Stoianoglo Alexandr

Stoianoglo - Apel către politicienii din Republica Moldova

260
(reînnoit 10:53 05.01.2021)
Procurorul general și Consiliul Superior al Procurorilor fac apel către unii politicieni să înceteze să lanseze atacuri împotriva procurorilor.

CHIȘINĂU, 5 ian - Sputnik. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, face un apel către clasa politică cerându-i să înceteze atacurile asupra independenței Procuraturii. Apelul este susținut de conducerea Consiliului Superior al Procurorilor, Asociația Procurorilor și Asociația Veteranilor Procuraturii Republicii Moldova.

În cadrul unui briefing de presă, Stoianoglo a declarat că în ultima perioadă se constată o serie de conflicte și tensiuni îngrijorătoare legate de punerea în practică a principiului separării puterilor în stat. 

„Atragem atenția asupra tentativelor tot mai insistente și brutale ale unor actori politici de subminare a independenței instituționale și individuale a procurorilor, a încrederii publice în puterea judecătorească. Asistăm la cel mai mare front ridicat împotriva Procuraturii de unii politicieni și susținătorii lor, care își asumă rolul de judecători ai activității procurorilor și care aruncă zilnic cu noroi în Procuratură, inventând fel de fel de situații pe care le califică ca fiind greșit soluționate juridic”, a declarat Procurorul General. 

Potrivit lui Stoianoglo, în ultimele decenii rolul procuraturii a evoluat substanțial, iar numărul cazurilor aflate în gestiune a crescut foarte mult. 

„Activitățile, restricțiile legale impuse inclusiv de necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului, nu ne permit să acționăm în volumul pe care ni-l cer politicienii”, a mai spus procurorul.  

Acesta mai spune că justiția nu se face pe Facebook, la televiziune sau în birourile de la Președinție sau Legislativ.

„S-ar părea că lucrurile ar fi trebuit să ia o turnură legală, mai ales acum, când timpul statului capturat a luat sfârșit, când drepturile omului au început să primeze, când nu pornim dosare politice, când oponenții politici nu mai sunt persecutați, iar oamenii de afaceri sunt lăsați să se dezvolte. Justiția nu se face pe Facebook sau în platourile televizate. Justiția se înfăptuiește în biroul procurorului de caz și sălile de judecată, pentru că polemicile politice nu pot înlocui o dezbatere judiciară și legală”, precizează Alexandr Stoianoglo.

Procurorul General mai spune că atacurile împotriva procurorilor depășesc orice limită admisibilă și că se fac în special de politicienii care sunt deranjați și nu se pot împăca cu gândul că nu mai au pârghii de a influența procesele instituționale interne și soluțiile care se iau.

„Ei vor o Procuratură independentă, dar care ar depinde doar de ei. Ultima campanie electorală a făcut din Procuratură un regretabil subiect de polemici din partea actorilor politici, lansate doar pentru a distrage atenția de la propriile lor neajunsuri și alte probleme de bază, grave, cu care se confruntă Republica Moldova în domeniul economic, social, politic etc. Se creează impresia că politicienii au rezolvat toate problemele din societate, Parlament și Președinție, și, fiind experți în toate, au început să facă justiție, substituind procurorii și judecătorii”, a menționat procurorul șef.

În context, acesta i-a îndemnat pe politicieini să se ocupe de problemele societății, cum ar fi economie, medicină, asistență socială, învățământ, infrastructura transporturilor și drumurilor, mediu și altele.

„Procuratura nu răspunde comenzilor politice, nu raportează politicului și cercurilor de interese economice sau de alt ordin și nu ia parte la jocurile ce i se impun acum direct și insistent. Justiția nu înseamnă a umple, la presiunea străzii și bunul plac al politicienilor, închisorile cu persoane nevinovate, ci a le demonstra, prin probe concludente și pertinente vinovăția, în cadrul unui proces transparent și echitabil”, a declarat Stoianoglo.

Procurorul General nu a negat existența în cadrul instituției a anumitor carențe, dar spune că acestea au fost moștenite din trecut. Totodată, acesta se adresează noului președinte, Maia Sandu, cu îndemnul de a nu percepe acest apel ca pe o confruntare. Mai mult, el spune că Procuratura este gata să susțină și să contribuie la realizarea tuturor inițiativelor enunțate de noul președinte, centrate pe combaterea corupției, criminalității, reformarea sectorului justiției, doar că acest lucru trebuie să aibă loc în limitele impuse de Constituție.

„Solicităm tuturor instituțiilor abilitate și tuturor factorilor de decizie să respecte principiile de funcționare ale Uniunii Europene, să faciliteze îndeplinirea obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova și să țină cont că respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar este un punct important în materia cooperării internaționale și a capacității statului nostru de a fi un partener de dialog în relație cu celelalte state membre”, a conchis Stoianoglo.

Procurorul General a subliniat faptul că apelul va fi tradus și expediat structurilor europene.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

260
Tagurile:
procurorul general, Procuratura Generală
Флаг Евросоюза в главном здании Совета Европы в Страсбурге

UE și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei

19
(reînnoit 08:39 03.03.2021)
Uniunea Europeană și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza arestării și condamnării lui Aleksei Navalnîi.

BUCUREȘTI, 3 mart – Sputnik. SUA și Uniunea Europeană au impus sancțiuni din cauza arestării activistului Aleksei Navalnîi.

Potrivit documentului, publicat în jurnalul oficial al UE, restricțiile individuale ale Bruxellesului vor viza procurorul general Igor Krasnov, șeful Comitetului de Investigații, Aleksandr Bastrîkin, conducătorul Serviciului Federal al Penitenciarelor, Aleksandr Kalașnikov, și șeful Gărzii Naționale (RosGvardia), Viktor Zolotov.

Restricțiile au fost impuse în conformitate cu noul regim global al sancțiunilor al UE, pentru încălcarea drepturilor omului - e o măsură aplicată pentru prima dată în istorie. Elaborarea acestuia a fost inițiată în 2019 de către șeful diplomației europene, Josep Borrell. De asemenea, acesta a propus numirea acestui regim „Navalnîi”, însă ideea a fost respinsă.

Miniștrii de Externe ale statelor UE au adoptat pe 22 februarie o decizie cu privire la măsuri restrictive împotriva cetățenilor ruși, care au participat la arestarea lui Aleksei Navalnîi.

Moscova
© Sputnik / Наталья Селиверстова
Recent, Bruxellesul a demarat formalizarea lor. Sancțiunile pentru arestarea lui Navalnîi au fost coordonate și aprobate în termeni record – într-o săptămână. Spre exemplu, un proces similar, legat de sancțiunile antibelaruse, a durat 2,5 luni.

MAE al Rusiei a menționat mai devreme că Uniunea Europeană acționează reieșind din stereotipuri și contrar unei logici... forțează mecanismul ineficient de sancțiuni. Moscova a promis că va răspunde la măsurile Bruxellesului.

Totodată, Ministerul Comerțului din SUA a anunțat astăzi includerea a 14 organizații în lista sancțiunilor.

Potrivit purtătorului de cuvânt al administrației americane, e vorba de 13 companii comerciale, dintre care 9 din Rusia, 3 – din Germania, 1 din Elveția, precum și un institut de cercetare din Rusia.

“Toate acestea sunt implicate în diverse aspecte ale producției elementelor armelor biologice și chimice”, a declarat oficialul american.

Orice export și reexport al producției, care au vreo tangență cu aceste organizații, va fi vizat de regimul de licențiere al SUA “cu prezumția de refuz” în licențiere.

De asemenea, SUA au impus sancțiuni financiare împotriva a șapte demnitari ruși.

Potrivit purtătorului de cuvânt al administrației, toate proprietăților persoanelor vizate, descoperite în jurisdicția SUA, vor fi blocate.

“În plus, orice străin, care acordă un sprijin prin efectuarea unor tranzacții cu aceste persoane, riscă sancțiuni”, a adăugat oficialul american.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

19
Tagurile:
UE, SUA, sancțiuni, Aleksei Navalnîi, Rusia


Загрузка...
El Riad

SUA au decis să-i pedepsească pe saudiți: Va avea de câștigat oare Rusia?

62
După ce United States Intelligence Community a publicat un raport privind uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, Casa Albă a anunțat o nouă strategie în relațiile cu Arabia Saudită.

Arabia Saudită se va confrunta cu o etapă dificilă în relațiile cu Statele Unite. După ce United States Intelligence Community a publicat un raport privind uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, Casa Albă a anunțat o nouă strategie: americanii insistă să pună capăt războiului din Yemen și să respecte drepturile omului. Cât de departe va merge Washingtonul și cu ce poate răspunde Riadul – aflați din materialul reporterilor RIA Novosti Sofia Melniciuk și Galia Ibraghimova..

Prințul nesancționat

După cum era de așteptat, noile declarații sunt doar o completare a intențiilor autorităților americane anunțate vineri. Șeful Departamentului de Stat, Anthony Blinken, a anunțat restricții privind vizele în cazul Khashoggi pentru 76 de saudiți, despre care se crede că au "participat la intimidarea disidenților din străinătate, inclusiv la asasinarea lui Khashoggi". Sancțiunile personale îl vor afecta și pe șeful agenției General Intelligence Presidency, Ahmad al-Asiri.

În raport se spune că prințul moștenitor Mohammed bin Salman a fost implicat în represaliile brutale împotriva criticului autorităților saudite, autor la ziarului The Washington Post. Cu aprobarea acestuia, jurnalistul a fost răpit când a intrat în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, apoi a fost ucis și dezmembrat și nimeni nu i-a mai văzut rămășițele. Ministerul de Externe al regatului a negat categoric acuzațiile.

Totuși, nu au fost introduse sancțiuni personale împotriva prințului moștenitor, deși noul președinte Joe Biden, în timpul dezbaterilor electorale, a promis că va face din Riad un proscris. Respectiv, acest lucru a generat anumite întrebări.

"Cred că trebuie să înțelegem că relațiile cu întreaga țară sunt ”mai prioritare” decât relațiile cu o singură persoană", s-a pronunțat Blinken în legătură cu acest subiect. Potrivit acestuia, administrația revizuiește legăturile cu Arabia Saudită, dar acestea sunt încă importante, iar Statele Unite sunt deosebit de interesate de ele. "Ne-am angajat să protejăm regatul", a adăugat Blinken, explicând că scopul este ca Riad să fie mai receptiv la misiunile și valorile Statelor Unite.

Secretarul de stat a subliniat: este o chestiune de principiu pentru Casa Albă ca Riadul să facă distincția între ajutorul pe care îl primește de la americani și situația din Yemen, unde saudiții susțin guvernul președintelui Abdrabbuh Mansur Hadi împotriva mișcării șiite a Houthis. Cu alte cuvinte, Washingtonul vrea să se asigure că armele americane nu sunt folosite pe câmpul de luptă în țările terțe.

Apărare ofensivă

În centrul relației dintre cele două state se află accesul americanilor la petrol în schimbul unui angajament de a asigura apărarea regatului. Arabia Saudită este cel mai mare cumpărător de arme americane.

Parteneriatul asigură interesele strategice ale ambelor părți. Cu toate acestea, în ceea ce privește valorile – democrația și protecția drepturilor omului – statele au opinii diferite.

În ultimii ani ai președinției lui Barack Obama, alianța s-a confruntat cu "diferențe de opinie", așa cum au fost descrise de consilierul personal al regelui Salman. Acestea vizau abordarea Statelor Unite privind Iranul, principalul rival al Arabiei Saudite în regiune. În plus, deși serviciile secrete ale țărilor au cooperat cu succes în sfera securității, metodele saudite de combatere a criticilor monarhiei nu au obținut aprobarea Statelor Unite. La această problemă s-a adăugat și problema yemenită. Casa Albă era îngrijorată de numărul victimelor ostilităților, în care, probabil, figurau și armele americane.

Odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile s-au încălzit. Totuși, înainte de a prelua funcția, nu a arătat prea multă simpatie față de partenerul său din Orientul Mijlociu – a spus că "cu siguranță, nu este un fan" al regatului, iar Statele nu ar trebui să "ajute teroriștii saudiți". Așa ori altfel, prima vizită oficială a lui Trump a fost anume la Riad, iar la sfârșitul mandatului său, Departamentul de Stat i-a recunoscut pe Houthis drept o organizație teroristă. Ex-președintele a menținut relații strânse cu prințul moștenitor, în principal prin ginerele și consilierul său – Jared Kushner. Raportul privind omorul lui Khashoggi era gata încă de pe timpul administrației lui Trump, dar acesta pur și simplu nu a fost publicat.

"Trump a mizat pe investiții în aliați, pentru de a reduce angajamentele Washingtonului. Partenerii, inclusiv Arabia Saudită, trebuiau să cumpere și mai multe arme și să își asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmpla în regiuni", explică Maxim Sucikov, director al Centrului pentru Studii Avansate Americane în cadrul MGIMO. Ca răspuns, Statele Unite asigurau un patronat politic-militar și dădeau undă verde inițiativelor importante pentru aliați.

"Indiferent de ceea ce spun acum adversarii lui Trump, ambele părți au acceptat în mod tacit această formulă de relații. Când Khashoggi a fost ucis, democrații au atacat republicanii. I-au acuzat că au ignorat încălcarea drepturilor omului în Arabia Saudită, lipsă de atenție la operațiunea brutală a saudiților și a aliaților acestora în Yemen, pe care înșiși democrații au promovat-o sub Obama și le-au reproșat "buna chimie" care s-a dezvoltat între ginerele președintelui, Kushner, și prințul moștenitor", enumeră Sucikov. Potrivit democraților, adaugă el, acest lucru i-a dat lui Mohammed bin Salman un sentiment de impunitate și încredere că orice problemă cu Washingtonul poate fi rezolvată cu bani.

Se așteptau schimbări de curs sub noua administrație și primii pași au fost deja făcuți. Biden a anunțat despre sfârșitul sprijinului pentru operațiunile ofensive în Yemen, inclusiv prin exportul de arme. S-a raportat că acest lucru va afecta livrarea, aprobată în decembrie, a trei mii de bombe de înaltă precizie GBU-39 pentru 290 de milioane de dolari, precum și a șapte mii de bombe Paveway IV pentru 478 de milioane de dolari. Washingtonul a anunțat că va rezolva conflictul yemenit prin diplomație. În plus, în februarie, Houthis au fost eliminați de pe lista grupurilor teroriste.

O nouă turnură

Cu toate acestea, este imposibil să vorbim despre o revizuire completă a relațiilor dintre cele două țări, spun experții. "Vor admonesta, se vor ciondăni, dar nu va exista o reevaluare a cooperării", a declarat Alexei Hlebnikov, specialist în Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, este vorba mai mult despre o "recalibrare" – adică, în plan strategic, nu se va schimba nimic.

Ruslan Mamedov, manager al proiectelor din Orientul Mijlociu în cadrul Consiliului rus pentru afaceri internaționale, este de acord cu el. O corecție se impune de mult timp, notează el. "Încă de pe vremea lui Obama, americanii au crescut în ceea ce privește propria lor energie, au devenit cel mai mare producător de petrol din lume și au început să aibă mai puțină nevoie de Arabia Saudită", spune expertul. "Unii oameni din noua administrație au o viziune diferită asupra politicii externe a SUA. Vorbim despre reechilibrarea acesteia: pentru a se baza pe mai multe superputeri regionale și pentru a-și dezlega puțin mâinile".

Sisteme S-400 Triumf
© Sputnik / Сергей Мальгавко

Mamedov subliniază că, în dinamica intraregională, mult depinde de acordul nuclear iranian. Riadul este unul dintre principalii parteneri ai Statelor Unite în relațiile cu Teheranul. Dacă adoptă o abordare dură față de Arabia Saudită, acest lucru va juca automat în favoarea Iranului. Și pentru a-i pedepsi pe cei care se află în spatele uciderii lui Khashoggi, Statele nu vor merge la asta.

Planul comun de acțiune atotcuprinzător, încheiat în 2015, a devenit un fel de "ultimă picătură" pentru monarhiile din Golf, explică Alexei Hlebnikov. În ultimii zece ani, au avut loc mai multe evenimente în regiune. Răscoalele din Tunisia și Egipt, după care, fără sprijinul SUA, președinții și-au pierdut posturile, apoi o lovitură de stat în Egipt și, ca urmare, suspendarea asistenței militare americane Cairului. Și, în cele din urmă, acordul cu Iran. Toate acestea, potrivit politologului, "au împins regatele, inclusiv Arabia Saudită, să-și diversifice portofoliile diplomatice și să-și consolideze contactele cu alte superputeri majore, de exemplu cu Rusia și China".

Și Moscova vinde arme Riadului: livrările primelor loturi au început în 2019 în temeiul acordurilor din 2017. Atunci, regatul a încheiat un memorandum cu Rusia privind achiziționarea și localizarea producției de sisteme de aruncătoare de mine grele TOS-1A, de sisteme antitanc "Kornet-EM", de lansatoare de grenade AGS-30 și de arme de asalt Kalașnikov AK-103. La începutul anului 2021 a fost anunțat că saudiții ar putea achiziționa și sistemele rusești de rachete antiaeriene S-400, precum și avioanele de vânătoare Su-35.

De asemenea, este important și faptul că țările coordonează politica pe piața petrolului, amintește Mamedov. "În relațiile Riadului cu Moscova, este important să se ia în considerare efectul acordului OPEC+. El le-a permis ambelor părți să câștige mult. Acesta este un aranjament foarte pragmatic, toată lumea beneficiază – tu mie, eu ție". Cu toate acestea, subliniază el, vizitele lui Vladimir Putin în Arabia Saudită sau ale regelui Salman în Rusia au fost adesea privite ca un instrument în jocurile cu Washington.

Monarhia are puterea de a crea probleme în regiune pentru americani, a spus Mamedov. În cele din urmă, însă, toată lumea înțelege că Statele Unite sunt extrem de importante pentru Riad, iar astfel de manevre sunt doar un mod de a atrage atenția.

"În Arabia Saudită se crede că relațiile cu Statele Unite nu depind de cine se află la moment la Casa Albă. În opinia lor, contactele dintre cele două țări sunt fundamentale, s-au format de-a lungul deceniilor și vor rezista oricăror perturbări", concluzionează expertul.

Zecile de ani de parteneriat au avut un impact asupra multor lucruri: practic toată elita saudită este educată în Statele Unite, rialul saudit este legat de dolar, iar armele și instruirea militarilor sunt în principal americane. Pentru a schimba aceste lucruri este nevoie de mult timp. Prin urmare, diversificarea contactelor de politică externă este mai degrabă o mișcare tactică, o cale multilaterală care îndeplinește cerințele unei noi lumi multipolare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

62
Tagurile:
Petrol, Rusia, Arabia Saudită, SUA
Tematic
Putin: Rusia își va dezvolta industria cărbunelui
Rusia salută reducerea producției de petrol de către Arabia Saudită - detalii


Загрузка...
În Moldova a început campania de vaccinare

Cum se simte după 24 de ore prima persoană vaccinată împotriva COVID

0
(reînnoit 10:15 03.03.2021)
Primele persoane din Moldova au fost vaccinate marți împotriva coronavirusului – primul vaccinat a vorbit în studioul Sputnik Moldova despre așteptările pe care le au în urma imunizării și cum se simt cei cărora le-a fost administrat preparatul.

CHIȘINĂU, 3 mart – Sputnik. Medicii din Moldova au început să fie vaccinați de marți, 2 martie, împotriva COVID-19. Ei ai fost imunizați cu preparatul AstraZeneca, produs în Coreea de Sud.

Primul dintre cei vaccinați în țara noastră a fost Alexandru Botizat, șeful departamentului anestezie și terapie intensivă a Spitalului Clinic Republican. El a povestit în cadrul emisiunii Sputnik MATINAL la cum se simte acum, după ce au trecut aproape 24 de ore de la vaccinare.

Întrebat dacă medicii au avut anumite temeri în ceea ce ține de vaccinare , medicul a spus că cea mai mare temere a medicilor este prin prisma pacienților gravi de la terapie intensivă și gândul să nu ajungă și ei acolo. ”Știind despre impactul devastator al acestei boli asupra organismului, moi ne rugam să vină mai repede acest vaccin”, a spus medicul.

Când va putea fi oprit lanțul infectărilor: Declarația șefului de la Urgență - Video>>>

El a menționat că sunt descrise o sumedenie de reacții și nu se poate face abstracție de ele, dar sunt cunoscute și datele oficiale ale OMS, și trebuie să ne informăm din surse credibile, astfel că medicii moldoveni au fost asigurați că nu există motive de îngrijorare, sun reacții ca la orice alte vaccinuri, a explicat Alexandru Botizat, menționând că nu a fost pus la îndoială gradul de eficiență al vaccinului, și nici nu au exagerat acele complicații care ar putea inerveni.

La aproape de 24 de ore de la vaccinare, medicul a spus că se simte bine și este plin de optimism. El a menționat că s-a simțit în momentul în care a fost primul imunizat în pielea lui Iurii Gagarin, explorând  acest ”cosmos al vaccinării”.

”Sunt niște semne locale, semne de slăbiciune ușoare pe care le-am așteptat de fapt, ceea ce înseamnă că vaccinul este activ, are efect. Și colegii mei care s-au vaccinat au spus că au avut aseară un pic de slăbiciune, și un pic de durere la locul injectării, dar în linii generale starea este de nota 10. Optimismul acoperă de fapt totul”, a relatat primul vaccinat din țara noastră

Medicul a mai a spus că toți medicii vaccinați sunt optimiști și asta le dă speranță și încredere.

La Spitalul Clin Republican au fost vaccinate ieri în total în jur de 140 de persoane – medici, asistenți medicali, infirmieri de la terapie intensivă și medici implicați în tratamentul COVID.

0


Загрузка...