Sala de ședințe a Parlamentului

Modalitatea de procurare a vaccinului anti-COVID-19, examinată de deputați

51
(reînnoit 07:47 12.03.2021)
Deputații vor examina astăzi proiectul de lege care reglementează modalitatea de procurare rapidă a dozelor de vaccin împotriva COVID-19.

CHIȘINĂU, 12 mart - Sputnik. Deputații Parlamentului Republicii Moldova revin în sala de ședințe. Pe agenda ședinței în plen de vineri, 12 martie, a fost inclus un proiect de Lege înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către membrii Biroului permanent, pentru modificarea Legii cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative și reglementează procedura de procurare a dozelor de vaccin cu derogare de la prevederile Legii privind achizițiile publice.

Este vorba despre un proiect de lege care reglementează modalitatea de procurare rapidă a dozelor de vaccin împotriva COVID-19. În acest context, s-a propus stabilirea perioadei cuprinse între data publicării anunțului de participare în Buletinul achizițiilor publice și data-limită de depunere a ofertelor de cel puțin 10 zile pentru procedura de licitație deschisă sau licitație restrânsă.

Totodată, în cazuri de extremă urgență, este prevăzută atribuirea contractelor de achiziții publice privind achiziționarea vaccinurilor prin utilizarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. De asemenea, este stipulată plata în avans pentru achizițiile publice privind procurarea vaccinurilor. Serviciul de presă a Parlamentului a precizat că pentru procurarea unui milion de doze de vaccin sunt preconizate 137 de milioane de lei, bani care ar urma să fie alocați din Fondul de rezervă al Guvernului, fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală și mijloacele Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Precizăm că joi Guvernul în exercițiu a alocat 60 de milioane de lei pentru procurarea serului împotriva noului coronavirus. Banii sunt preconizați pentru procurarea a peste 338 de mii de doze, ceea ce constituie circa 24,4% din necesarul de 1 386 115 doze.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

51
Tagurile:
grup parlamentar, Parlamentul RM, Parlamentul
Tematic
Ciocoi: Moldova are bani să procure un milion de vaccinuri anti-COVID-19
Premierul interimar Ciocoi a fost la discuții cu deputații: Iată ce le-a solicitat
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar”

16
(reînnoit 21:32 24.06.2021)
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 25 iun – Sputnik, Doina Crainic. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

16
Tagurile:
NATO, Serbia


Загрузка...
Adrian Candu

Candu: După scrutinul din 11 iulie ne așteaptă noi alegeri parlamentare anticipate

261
(reînnoit 21:08 24.06.2021)
Fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu susține că în curând am putea să ne așteptăm la noi alegeri parlamentare anticipate. Cum explică acest lucru, citiți în materialul de mai jos.

CHIȘINĂU, 25 iun - Sputnik. Fostul speaker și actualul președinte al partidului „PRO Moldova”, Andrian Candu, a fost invitatul Centrului de presă Sputnik Moldova. În cadrul discuției, el a abordat mai multe subiecte legate de alegerile parlamentare anticipate, dar și de refuzul partidului său de a candida în scrutinul din 11 iulie.

Candu a declarat în studioul Sputnik Moldova că nu crede în aceste alegeri parlamentare și că acestea nu vor aduce schimbare. Ba mai mult, el este de părere că alegerile din 11 iulie nu sunt ultimele din următoarea perioadă și că în curând am putea să ne mai așteptăm la noi alegeri parlamentare anticipate. 

Fostul președinte al Parlamentului susține că decizia de a nu participa la alegerile din 11 iulie a fost una gândită de întreaga echipă a partidului „PRO Moldova”. 

„Am luat această decizie foarte bine pusă pe hârtie de ce să nu participăm și în timp, iacă deja fiind demarată campania electorală, ne-am dat seama că am luat o decizie bună. Nu este o campanie de competiție de idei și de proiecte și soluții, e doar o luptă cu elemente degradante. (...) Toată campania electorală s-a transformat într-o piață cu mizerii aruncate unul în altul”, a menționat Candu. 

Candu este de părere că scrutinul din acest an nu va aduce mari schimbări, ci mai degrabă noi dezamăgiri în rândul alegătorilor. 

„E o luptă de promisiuni goale și de orgolii. Cumva e o prelungire a alegerilor prezidențiale, că luptă stânga cu dreapta, că luptă, abstract spunând, Dodon cu Sandu. (...) Maia Sandu în continuare se implică, chiar dacă în mod normal nu ar fi trebuit, fiindcă nu este președinte a unui partid, este „președintele tuturor”, așa chipurile ar trebui să fie. Pun între ghilimele pentru că președintele în campania electorală foarte mult s-a activizat”, a precizat Andrian Candu.

Fostul președinte al Legislativului consideră că există mai multe scenarii în ceea ce privește alegerile din acest an, dar unul dintre scenarii poate fi și faptul ca la începutul anului viitor să avem din nou alegeri parlamentare anticipate. 

„Dacă PAS nu ia majoritatea în Parlament și majoritatea o iau Socialiștii și Comuniștii și, de exemplu, ȘOR, dacă trece în Parlament, păi această majoritate va veni cu candidatul lor la funcția de prim-ministru și repetăm practicile întâmplate acum jumătate de an. Președintele Maia Sandu o să zică nu, eu acest candidat nu-l accept, vin eu cu candidatul meu și s-ar putea ca în trei luni de zile iar să nu avem Guvern, dar Constituția cere, de alt fel, dizolvi Parlamentul și iar mergi la anticipate. Nu poți să dizolvi Parlamentul în același an de două ori, așa că o faci în primele zile din ianuarie a următorului an și bineînțeles că vii cu alegeri anticipate prin februarie sau martie. 

Candu crede că în cazul în care PAS va obține majoritatea în Parlament, atunci echipa va da de greu și nu se va isprăvi cu conducerea țării. 

În context, Candu a mai menționat că odată ce partidul său a decis să nu participe la alegerile din această vară, va monitoriza toate promisiunile făcute de concurenți în această campanie electorală și va vedea cine manipulează cel mai mult. 

„În campania electorală candidații se dau cu tot felul de promisiuni, dar oamenii s-au săturat de aceste promisiuni și vor să audă lucruri puțin mai adevărate, mai fundamentate, mai pământești. Când spui că voi crea 200 de mii le locuri de muncă, chiar dacă și ai să le creezi nu vei avea oameni care să lucreze în aceste 200 de mii de locuri de muncă. Fiecare al doilea tânăr se gândește să plece din țară, imediat ce termină facultatea. (...) Oamenii nu pleacă din țară neapărat că o duc greu, dar pur și simplu nu mai cred, nu mai cred în perspectivă, nu mai cred în viitor”, a adăugat Andrian Candu. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

261
Tagurile:
Guvern, Parlament, Alegeri parlamentare anticipate, Adrian Candu


Загрузка...
Girofar

VIDEO - Amenințări cu răfuială la Otaci după bătaia în masă: „Mergem la Procuratură”