnat pe Grosu la funcția de premier.

Totodată, Curtea a respins sesizarea deputaților socialiști Vasile Bolea, Grigore Novac, Alexandr Suhodolski și Vlad Batrîncea. Judecătorul Vladimir Țurcan a formulat o opinie separată decât restul magistraților. Potrivit președintelui CC, la pronunțarea hotărârii, Curtea a ținut cont de anumite circumstanțe, printre care și consultările dintre președintele Maia Sandu și fracțiunile parlamentare din 16 martie 2021, în vederea desemnării unui candidat. La pronunțarea deciziei Curtea a avut în vedere și anunțul candidatului PSRM, Mariana Durleșteanu, prin care informa că refuză să mai fie candidat la funcția de prim-ministru. Iar în aceași zi, președintele Republicii Moldova a emis decretul nr.47 prin care l-a înaintat în calitate de premier pe Igor Grosu.

„Pe 18 martie, președintele fracțiunii socialiștilor a citit o nouă declarație privind constituirea majorității parlamentare și a invitat președintele Republicii să se întrunească cu majoritatea parlamentară pentru consultări”, a declarat Domnica Manole în cadrul unui briefing de presă după pronunțarea deciziei Curții Constituționale. 

Președintele CC amintește că instituția prezidențială a informat tot în data de 18 martie că o nouă rundă de consultări poate avea loc doar după consumarea efectelor decretului nr.47. Totodată, Manole spune că după ce Durleșteanu a anunțat refizul său de a mai fi candidat la funcția de prim-ministru, majoritatea parlamentară absolută, formalizată prin declarația din 11 februarie 20201 a înceat să mai existe. 

„În jurisprudența sa, Curtea a reținut că în cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, președintele Republicii este obligat ca după consultările cu fracțiunile parlamentare să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru, chiar dacă fracțiunile nu sunt deacord cu propunerea sa”, a menționat Domnica Manole.

La scurt timp de la decizia Curții, candidatul desemnat Igor Grosu a scris pe pagina sa de Facebook că în următoarele zile va depune la Parlament actele de prezentare a echipei și programului de guvernare.
„Așa cum am promis, prioritatea noastră imediată este scoaterea țării din criza sanitară și economică și curățarea instituțiilor statului”, scrie Grosu pe Facebook.

Amintim, pe 19 martie Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a decretului președintei Republicii Moldova, privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. După consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun. Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

321
Tagurile:
desemnarea noilor miniștri, Desemnarea, Curtea constituțională, CC
Putin și Merkel, la Forumul Păcii

Un jurnalist german i-a comparat pe Putin și Merkel

32
(reînnoit 07:38 22.06.2021)
Jurnalistul german Hubert Seipel a enumerat calitățile comune pe care le au Vladimir Putin și Angela Merkel.

BUCUREȘTI, 22 iun - Sputnik, Ion Pelin. Jurnalistul, scriitorul și documentaristul german Hubert Seipel a enumerat pentru RIA Novosti ce calități comune au președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel.

În noua sa carte „Puterea lui Putin: de ce Europa are nevoie de Rusia” (Putins Macht: Warum Europa Russland braucht, publicată în 2021 de Hoffmann & Campe, Hamburg), Seipel analizează politica externă a Rusiei din ultimii ani, implicațiile negocierilor complexe dintre Occident și Moscova, care sunt necesare pentru ambele părți, precum și sistemul global de relații internaționale, care se află în prezent în regim de criză.

"Întotdeauna este vorba despre interese naționale, desigur, dar și despre propriul lor caracter. Și amândoi (Putin și Merkel) au cu siguranță o dependență comună de forță și tactici. La fel ca Putin, Merkel este îngrijorată că o altă persoană ar putea să se uite la ea în cărți ... și poate descoperi că nu există deloc un plan general. Politica este determinată de istorie, experiență colectivă și interese specifice", constată Seipel.

Potrivit acestuia, ambii lideri sunt uniți și de atitudinea lor atentă față de sondajele de opinie. De asemenea, Putin și Merkel „vorbesc unul în limba celuilalt”: președintele rus - în limba germană și cancelarul Republicii Federale Germania - în limba rusă. Toate acestea însă „nu au ușurat foarte mult situația” în relațiile dintre ei, spune Seipel.

„Libertatea este pentru ea (Merkel) America”, a scris fostul șef al departamentului internațional la (unul dintre principalele ziare germane) Süddeutsche Zeitung, în biografia „Angela Merkel, cancelarul și lumea ei”. Cartea citează dogma cancelarului: „Ceea ce ne unește și ne unește pe europeni este setul nostru comun de valori.

”O consecință logică: Germania nu ar trebui să urmeze niciodată o politică care să contravină intereselor Statelor Unite ... (Dar) pentru Vladimir Putin este puțin probabil ca lumea Angelei Merkel să-i fie apropiată, chiar dacă a trăit în RDG timp de cinci ani în timpul Uniuniii Sovietice", a mai adăugat jurnalistul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

32
Tagurile:
Rusia, Germania, Putin, merkel


Загрузка...
Пресс-секретарь президента РФ Дмитрий Песков

Peskov, despre perspectivele relațiilor ruso-americane

50
(reînnoit 19:37 21.06.2021)
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că pragmatismul și luciditatea sunt elementele cheie în relațiile cu Statele Unite.

BUCUREȘTI, 21 iun - Sputnik. Declarațiile rușilor privind "atitudinea constructivă" la summitul președinților Federației Ruse și Statelor Unite nu înseamnă că aceștia ar refuza o evaluare modestă a relațiilor dintre cele două țări, în care principalul lucru este pragmatismul, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov.

„Declarațiile președintelui (Vladimir Putin) despre o atitudinea constructivă în timpul summitului (de la Geneva, din 16 iunie) nu indică faptul că ne-am îndepărtat de la evaluarea lucidă a relațiilor noastre bilaterale cu Statele Unite. În aceste relații, elementele cheie sunt pragmatismul și luciditatea. Ambele ne vorbesc despre faptul că rezultatele pozitive ale summitului nu indică deloc că SUA vor renunța la politica de izolare a Rusiei. Suntem conștienți, acest lucru a fost și va continua să fie”, a menționat Peskov.

Kremlinul știe despre viitoarele posibile sancțiuni ale SUA și i-a în calcul opțiunile, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Știm despre viitoarele sancțiuni, despre posibilele sancțiuni care au fost codificate. De fapt, adevărul este că unele sancțiuni sunt codificate, iar introducerea lor nici nu depinde de voința președintelui SUA, a spus Peskov reporterilor.

Potrivit lui, Kremlinul a auzit imediat după summit declarațiile făcute despre „Nord Stream„, "despre faptul că America va continua o astfel de linie îndreptată împotriva acestui proiect".

„Ne vom continua munca, sperăm că cel puțin putem continua să lucrăm în cadrul dialogului cu americanii, dar, desigur, vom continua să lucrăm cu partenerii noștri europeni în ceea ce privește finalizarea acestui proiect și lansarea acestuia cât mai curând posibil ", a precizat Peskov.

Washingtonul, cu politica sa de sancțiuni, demonstrează constanță și imprevizibilitate în același timp, Rusia dorește stabilitate, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov.

„În ceea ce privește aspirațiile sale de sancțiuni și dependența de sancțiuni, de fapt, Washingtonul demonstrează constanță și în același timp imprevizibilitate. Până acum, într-adevăr, o cantitate justă de imprevizibilitate. Doar acele sancțiuni care sunt codificate sunt previzibile ", a declarat Peskov reporterilor.

Potrivit acestuia, partea rusă analizează situația și i-a în calcul mai multe opțiuni. După cum a menționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ambele părți au vorbit în mod repetat despre dorința de previzibilitate și stabilitate în relațiile bilaterale. „Avem cu adevărat nevoie de previzibilitate”, a subliniat Peskov.

Kremlinul nu vede încă niciun motiv pentru a-și schimba abordarea față de Statele Unite ca fiind un stat neprietenos, deoarece este necesar să așteptăm punerea în aplicare a deciziilor liderilor rus și american Vladimir Putin și Joe Biden, a declarat secretarul de presă al președintele rus Dmitri Peskov.

"Șefii de stat încă nu au ocazia să vorbească despre detalii din cauza presiunii constante a timpului, vorbesc conceptual și într-un anumit cadru. Detaliile sunt apoi discutate la nivel de lucru. Prin urmare, înaite ca această implimentare să dobândească un caracter eficient, înainte de a vedea unele rezultate ale acestei implementări, nu există motive pentru a schimba abordările", le-a spus Peskov reporterilor.

Anterior, el a declarat pentru RIA Novosti că nu există motive pentru excluderea Statelor Unite din țărilor „neprietenoase” în raport Rusia.

Cabinetul de miniștri al Federației Ruse a aprobat anterior lista statelor neprietenoase, lista cuprinde două țări: Statele Unite și Republica Cehă. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu acordat pentru RIA Novosti că Moscova nu va întroduce fără discriminare nicio țară pe lista neprietenoasă, decizia va fi precedată de o analiză profundă, iar lista poate fi revizuită în timp. Potrivit ministrului, aceasta nu va fi o hârtie „moartă”: lista „va fi, desigur, revizuită” pe măsură ce se dezvoltă relațiile cu statul respectiv.

De asemenea, secretarul de presă prezidențial a explicat că la întrunirea șefilor de stat se ajunge la o înțelegere... unde este inutil să vorbești și unde este necesar.

"Înțelegând faptul unde suntem în dezacord categoric unul cu celălalt și înțelegând unde putem acționa în deplină unanimitate. Dar orice înțelegere stă în aer fără implementare, fără a crea mecanisme de lucru adecvate și fără un acord de fond", a precizat Peskov. 

Prima întâlnire dintre Putin și Biden a avut loc miercuri la Geneva, negocierile au durat 4,5 ore, inclusiv o pauză. În urma discuțiilor, liderul rus a spus că a fost de acord cu președintele SUA să înceapă consultări privind stabilitatea strategică la nivel interdepartamental. Potrivit acestuia, ambele țări își dau seama că poartă o responsabilitate specială pentru stabilitatea strategică în lume.

În plus, șefii de stat au adoptat o declarație comună. În aceasta se vorbește despre angajamentul Moscovei și Washingtonului față de principiul conform căruia nu pot exista câștigători într-un război nuclear și nu ar trebui dezlănțuit niciodată. Același principiu a fost fixat de liderii URSS și ai Statelor Unite la întâlnirea de la Geneva din 1985.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

50
Tagurile:
Putin, Moscova, kremlin, Rusia


Загрузка...

Cum a început Marele Război pentru Apărarea Patriei