Конституционный суд

Cine aplaudă și cine critică decizia Curții Constituționale

333
(reînnoit 19:51 16.02.2021)
Decizia Curții Constituționale de a respinge cererea de suspendare a decretului președintelui Republicii Moldova este în conformitate cu prevederile legale spun experții.

CHIȘINĂU, 16 feb – Sputnik. După decizia Curții Constituționale de a respinge cererea socialiștilor prin care au cerut suspendarea decretului președintelui Maia Sandu de desemnare repetată a candidatului Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, au urmat dintre cele mai diferite comentarii.

O altă decizie a Curții Constituționale nu putea să existe

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Sergiu Litvinenco scrie pe pagina sa de Facebook că o altă decizie nu putea să existe.

„Dacă sincer, nici nu înțeleg cum se putea lua o altă decizie. Chiar dacă legea spune că suspendarea urmează a fi obligatoriu argumentată, în sesizarea de neconstituționalitate nu se regăsește măcar un argument în susținerea suspendării acțiunii decretului”, scrie Litvinenco.

Decizia Curții Constituționale - un precedent periculos

Totodată, fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon spune că în punctul 5 a deciziei de astăzi, 16 februarie, a Curții Constituționale scrie clar că Parlamentul trebuie să aștepte decizia Curții prin care să se pronunțe asupra constituționalității acestui decret pentru a putea discuta și a da votul de încredere programului guvernamental și echipei de miniștri propus de Natalia Gavrilița.

„De facto, decretul de înaintare repetată a Nataliei Gavrilița este suspendat”, scrie Dodon pe canalul său de telegram.

Fostul șef al statului spune că abia atunci va fi clar dacă printr-o singură decizie a Înaltei Curți, Republica Moldova, dintr-un stat parlamentar, poate deveni brusc prezidențial.

„În cazul în care Curtea Constituțională își va schimba propriile decizii din 2015 și 2020, atunci președintele va avea oportunități nelimitate de a bloca activitatea oricărui parlament, de a-l dizolva și de a aduce situația la declanșarea alegerilor anticipate de câte ori consideră necesar, până când va exista o majoritate în parlament, formată din membri ai partidului sau susținători ai președintelui”, mai spune Igor Dodon.

Fostul șef al statului spune că decizia de astăzi a Curții Constituționale este un precedent periculos.

Decizia Curții Constituționale prezumă constituționalitatea decretului

Constituționalistul Alexandru Arsene, într-un comentariu pentru Sputnik Moldova, a declarat că CC a examinat în conformitate cu prevederile legale și în procedură stabilită de codul jurisdicției constituționale. Astfel, decizia de a respinge cererea de suspendare a decretului președintelui este adoptată în conformitate cu prevederile constituționale. Constituționalistul mai spune că decretul de numire repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru este în vigoare și are efecte juridice întrucât Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității acestuia. Totodată, Arsene spune că lista celor 54 de deputați care și-au exprimat susținerea pentru candidatul PSRM, Mariana Durleșteanu nu are valoare juridică.

„Această listă ad-hoc, în corespundere cu normele constituționale, a practicii constituționale și a funcționării mecanismului de stat în baza principiului separării puterii în stat, nu are nicio valoare juridică. Decizia îi aparține președintelui Republicii Moldova care ascultă și discută candidaturile în vizorul fracțiunilor parlamentare și a listelor majoritare. Articolul 98 al Constituției vorbește clar despre fracțiuni, iar alineatul 12 din Regulamentul Parlamentului – despre coaliția fracțiunilor. Lista de deputați nu are nicio valoare juridică, iar coaliția fracțiunilor atrage după sine asumarea guvernării, angajamente, etc”, a declarat constituționalistul.

Specialistul în drept constituțional spune că președintele este unicul abilitat cu competență exclusivă de a desemna. Tot președintele poartă răspundere și politică și juridică cui îi încredințează guvernarea.

Arsene mai afirmă că respingerea cererii de suspendare a decretului președintelui nu înseamnă și constituționalitatea acestuia, dar se prezumă.

„Se prezumă că decretul este constituțional. Noi nu intrăm în procedura Curții Constituționale, acest lucru ne depășește. Dacă decretul ar fi avut efecte nocive el ar fi fost suspendat”, a mai spus expertul.

CCM a respins cererea PSRM de anulare a decretului Maiei Sandu numărul 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Pe 23 februarie însă Curtea Constituțională va examina în fond sesizarea depusă de Vasile Bolea, Grigore Novac și Alexandr Suhodolski.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

333
Tagurile:
decret de numire a noilor miniștri, decret prezidențial, Decret, Curtea constituțională
 Comisia Electorală Centrală

CEC a lansat un Centru de apel pentru cei care au mai multe întrebări referitor la scrutin

8
(reînnoit 18:26 23.06.2021)
Cei care nu cunosc procedura de vot sau la ce secție de votare sunt arondați ca să-și exercite dreptul la vot, acum pot să sune la Centrul de Apel CEC.  Totodată, prin intermediul acestuia nu bor putea fi depuse contestații.

CHIȘINĂU, 23 iun - Sputnik. Comisia Electorală Centrală a lansat Centrul de Apel pentru ca cei care întâmpină anumite dificultăți și au întrebări referitoare la procesul de vot. Astfel, Centrul va funcționa în perioada 23 iunie – 13 iulie 2021.

„Alegătorii vor putea solicita Centrului de Apel informații cu privire arondarea la secții de votare, procedura de vot, și altele. Menționăm că nu pot fi depuse contestații prin intermediul Centrului de Apel”, este menționat într-un comunicat de presă CEC. 

CEC a precizat că operatorii Centrului vor acorda asistența necesară și persoanelor responsabile de gestionarea listelor electorale din cadrul autorităților publice locale, dar și membrilor organelor electorale inferioare pentru ca aceștia să aplice uniform procedurile de gestionare a Registrului de stat al alegătorilor.

Totodată, în cadrul Centrului de Apel vor activa 12 operatori. Linia de informare a Centrului de Apel va funcționa de luni până vineri, între orele 8.00 - 17.00, iar în perioada 11-13 iulie 2021 programul de lucru va fi extins până la 24 de ore pe zi.

CEC a menționat că Centrul poate fi apelat la tarif ordinar de la telefonul fix sau mobil din orice localitate a Republicii Moldova sau din afara țării.

Doritorii de a adresa întrebări pot telefona la acest număr: (+373) 22 880101. 

Precizăm că pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

8
Tagurile:
alegeri parlamentare anticipate, linia verde, CEC
Тема:
Moldova: Alegeri parlamentare 2021
Tematic
Întâlnire între ambasadorul SUA și conducerea CEC în prag de alegeri: Care a fost motivul


Загрузка...
Declaratia Suveranitatii

Maia Sandu de Ziua Suveranității: Libertatea nu este doar o declarație

16
(reînnoit 18:33 23.06.2021)
Președintele Republicii Moldova a adresat un mesaj cu ocazia celor 31 de ani de la adoptarea Declarației Suveranității.

CHIȘINĂU, 22 iun - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Suveranității. În mesajul șefului statului este precizat că adoptarea Declarației Suveranității a fost un eveniment politic major, care semnala primul pas pentru constituirea statului Republica Moldova.


„Acum 31 de ani, în ziua de 23 iunie, deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești au adoptat Declarația de Suveranitate. Era un eveniment politic major, care semnala un prim pas în constituirea viitorului stat Republica Moldova. Prin acest pas, de rând cu balticii, ucrainenii, georgienii sau rușii, Moldova renunța la totalitarism și trecea la valorile statului democratic. Fiecare dintre cele 15 foste republici sovietice și-a valorificat de propria manieră Suveranitatea obținută. Pentru Republica Moldova, ca și acum 31 de ani, aceasta este „condiția firească și necesară a existenței statalității”, documentul ce proclamă supremația legii și stipulează caracterul unitar și indivizibil al statului. Și democrația, și libertatea înseamnă luptă continuă. O luptă în care trebuie să învingă dreptul cetățeanului de a decide liber și nesilit de nimeni asupra propriului prezent și viitor. Despre aceasta este și îmi doresc să fie în continuare Suveranitatea noastră”, este precizat în mesajul președintelui.

Menționăm că o copie a Declarației Suveranității Republicii Moldova, alături de  Declarația de Independență a țării noastre, au fost expuse public în muzeul Parlamentului de la Chișinău. Acțiunea se înscrie în activitățile dedicate Zilei Suveranității, care este marcată anual, la 23 iunie. Declarația de Suveranitate a fost adoptată în 1990, pe 23 iunie, la prima sesiune a Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste (RSS) Moldova, de legislatură a XII-a. Declaraţia de Suveranitate a fost votată cu o singură abţinere.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

16
Tagurile:
suveranitate naţională, Suveranitatea popoarelor, Declaraţia de suveranitate


Загрузка...