Ședința Parlamentului

Zi fierbinte în Parlament: Retrospectiva evenimentelor de astăzi

222
(reînnoit 23:48 03.12.2020)
Ziua de astăzi a fost marcată de proteste și scandal în Parlamentul Republicii Moldova, unde s-a desfășurat o ședință plenară ieșită din tipare. Mai multe proiecte importante au fost adoptate în pripă, iar deputații au fost la un pas de a se lua la pumni.

CHIȘINĂU, 3 dec - Sputnik. A fost o zi furtunoasă în Parlamentul Republicii Moldova, unde ședința plenară s-a transformat într-un adevărat miting. Deputații din opoziție și cei din PSRM s-au îmbrâncit în prezidiu și la tribuna Legislativului. Și asta pentru că s-au împotrivit adoptării mai multor proiecte importante incluse pe ordinea de zi. 

Mărul discordiei

Înainte să înceapă haosul din Parlament, în fața sediului forului legislativ s-au adunat sute de susținători ai președintelui ales, după ce aseară Maia Sandu i-a îndemnat să iasă în stradă. Motivul a fost o inițiativă a socialiștilor care prevede transferul Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui sub controlul Parlamentului. Aceasta figura pe agenda de astăzi a ședinței plenare.

Акция протеста перед парламентом Молдовы
© Sputnik / Mihai Caraus
Protest în fața Parlamentului

Anterior, deputatul PSRM Vasile Bolea a precizat pentru Sputnik Moldova motivul pentru care socialiștii au elaborat această hotărâre. 

”Președintele nou ales este cetățean și al altui stat, adică are dublă cetățenie și a jurat credință altei țări. În aceste condiții, noi considerăm că acest lucru este unul dăunător pentru securitatea statului. Dacă Maia Sandu va renunța la dubla cetățenie, atunci vom reveni la discuții și vom propune alte modificări legate de activitatea SIS”, a declarat Vasile Bolea, deputat PSRM. 

Maia Sandu a anunțat ieri că va contesta inițiativa socialiștilor la Curtea Constituțională.

În pofida mitingului, proiectul cu privire la SIS a fost adoptat azi cu majoritate de voturi. 

Protest în fața Parlamentului, protest și în sediul lui

S-a protestat nu doar în fața Legislativului, ci și în sediul lui, unde ședința plenară s-a desfășurat cu scandal. Discuțiile în contradictoriu au fost cât pe ce să degenereze în bătaie. 

Deputații opoziției au blocat tribuna și prezidiul Legislativului, pentru a împiedica prezentarea și votare proiectelor cu privire la buget și politica fiscală.

Microfoanele din prezidiu au fost rupte de deputații opoziției, care au încercat să zădărnicească procedura de vot. 

În pofida scandalului și îmbrâncelilor, inițiativele menționate mai sus au fost votate de majoritatea deputaților fără ca să fie inițial prezentate și examinate. La fel s-a procedat și în cazul altor inițiative. 

Limba rusă are statut special

Deputații au votat în prima lectură și proiectul de lege privind funcționarea limbilor, care îi redă limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică.

Inițiativa de a înregistra în Parlament noua lege „despre funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova”, în care rusa recapătă statutul de limbă de comunicare interetnică, a venit din partea președintelui în exercițiu, Igor Dodon.

Legea anterioară, adoptată la 1 septembrie 1989, a fost declarată „învechită” de Curtea Constituțională în iunie 2018.

Prospectele medicamentelor, și în limba rusă

Deputații au votat și pentru traducerea obligatorie în limba rusă a instrucțiunilor pentru medicamente.

Conform legii, acum în Moldova fișa de însoțire a medicamentelor conține informații în limba română și în limbile de circulație internațională.

Emisiunile televizate rusești pot fi din nou retransmise

Majoritatea deputaților s-a pronunțat în favoarea modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale. Acestea oferă posibilitate de întoarcere a programelor de televiziune și radio din Rusia în spațiul informațional al Republicii Moldova.

Conform proiectului de lege, este permisă difuzarea de programe TV și radio „din țări terțe, care respectă prevederile conceptului și strategiei de securitate a informațiilor din Republica Moldova”.

Modificările anterioare prohibitive ale Codului au intrat în vigoare în februarie 2018. Acestea interziceau difuzarea pe teritoriul Moldovei a știrilor, programelor analitice și politice din țările care nu s-au alăturat Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră. Rusia a semnat convenția în 2006, dar nu a ratificat-o.

Pachetul de legi cu privire la Găgăuzia, votat în prima lectură

În cadrul ședinței plenare de astăzi a fost adoptat inclusiv pachetul cu privire la autonomia găgăuză.

Una dintre prevederi stabilește că Parlamentul va avea dreptul să opereze modificări în Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei doar în cazul în care acestea vor primi avizul pozitiv al Adunării Populare din cadrul autonomiei. 

Precizăm că încă în anul 2016 un grup de deputați ai Adunării Populare și ai Parlamentului Republicii Moldova au elaborat trei proiecte de lege, menite să întărească statutul autonomiei găgăuze. Unul dintre acestea reglementa intrarea localităților în componența Găgăuziei, precum și ieșirea din componența autonomiei. 

Al doilea presupune stabilirea în sistemul administrației publice locale a unui nivel special de guvernare pentru autonomie.

Iar al treilea proiect de lege prevede că Parlamentul nu poate modifica Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei fără acordul deputaților Adunării Populare din Găgăuzia.

După ce proiectele de lege au fost înregistrare la Parlament, multă vreme nimeni nu și-a adus aminte de ele. Iar în iunie 2017 Comisia juridică parlamentară a revizuit conținutul acestor inițiative, lipsindu-le de semnificația inițială.

În această formă au fost adoptate două proiecte, al treilea proiect a fost aprobat numai în prima lectură.

Ulterior, președintele Igor Dodon, după consultări cu bașcanul din Găgăuziei și cu deputații din autonomie, a refuzat să promulge proiectele de lege și le-a trimis la reexaminare Parlamentului. Deputații nu și-au mai amintit însă de ele mai mult de doi ani.

În iulie 2020, deputații Partidului Socialiștilor le-au înregistrat din nou în Parlament, iar astăzi acestea au fost adoptate în primă lectură cu votul majorității deputaților, pe fundalul protestului deputaților din fracțiunile PAS și PPDA.

Stadionul Republican nu va fi cedat Ambasadei SUA

La aceeași ședință s-a decis că Stadionul republican va rămâne în proprietatea statului.

Parlamentul a votat un proiect care abrogă legea privind transferul arenei către Ambasada SUA în Moldova.

Proiectul de lege a fost adoptat în lectură finală cu 51 de voturi.

A fost legitim oare procesul de vot?

Trebuie menționat faptul că majoritatea proiectelor au fost adoptate fără să fie prezentate și examinate. 

Deputații fracțiunii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr au declarat că vor contesta mâine la Curtea Constituțională votarea proiectelor în plin scandal care s-a iscat în plen.

„Ceea ce s-a întâmplat azi în Parlament nu este nici legal, nici constituțional. Două sesizări le avem deja, iar celelalte urmează să le pregătim ca să anulăm întreaga ședință plenară de azi”, a declarat deputatul PPDA Dinu Plângău.

Sandu cheamă oamenii la un nou protest

La scurt timp și președintele ales al Moldovei, Maia Sandu, a pus la îndoială legaltatea procedurii de vot de astăzi.

"Ceea ce s-a întâmplat astăzi în parlament demonstrează că s-a adunat acolo un grup de criminali. Acest parlament ar trebui dizolvat. Duminică vom merge în Piața Marii Adunări Naționale pentru a le spune ce cred oamenii”, - a spus Sandu.

Cum a comentat Igor Dodon scandalul din Parlament

Igor Dodon a venit cu un mesaj către deputații din Legislativ pe pagina sa de Facebook. El a comentat îmbrâncelile din cadrul ședinței plenare de astăzi.  

„Anume un asemenea spectacol – de instabilitate, haos și ură – a fost demonstrat azi în Parlament de fracțiunile de dreapta. Observ că unele persoane nicidecum nu pot ieși din emoțiile campaniei electorale și îmi pare rău că, în loc să demonstreze cultură înaltă, unii așa-numiți „oameni buni” s-au comportat violent și neobrăzat la tribuna celui mai important for politic al țării – au răcnit, au stropit cu apă, au lovit, au blocat darea de seamă a miniștrilor, au rupt microfoane”, a menționat Igor Dodon.

Oficialul a subliniat că a acceptat rezultatele alegerilor din 15 noiembrie și că nu a ieșit la proteste și nu a chemat lumea în stradă. El a îndemnat deputații din opoziție să dea dovadă de calm și responsabilitate. 

Președintele în exercițiu a mai adăugat că deputații din opoziție pot cere demisia Guvernului Chicu, dacă aceștia nu sunt mulțumiți de activitatea lui. 

Cine a votat și cine a boicotat?

Trebuie menționat faptul că majoritatea proiectelor au fost adoptate de deputații PSRM și cei din fracțiunea „ȘOR”. Pentru unele inițiative au votat grupurile parlamentare Pentru Moldova și PRO Moldova.

PAS și PPDA nu au participat demonstrativ la procesul de vot. La fel de pasiv a fost Partidul Democrat. Liderul fracțiunii PDM Ăavel Filip a declarat la începutul ședinței că nu va susține anumite proiecte. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

222
Tagurile:
evenimente, Parlament
Tematic
Cum a comentat Igor Dodon scandalul din Parlament
Igor Dodon

Dodon a invitat partidele de stânga se unească la alegerile parlamentare

70
Fostul președinte nu a exclus că Partidul Socialiștilor va forma un bloc electoral pe flancul stâng.

CHIȘINĂU, 20 ian – Sputnik. Șeful PSRM, Igor Dodon, a anunțat că va propune partidelor de stânga din Moldova să meargă împreună la alegerile parlamentare anticipate. Mai mult, ex-președintele nu exclude faptul că formațiunea sa politică va forma un bloc electoral cu alte partide de stânga. El a declarat acest lucru în timpul unei emisiuni televizate. 

"Ar fi ideal să unim flancul stâng și să mergem cu un front unit. Nu exclud că voi ieși cu o astfel de inițiativă după următoarea ședință a Consiliului Republican. Deja cu propuneri concrete: să ne unim pe o singură platformă împotriva celor care vor să distrugă statul", a spus Dodon.

Fostul președinte nu a numit partidele cu care este gata să se unească, dar a spus că apelul său ar trebui luat foarte în serios.

"Trebuie să creăm un bloc de forțe de stânga, vom găsi simboluri mai bune. Cred că steaua socialistă este mai cunoscută. Putem lua steaua, putem să formăm un bloc, să mergem la alegeri și să obținem majoritate parlamentară. Și acest lucru este real”, a spus el.

Mai devreme, Dorin Chirtoacă, fostul primar al Chișinăului și liderul mișcării pentru unirea cu România „Unirea”, a făcut o propunere de creare a unui bloc de forțe pro-europene de dreapta. În opinia sa, un astfel de bloc ar putea include: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Demnitate și Adevăr (DA) și Partidul Unității Naționale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

70
Tagurile:
parlamentare, partide de stânga, Igor Dodon
Tematic
Igor Dodon o acuză pe Maia Sandu de uzurparea puterii de stat


Загрузка...
Maia Sandu

Va desemna sau nu Maia Sandu un candidat la funcția de premier? Ce a spus președintele

106
Maia Sandu nu va desemna niciun candidat pentru funcția de premier în cursul acestei săptămâni. Declarația a fost făcută de către președintele țării în cadrul unei emisiuni de la un post de televiziune. 

CHIȘINĂU 20 ian - Sputnik. Șeful statului a declarat că nu intenționează să desemneze cel puțin în această săptămână vreun candidat pentru funcția de premier. Invitată la o emisiune de la un post de televiziune, președintele a fost întrebat care vor fi pașii următori și cum vede soluționarea crizei politice.

Maia Sandu și-a exprimat temerile că anumite fracțiuni ar putea vota orice candidatură propusă, doar ca să nu fie declanșate alegeri parlamentare anticipate. În context, ea a menționat că deputații PAS au elaborat un document pe care urmează să-l prezinte în Legislativ spre aprobare. Parlamentarii care îl vor semna se vor angaja public să nu voteze cele două candidaturi care ar urma să fie propuse pentru funcția de prim-ministru, astfel încât să fie posibilă, conform Constituției, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. 

„Soluția pentru declanșarea alegerilor anticipate este în Parlament. Putem să suspectăm că mai mulți deputați din Parlament nu își doresc acest lucru și încearcă să tergiverseze procesul. Săptămâna viitoare voi veni cu următorul pas. Nu s-a schimbat nimic de la discuțiile purtate cu fracțiunile. Urmează să vedem dacă într-adevăr se va găsi dorință ca să se facă acest angajament public ca să respingă deputații cele două candidaturi la funcția de prim-ministru și să se ajungă la declanșarea alegerilor anticipate”, a precizat președintele Maia Sandu. 

Amintim că luni, 18 ianuarie, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința sesizării depuse de către PAS referitor la posibilitatea autodizolvării Parlamentului. Înalta Curte a declarat inadmisibilă sesizarea și a precizat că există două căi de dizolvare a Parlamentului, prevăzute de Constituție. 

Potrivit articolului 98 din Capitolul VI al Constituției Republicii Moldova, președintele țării trebuie să inițieze consultări cu fracțiunile parlamentare, după care să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului. Urmează ședința Legislativului în cadrul căreia deputații vor dezbate programul de activitate și lista Guvernului, după care acordă încrederea cu votul majorității deputaților aleși. În baza votului de încredere acordat de Parlament, președintele Republicii Moldova numește Guvernul.

Termenul limită pentru învestirea noului Cabinet de miniștri este de trei luni. Dacă în această perioadă nu este votat Guvernul, Parlamentul este dizolvat și se anunță alegeri parlamentare anticipate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

106
Tagurile:
alegeri anticipate, premier, președinte, Maia Sandu
Tematic
Maia Sandu: Alegerile anticipate trebuie să aibă loc cât mai curând


Загрузка...
Nord Stream - 2”

"Nord Stream - 2" va determina soarta relațiilor germano-americane

28
(reînnoit 21:50 20.01.2021)
La inaugurarea sa, Joe Biden a primit un cadou nu atât de plăcut din partea Germaniei – partenerul cheie al SUA. Cadoul reprezintă o chintesență, atent ambalată și legată cu panglică, a problemelor cu care noua administrație va trebui să se ocupe.

Statele Unite au impus sancțiuni navei rusești de instalare a țevilor "Fortuna", care este implicată în construcția gazoductului "Nord Stream – 2". De asemenea, potrivit presei germane, ambasada americană de la Berlin a notificat guvernul Republicii Federale Germania despre planurile de a introduce noi măsuri restrictive.

Autoritățile germane au reacționat de-a dreptul ofensator prin comentariul lor „relaxat” că "au luat act de acest lucru cu regret", adică nu a existat nici măcar o expresie formală de îngrijorare.

Ceea ce s-a întâmplat a fost o continuare organică a unui alt incident important, care a avut loc cu câteva zile mai devreme.

Fostul secretar de stat adjunct american și consilier pentru politica externă al lui Joe Biden în timpul alegerilor, Nicholas Burns, a venit cu ideea de a îngheța simultan sancțiunile SUA împotriva conductei de gaz și de a suspenda construcția acesteia, astfel încât noua administrație să poată "avea o conversație confidențială și judicioasă cu guvernul Germaniei și cu alte țări participante".

Este evident că Burns nu a acționat din proprie inițiativă, ci a exprimat propunerea Washingtonului.

Cu toate acestea, nemții l-au ignorat pur și simplu. Șeful Comitetului pentru Energie al Bundestagului, Klaus Ernst, a considerat discuția politicii energetice germane cu Statele Unite "complet nepotrivită". El a subliniat că "construcția "Nord Stream – 2" este o afacere pur europeană, care are toate autorizațiile necesare și, prin urmare, trebuie să fie finalizată rapid".

Politica americană externă din ultimele decenii, prin care președinția lui Donald Trump a devenit un eșec și pe care democrații intenționează să o reînvie, este cel mai adesea descrisă ca fiind globalistă. Ea conține două elemente cheie la fel de importante – procesual-instituțional și ideologic.

Responsabil pentru partea ideologică este un complex voluminos din cele mai liberale și progresiste idei – de la progresul LGBT până la necesitatea umanității de a refuza consumul de carne din motive ecologice. Mai mult, radicalismul adepților, cerințele de aderare la o "singura doctrină corectă" și persecuția disidenților devin din ce în ce mai dure.

Partea instituțională este, de asemenea, bine cunoscută publicului și reprezintă un sistem de organizații, documente și proceduri supranaționale. Există o opinie populară (și nu este nerezonabilă) că, în acest mod, Statele Unite și-au consolidat timp de mai mulți ani propria dominanță pentru a impune lumii reguli de joc favorabile lor și pentru a-și stabili, în mod permanent, conducerea globală.

Faptul că ceva a mers prost a devenit clar deja de ceva timp. Un număr din ce în ce mai mare de țări au învățat să joace și să câștige într-un sistem despre care se știe că este nedrept față de ele. Rusia și aplicarea cu succes, în avantajul său, a regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) este mai degrabă un exemplu clar decât o excepție. Acest lucru a fost repetat de Donald Trump în mod constant pe parcursul celor patru ani, retrăgând, fără ezitare, Statele din numeroase tratate și organizații internaționale: de fapt, ele nu sunt atât de profitabile pentru America pe cât se credea.

Nu este greu de ghicit că cei câțiva parteneri privilegiați ai Statelor Unite, unul dintre care este și Germania, au bonusuri speciale – și, așa cum a devenit deja evident, știu să le folosească foarte bine.

Anume din acest motiv Berlinului i-a fost atât de incomod Trump, care spunea adevărul, fără a analiza, și distrugea schema consolidată a Germaniei de restabilire treptată și liniștită a suveranității sale și de utilizare a Americii în propriile sale interese.

Și anume din acest motiv autoritățile Republicii Federale Germania l-au acceptat euforic pe Biden ca noul președinte al Statelor Unite: acest lucru promite întoarcerea unui format de relații mult mai confortabil pentru germani – cu o coincidență deplină a retoricii propagandiste și un proces politic de lobby pe îndelete în culise, sub masca căruia este posibilă promovarea cu succes a unei agende favorabile pentru Germania.

Asta se întâmplă cu "Nord Stream – 2". În ultimele luni, au fost luate măsuri pentru a maximiza siguranța construcției gazoductului față de presiunea sancțiunilor de peste ocean. Proprietarii aceleiași nave "Fortuna" au fost schimbați. Parlamentul landului Mecklenburg – Pomerania Occidentală a creat un fond pentru a sprijini activitățile operaționale ale proiectului.

Cel mai interesant lucru este că, cu ajutorul acestei structuri, autoritățile germane încearcă să prindă doi iepuri odată: pe lângă faptul că susțin construcția în sine, autoritățile oferă informații și sprijin ideologic, întrucât noua organizație se numește "Fondul pentru protecția climei și a mediului înconjurător al landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală", iar obiectivul oficial este sprijinirea "realizării obiectivelor climatice ale Germaniei". Astfel, agenda de mediu este interceptată, deoarece anume "verzii" sunt cei mai utilizați pentru a torpila "Nord Stream – 2" în interiorul țării.

Nord Stream-2: De ce SUA împiedică construcția lui și ce crede Europa
© Video : Ruptly / Wh.gov / facebook.com/maria.zakharova.167

Echipa lui Joe Biden se afla într-o situație foarte dificilă. Ea nu poate – așa cum ar fi făcut Trump – să organizeze imediat un scandal, la nivel mondial, partenerului strategic, cu adoptarea unor măsuri extrem de dure împotriva lui. Acest lucru pur și simplu contrazice directivele restabilirii unității occidentale, cu care democrații revin la putere. Mai mult, în general, Berlinul arată Washingtonului un entuziasm loial și cea mai profundă alianță ideologică, fapt ce a fost demonstrat încă o dată prin intermediul reacției lor sincronizate de indignare privind detenția lui Alexei Navalnîi în Rusia.

Metodele obișnuite de lucru – petrecerile din culise și creșterea treptată a presiunii – amenință să se tergiverseze luni de zile: germanii sunt mari maeștri ai aranjării presiunilor și problemelor birocratice internaționale. Până în acel moment, "Nord Stream – 2" va fi pur și simplu finalizat, iar pentru americanii va fi prea târziu.

Drept urmare, din primele zile ale președinției lui Joe Biden, noua administrație va fi forțată să aleagă în munca sa între trumpismul categoric inacceptabil și globalismul liberal ideologic corect, dar ineficient.

Cu toate acestea, Germania se confruntă cu propriile sale dificultăți. Ieri, "Gazprom" a avertizat asupra riscurilor conductei de gaz "Nord Stream – 2" datorate presiunilor politice, care, în cele din urmă, ar putea duce la suspendarea sau chiar la anularea proiectului. Acesta este un avertisment, în primul rând, Berlinului, care, în căutarea independenței și consolidării geopolitice, a considerat o idee bună să joace o carte anti-rusă sfidătoare sub forma cazului de otrăvire a lui Navalnîi – și a uitat din nou cât de dureros Rusia poate să răspundă la așa ceva.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

28
Tagurile:
SUA, Germania, relații, Nord Stream-2"
Tematic
Ultima șansă: SUA s-au apucat iarăși de ”Nord Stream – 2”


Загрузка...