Curtea Constituțională

Video - CC, în ședință: Judecătorii examinează constituționalitatea decretului lui Sandu

140
(reînnoit 10:56 23.02.2021)
Ședința Curții Constituționale în care este examinată constituționalitatea decretului președintelui Republicii Moldova de desemnare repetată a Nataiei Gavrilița la funcția de prim-ministru a început.

CHIȘINĂU, 22 feb - Sputnik. Curtea Constituțională a Republicii Moldova examinează marți, 23 februarie, constituționalitatea decretului președintelui de desemnare repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru. Ședința a fost declarată deschisă de președintele Înaltei Curți, Domnica Manole. 

„Avem un subiect cu o mare rezonanță, dar vă rog să ne abținem de la politică”, a declarat Domnica Manole în debutul ședinței. 

Precizăm că socialiștii au cerut Curții Constituționale suspendarea decretului de desemnare repetată a candidatului la funcția de premier. Pe 16 februarie însă CC a respins solicitarea, însă marți, pe 23 februarie, examinează în fond sesizarea depusă de Vasile Bolea, Grigore Novac și Alexandr Suhodolski.

Președintele Maia Sandu a refuzat să înainteze candidatura Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru, susținută de o majoritate creată din 54 de deputați. Șeful statului a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița la funcția de premier, iar fracțiunea PSRM a atacat decretul prezidențial la Curtea Constituțională. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

140
Tagurile:
Sesizare, CC
Флаг Евросоюза в главном здании Совета Европы в Страсбурге

UE și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei

13
(reînnoit 08:39 03.03.2021)
Uniunea Europeană și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza arestării și condamnării lui Aleksei Navalnîi.

BUCUREȘTI, 3 mart – Sputnik. SUA și Uniunea Europeană au impus sancțiuni din cauza arestării activistului Aleksei Navalnîi.

Potrivit documentului, publicat în jurnalul oficial al UE, restricțiile individuale ale Bruxellesului vor viza procurorul general Igor Krasnov, șeful Comitetului de Investigații, Aleksandr Bastrîkin, conducătorul Serviciului Federal al Penitenciarelor, Aleksandr Kalașnikov, și șeful Gărzii Naționale (RosGvardia), Viktor Zolotov.

Restricțiile au fost impuse în conformitate cu noul regim global al sancțiunilor al UE, pentru încălcarea drepturilor omului - e o măsură aplicată pentru prima dată în istorie. Elaborarea acestuia a fost inițiată în 2019 de către șeful diplomației europene, Josep Borrell. De asemenea, acesta a propus numirea acestui regim „Navalnîi”, însă ideea a fost respinsă.

Miniștrii de Externe ale statelor UE au adoptat pe 22 februarie o decizie cu privire la măsuri restrictive împotriva cetățenilor ruși, care au participat la arestarea lui Aleksei Navalnîi.

Moscova
© Sputnik / Наталья Селиверстова
Recent, Bruxellesul a demarat formalizarea lor. Sancțiunile pentru arestarea lui Navalnîi au fost coordonate și aprobate în termeni record – într-o săptămână. Spre exemplu, un proces similar, legat de sancțiunile antibelaruse, a durat 2,5 luni.

MAE al Rusiei a menționat mai devreme că Uniunea Europeană acționează reieșind din stereotipuri și contrar unei logici... forțează mecanismul ineficient de sancțiuni. Moscova a promis că va răspunde la măsurile Bruxellesului.

Totodată, Ministerul Comerțului din SUA a anunțat astăzi includerea a 14 organizații în lista sancțiunilor.

Potrivit purtătorului de cuvânt al administrației americane, e vorba de 13 companii comerciale, dintre care 9 din Rusia, 3 – din Germania, 1 din Elveția, precum și un institut de cercetare din Rusia.

“Toate acestea sunt implicate în diverse aspecte ale producției elementelor armelor biologice și chimice”, a declarat oficialul american.

Orice export și reexport al producției, care au vreo tangență cu aceste organizații, va fi vizat de regimul de licențiere al SUA “cu prezumția de refuz” în licențiere.

De asemenea, SUA au impus sancțiuni financiare împotriva a șapte demnitari ruși.

Potrivit purtătorului de cuvânt al administrației, toate proprietăților persoanelor vizate, descoperite în jurisdicția SUA, vor fi blocate.

“În plus, orice străin, care acordă un sprijin prin efectuarea unor tranzacții cu aceste persoane, riscă sancțiuni”, a adăugat oficialul american.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

13
Tagurile:
UE, SUA, sancțiuni, Aleksei Navalnîi, Rusia


Загрузка...
El Riad

SUA au decis să-i pedepsească pe saudiți: Va avea de câștigat oare Rusia?

61
După ce United States Intelligence Community a publicat un raport privind uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, Casa Albă a anunțat o nouă strategie în relațiile cu Arabia Saudită.

Arabia Saudită se va confrunta cu o etapă dificilă în relațiile cu Statele Unite. După ce United States Intelligence Community a publicat un raport privind uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, Casa Albă a anunțat o nouă strategie: americanii insistă să pună capăt războiului din Yemen și să respecte drepturile omului. Cât de departe va merge Washingtonul și cu ce poate răspunde Riadul – aflați din materialul reporterilor RIA Novosti Sofia Melniciuk și Galia Ibraghimova..

Prințul nesancționat

După cum era de așteptat, noile declarații sunt doar o completare a intențiilor autorităților americane anunțate vineri. Șeful Departamentului de Stat, Anthony Blinken, a anunțat restricții privind vizele în cazul Khashoggi pentru 76 de saudiți, despre care se crede că au "participat la intimidarea disidenților din străinătate, inclusiv la asasinarea lui Khashoggi". Sancțiunile personale îl vor afecta și pe șeful agenției General Intelligence Presidency, Ahmad al-Asiri.

În raport se spune că prințul moștenitor Mohammed bin Salman a fost implicat în represaliile brutale împotriva criticului autorităților saudite, autor la ziarului The Washington Post. Cu aprobarea acestuia, jurnalistul a fost răpit când a intrat în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, apoi a fost ucis și dezmembrat și nimeni nu i-a mai văzut rămășițele. Ministerul de Externe al regatului a negat categoric acuzațiile.

Totuși, nu au fost introduse sancțiuni personale împotriva prințului moștenitor, deși noul președinte Joe Biden, în timpul dezbaterilor electorale, a promis că va face din Riad un proscris. Respectiv, acest lucru a generat anumite întrebări.

"Cred că trebuie să înțelegem că relațiile cu întreaga țară sunt ”mai prioritare” decât relațiile cu o singură persoană", s-a pronunțat Blinken în legătură cu acest subiect. Potrivit acestuia, administrația revizuiește legăturile cu Arabia Saudită, dar acestea sunt încă importante, iar Statele Unite sunt deosebit de interesate de ele. "Ne-am angajat să protejăm regatul", a adăugat Blinken, explicând că scopul este ca Riad să fie mai receptiv la misiunile și valorile Statelor Unite.

Secretarul de stat a subliniat: este o chestiune de principiu pentru Casa Albă ca Riadul să facă distincția între ajutorul pe care îl primește de la americani și situația din Yemen, unde saudiții susțin guvernul președintelui Abdrabbuh Mansur Hadi împotriva mișcării șiite a Houthis. Cu alte cuvinte, Washingtonul vrea să se asigure că armele americane nu sunt folosite pe câmpul de luptă în țările terțe.

Apărare ofensivă

În centrul relației dintre cele două state se află accesul americanilor la petrol în schimbul unui angajament de a asigura apărarea regatului. Arabia Saudită este cel mai mare cumpărător de arme americane.

Parteneriatul asigură interesele strategice ale ambelor părți. Cu toate acestea, în ceea ce privește valorile – democrația și protecția drepturilor omului – statele au opinii diferite.

În ultimii ani ai președinției lui Barack Obama, alianța s-a confruntat cu "diferențe de opinie", așa cum au fost descrise de consilierul personal al regelui Salman. Acestea vizau abordarea Statelor Unite privind Iranul, principalul rival al Arabiei Saudite în regiune. În plus, deși serviciile secrete ale țărilor au cooperat cu succes în sfera securității, metodele saudite de combatere a criticilor monarhiei nu au obținut aprobarea Statelor Unite. La această problemă s-a adăugat și problema yemenită. Casa Albă era îngrijorată de numărul victimelor ostilităților, în care, probabil, figurau și armele americane.

Odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile s-au încălzit. Totuși, înainte de a prelua funcția, nu a arătat prea multă simpatie față de partenerul său din Orientul Mijlociu – a spus că "cu siguranță, nu este un fan" al regatului, iar Statele nu ar trebui să "ajute teroriștii saudiți". Așa ori altfel, prima vizită oficială a lui Trump a fost anume la Riad, iar la sfârșitul mandatului său, Departamentul de Stat i-a recunoscut pe Houthis drept o organizație teroristă. Ex-președintele a menținut relații strânse cu prințul moștenitor, în principal prin ginerele și consilierul său – Jared Kushner. Raportul privind omorul lui Khashoggi era gata încă de pe timpul administrației lui Trump, dar acesta pur și simplu nu a fost publicat.

"Trump a mizat pe investiții în aliați, pentru de a reduce angajamentele Washingtonului. Partenerii, inclusiv Arabia Saudită, trebuiau să cumpere și mai multe arme și să își asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmpla în regiuni", explică Maxim Sucikov, director al Centrului pentru Studii Avansate Americane în cadrul MGIMO. Ca răspuns, Statele Unite asigurau un patronat politic-militar și dădeau undă verde inițiativelor importante pentru aliați.

"Indiferent de ceea ce spun acum adversarii lui Trump, ambele părți au acceptat în mod tacit această formulă de relații. Când Khashoggi a fost ucis, democrații au atacat republicanii. I-au acuzat că au ignorat încălcarea drepturilor omului în Arabia Saudită, lipsă de atenție la operațiunea brutală a saudiților și a aliaților acestora în Yemen, pe care înșiși democrații au promovat-o sub Obama și le-au reproșat "buna chimie" care s-a dezvoltat între ginerele președintelui, Kushner, și prințul moștenitor", enumeră Sucikov. Potrivit democraților, adaugă el, acest lucru i-a dat lui Mohammed bin Salman un sentiment de impunitate și încredere că orice problemă cu Washingtonul poate fi rezolvată cu bani.

Se așteptau schimbări de curs sub noua administrație și primii pași au fost deja făcuți. Biden a anunțat despre sfârșitul sprijinului pentru operațiunile ofensive în Yemen, inclusiv prin exportul de arme. S-a raportat că acest lucru va afecta livrarea, aprobată în decembrie, a trei mii de bombe de înaltă precizie GBU-39 pentru 290 de milioane de dolari, precum și a șapte mii de bombe Paveway IV pentru 478 de milioane de dolari. Washingtonul a anunțat că va rezolva conflictul yemenit prin diplomație. În plus, în februarie, Houthis au fost eliminați de pe lista grupurilor teroriste.

O nouă turnură

Cu toate acestea, este imposibil să vorbim despre o revizuire completă a relațiilor dintre cele două țări, spun experții. "Vor admonesta, se vor ciondăni, dar nu va exista o reevaluare a cooperării", a declarat Alexei Hlebnikov, specialist în Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, este vorba mai mult despre o "recalibrare" – adică, în plan strategic, nu se va schimba nimic.

Ruslan Mamedov, manager al proiectelor din Orientul Mijlociu în cadrul Consiliului rus pentru afaceri internaționale, este de acord cu el. O corecție se impune de mult timp, notează el. "Încă de pe vremea lui Obama, americanii au crescut în ceea ce privește propria lor energie, au devenit cel mai mare producător de petrol din lume și au început să aibă mai puțină nevoie de Arabia Saudită", spune expertul. "Unii oameni din noua administrație au o viziune diferită asupra politicii externe a SUA. Vorbim despre reechilibrarea acesteia: pentru a se baza pe mai multe superputeri regionale și pentru a-și dezlega puțin mâinile".

Sisteme S-400 Triumf
© Sputnik / Сергей Мальгавко

Mamedov subliniază că, în dinamica intraregională, mult depinde de acordul nuclear iranian. Riadul este unul dintre principalii parteneri ai Statelor Unite în relațiile cu Teheranul. Dacă adoptă o abordare dură față de Arabia Saudită, acest lucru va juca automat în favoarea Iranului. Și pentru a-i pedepsi pe cei care se află în spatele uciderii lui Khashoggi, Statele nu vor merge la asta.

Planul comun de acțiune atotcuprinzător, încheiat în 2015, a devenit un fel de "ultimă picătură" pentru monarhiile din Golf, explică Alexei Hlebnikov. În ultimii zece ani, au avut loc mai multe evenimente în regiune. Răscoalele din Tunisia și Egipt, după care, fără sprijinul SUA, președinții și-au pierdut posturile, apoi o lovitură de stat în Egipt și, ca urmare, suspendarea asistenței militare americane Cairului. Și, în cele din urmă, acordul cu Iran. Toate acestea, potrivit politologului, "au împins regatele, inclusiv Arabia Saudită, să-și diversifice portofoliile diplomatice și să-și consolideze contactele cu alte superputeri majore, de exemplu cu Rusia și China".

Și Moscova vinde arme Riadului: livrările primelor loturi au început în 2019 în temeiul acordurilor din 2017. Atunci, regatul a încheiat un memorandum cu Rusia privind achiziționarea și localizarea producției de sisteme de aruncătoare de mine grele TOS-1A, de sisteme antitanc "Kornet-EM", de lansatoare de grenade AGS-30 și de arme de asalt Kalașnikov AK-103. La începutul anului 2021 a fost anunțat că saudiții ar putea achiziționa și sistemele rusești de rachete antiaeriene S-400, precum și avioanele de vânătoare Su-35.

De asemenea, este important și faptul că țările coordonează politica pe piața petrolului, amintește Mamedov. "În relațiile Riadului cu Moscova, este important să se ia în considerare efectul acordului OPEC+. El le-a permis ambelor părți să câștige mult. Acesta este un aranjament foarte pragmatic, toată lumea beneficiază – tu mie, eu ție". Cu toate acestea, subliniază el, vizitele lui Vladimir Putin în Arabia Saudită sau ale regelui Salman în Rusia au fost adesea privite ca un instrument în jocurile cu Washington.

Monarhia are puterea de a crea probleme în regiune pentru americani, a spus Mamedov. În cele din urmă, însă, toată lumea înțelege că Statele Unite sunt extrem de importante pentru Riad, iar astfel de manevre sunt doar un mod de a atrage atenția.

"În Arabia Saudită se crede că relațiile cu Statele Unite nu depind de cine se află la moment la Casa Albă. În opinia lor, contactele dintre cele două țări sunt fundamentale, s-au format de-a lungul deceniilor și vor rezista oricăror perturbări", concluzionează expertul.

Zecile de ani de parteneriat au avut un impact asupra multor lucruri: practic toată elita saudită este educată în Statele Unite, rialul saudit este legat de dolar, iar armele și instruirea militarilor sunt în principal americane. Pentru a schimba aceste lucruri este nevoie de mult timp. Prin urmare, diversificarea contactelor de politică externă este mai degrabă o mișcare tactică, o cale multilaterală care îndeplinește cerințele unei noi lumi multipolare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

61
Tagurile:
Petrol, Rusia, Arabia Saudită, SUA
Tematic
Putin: Rusia își va dezvolta industria cărbunelui
Rusia salută reducerea producției de petrol de către Arabia Saudită - detalii


Загрузка...
Микрофон в студии радио Sputnik

Operațiuni de control în transportul public: Iată ce s-a depistat

0
Agenția Națională Transport Auto în comun cu Inspectoratul Național de Securitate Publică continuă acţiunile de monitorizare şi informare în vederea protecţiei şi prevenirii răspândirii infecţiei COVID-19. Iată ce au depistat în urma efectuării operațiunilor de control.
Operațiuni de control în transportul public: Iată ce s-a depistat

În perioada 18-28 februarie, Agenția Națională Transport Auto  în comun cu Inspectoratul Național de Securitate Publica au efectuat operațiuni de monitorizare și control în autogări, pe traseele naționale, cât și în localitățile din Republica Moldova. Despre acest lucru a anunțat în cadrul emisiunii "Sputnik Matinal", specialistul principal, responsabil pe domeniul informare şi comunicare cu mass-media, Dmitri Prohniţchi.

Porivit lui,  în cadrul operațiunilor s-a constatat că în mare parte, măsurile ce țin de purtarea măștilor de protecție a conducătorilor auto și pasagerilor, dotarea mijloacelor de transport cu dezinfectanți– se respectă.

"În mare parte măsurile de protecție stabilie de Comisia Națională de Sănătate Publică se respectă. De câte ori am afectuat controale nu au fost depistate abateri semnificative", a subliniat Dmitri Prohnițchi.

De menționat este că în data de 1 martie curent, Ministerul Sănătății a organizat ședința Grupului de lucru intersectorial privind măsurile de protecție și prevenire a răspândirii infecției COVID-19, în cadrul căreia s-au discutat problemele în sănătate publică, inclusiv problema aglomerării în transportul public local și municipal.

Astfel, Agenția Națională Transport Auto a solicitat administrațiilor publice vizate să întreprindă măsuri pentru redresarea situației la rutele locale și municipale. La rândul lor, operatorii de transport rutier urmează să mărească numărul de autobuze în orele de vârf sau să antreneze autobuze cu capacitate mare de îmbarcare, să ajusteze orarul de circulație, dar și să micșoreze intervalul între cursele efectuate, susține instituția.

ANTA și INSP vor continua operațiunile comune privind monitorizarea și informarea persoanelor fizice și juridice implicate la prestarea serviciilor publice în transportul rutier de persoane, precum și întreprinderilor ce desfășoară activități conexe transportului rutier, în vederea respectării măsurilor de prevenire și răspândire a infecției COVID-19.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
pasageri, transport public, ANTA
Tematic
Reducerea numărului de pasageri în transport: De ce a fost necesară măsura?


Загрузка...