Premierul Ion Chicu

Guvernul s-a sesizat în cazul polițistului răpit în Transnistria

171
(reînnoit 15:46 07.10.2020)
Răpirea polițistului de la Florești de către așa-zișii ofițeri de securitate de la Tiraspol a ajuns în atenția autorităților de la Chișinău. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței de astăzi a Cabinetului de Miniștri.

CHIȘINĂU, 7 oct - Sputnik. Răpirea ofițerului de la Inspectoratul de Poliție Florești din casa sa amplasată în stânga Nistrului poate fi considerată o provocare și o îngrădire a dreptului la libera circulație. Astfel au comentat reprezentanții Guvernului incidentul care s-a produs astăzi, în orașul Camenca.

În cadrul ședinței de astăzi a Cabinetului de Miniștri, secretarul de stat al Ministerului de Interne Sergiu Golovaci a confirmat că polițistul a fost sechestrat de către oameni mascați în uniforme cu inscripții MGB (Minister al Securității de Stat).

Mâine urmează să se întrunească în ședință Comisia Unificată de Control pentru a discutam despre acest subiect și pentru a găsi o soluție, astfel încât ofițerul să fie eliberat. Autoritățile de la Chișinău i-a solicitat Tiraspolului să informeze despre motivul reținerii. 

„Situația se clarifică, dar mai avem unele detalii de clarificat”, a spus Sergiu Golovaci în cadrul ședinței Guvernului. 

La rândul său, ministrul pentru reintegrare Cristina Lesnic a remarcat că se poartă tratativele cu partea transnistreană. 

„Noi conlucrăm împreună ca să găsim o soluție cât mai rapidă. Situația este alarmantă, polițistului nu doar că i s-a încălcat dreptul la libera circulație, a fost o provocare”, a remarcat Cristina Lesnic. 

Premierul Ion Chicu a solicitat să fie implicare în acest sens toate platformele existente pentru soluționarea problemei, inclusiv a observatorilor OSCE. 

Procuratura raionului Florești a inițiat o cauză penală pe faptul răpirii unui polițist și uzurpare de calități oficiale de către angajaţii structurilor de forţă din regiunea transnistreană.

Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, un ofițer din cadrul Inspectoratului de Poliție Florești a fost răpit din curtea unei casei din orașul Camenca, regiunea transnistreană. 

Soția polițistului a anunțat că bărbatul a fost sechestrat de câțiva necunoscuți care aveau cagule pe cap și haine cu inscripția „MGB”, a așa-numitului minister al securității de la Tiraspol, după care a fost urcat într-un automobil și dus într-o direcție necunoscută. În prezent, structurile de drept din țara noastră efectuează acţiuni de urmărire penală pentru a stabili unde se află polițistul.

În același timp, cu o reacție a venit și Serviciul de Informații și Securitate. Responsabilii instituției anunță că au fost identificați angajații așa-numitului minister al Securității de la Tiraspol, care au participat la răpire. 

”Materialele prealabile obținute vor fi transmise în adresa Procuraturii Generale în suportul măsurilor procesual-penale inițiate pe cazul dat. Instituția constată amplificarea activităților provocatoare cu caracter destablizator din partea pretinselor structuri de forță din stânga Nistrului. SIS a stabilit și documentat pe parcursul anului 2020 multiple cazuri de sechestrare și răpire a cetățenilor Republicii Moldova, iar acum întreprinde măsuri operative pentru stabilirea circumstanțelor în care a fost răpit polițistul dimineață”, se arată în declarația Serviciului de Informații și Securitate.

Pentru astfel de acțiuni, legislația Republicii Moldova prevede închisoare de până la 10 ani.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

171
Tagurile:
Guvern, polițist, răpire
Tematic
Tiraspolul menține încă 16 posturi de control de-a lungul Zonei de Securitate
Curtea Constituțională

Judecătorii Curții au venit cu o reacție la Declarația privind caracterul captiv al CC

62
(reînnoit 13:55 23.04.2021)
Judecătorii Curții Constituționale au calificat declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale” ca fiind exclusiv politică.

CHIȘINĂU, 23 apr - Sputnik. Hotărârea Parlamentului „pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al Curții Constituționale” are caracter exclusiv politic, susțin judecătorii Curții Constituționale. Potrivit acestora, asemenea acte ale Parlamentului produc doar efecte politice. 

„Judecătorii Curții respectă dreptul la libertatea de exprimare politică al parlamentarilor, însă reiterează că asemenea declaraţii prejudiciază statul de drept, imaginea Curții Constituționale și periclitează implementarea unei veritabile culturi a constituționalismului în Republica Moldova. De asemenea, judecătorii Curții reiterează că, potrivit articolului 140 din Constituție, hotărârile, avizele și deciziile  Curții Constituționale sunt definitive și nu pot fi atacate. Acestea sunt obligatorii pentru toate   autoritățile  statului”, este precizat într-un comunicat al CC.

Amintim, cu 54 de voturi pentru, Parlamentul a adoptat declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale” în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului. Deputatul PSRM Vasile Bolea, care a citit în plen textul declarației, consideră că Înalta Curte și-a încălcat propria jurisprudență, când a constatat că există circumstanțe pentru dizolvarea parlamentului. Și asta pentru că în Legislativ există o majoritate gata să sprijine un candidat la funcția de premier. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

62
Tagurile:
Judecători, Curtea Constituţională, CC


Загрузка...
Curtea Constituțională

Ce spun foștii președinți CCM despre declarația votată de deputați

168
(reînnoit 13:30 23.04.2021)
Curtea Constituțională s-a politizat, iar declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale”, semnată de deputați, este una potică și nu are putere juridică. Declarațiile au fost făcute doi foști președinți ai Înaltei Curți, în studioul Sputnik Moldova.

CHIȘINĂU, 23 apr - Sputnik. Foștii președinți ai Curții Constituționale Dumitru Pulbere și Victor Pușcaș au declarat în cadrul Platformei de dialog a Agenției Sputnik Moldova că decizia Înaltei Curți privind dizolvarea Parlamentului a fost examinată formal, iar membrii Curții au făcut jocul politic al președintelui țării.

Foștii președinți ai CC au făcut o analiză a deciziei Curții privind dizolvarea Parlamentului și au ajuns la concluzia că avizul emis este unul superficial și că magistrații nu au analizat minuțios toate detaliile privind criteriile de dizolvare a Legislativului. Mai mulți, foștii președinți ai Curții au înaintat o notă deschisă de cazier constituțional prin care își exprimă revolta față de atitudinea Curții Constituțională în raport cu Constituția Republicii Moldova și îi cheamă la rațiunea pe magistrați.

Totodată, Dumitru Pulbere a declarat în cadrul emisiunii Sputnik Moldova că declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale”, semnată vineri de deputați, este una potică și nu are putere juridică.

„Oare nu-i momentul să se gândească și să-și dea demisia onorabilă, să se ducă sau, cel puțin, să se gândească cum să revadă avizul său conform Codului jurisdicției constituționale, deci să-l abroge? (...) Eu nu pot să dau apreciere la ce a hotărât astăzi Parlamentul pentru că este un document politic, dar unele urmări juridice această dispoziție nu are. În Constituție e scris că judecătorii CCM sunt inamovibili pe perioada mandatului și nimeni nu are dreptul să-i retragă”, a precizat fostul președinte al CCM Dumitru Pulbere. 

Victor Pușcaș a menționat că avizul Curții privind dizolvarea Parlamentului a fost unul formal, iar scopul urmărit nu a fost cel de a înainta un adevărat guvern, ci de a dizolva Legislativul. 

„Dacă scopul prevăzut este formarea Guvernului, atunci e una. Dar în cazul dat, în Republica Moldova scopul a fost dizolvarea Parlamentului și s-a urmărit dizolvarea lui și nimeni nu a ascuns lucrul acesta. De aceea, Curtea Constituțională era obligată să verifice ce e cu aceste încercări de a investi un Guvern. Mai departe, Curtea era obligată să vadă dacă majoritatea parlamentară a existat în Parlament și dacă a fost candidatul propus de majoritatea parlamentară. Nici asta Curtea Constituțională nu a examinat, ceea ce înseamnă că Înalta Curte s-a apropiat de această problemă absolut formal, fără a pătrunde în esență și bănuieli apar la multă lume, la mulți specialiști. (...) Curtea Constituțională nu a folosit buchia, litera și spiritul Constituției”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale Victor Pușcaș. 

De aceeași părere este și fostul președinte al Curții Dumitru Pulbere, care a adăugat că Înalta Curte s-a politizat prin acest aviz de dizolvare a Parlamentului. 

„Chiar și de la tribuna Parlamentului, primul candidat a declarat că a venit ca să dizolve Parlamentul. I-a batjocorit pe deputați, i-a făcut criminali și corupți, iar Curtea Constituțională nu doar că trebuia să atragă atenția, dar era obligată să dea aprecieri, să nu mimeze consultările sau să nu abordeze formal  problema. Dar să spună că președintele Republicii Moldova a avut intenții nobile de a forma guvern, împreună cu Parlamentul. (...) În scrisoarea Consiliului Europei ni se face trimitere să citim avizul din 2019, Curtea nici asta nu a făcut. Se întreabă care este scopul pe care l-a urmărit Curtea? De a ameliora situația din țară sau de a lua partea unei ramuri, în cazul dat Președinția?”, a menționat fostul președinte al CCM Dumitru Pulbere. 

Foștii magistrați susțin că avizul CCM de dizolvare a Parlamentului este definitiv, dar nu și obligatoriu, fapt ce îi oferă președintelui statului posibilitatea să aleagă dacă semnează decretul de dizolvare sau dacă adună iarăși fracțiunile la consultări și înaintează un nou candidat la funcția de premier. 

Precizăm că 54 de deputați au adoptat vineri, 23 aprilie, declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale” în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului.

Deputatul PSRM Vasile Bolea, care a citit în plen textul declarației, consideră că Înalta Curte și-a încălcat propria jurisprudență, când a constatat că există circumstanțe pentru dizolvarea parlamentului. Și asta pentru că în Legislativ există o majoritate gata să sprijine un candidat la funcția de premier. 

Totodată, amintim că Înalta Curte a recunoscut pe 15 aprilie existența unor circumstanțe care justifică dizolvarea parlamentului moldovenesc. Președintele CC, Domnica Manole, a precizat că la decizia instanței au fost anexate două opinii separate ale judecătorilor Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan.

Maia Sandu a declarat la un briefing că va semna curând decretul prezidențial pentru dizolvarea Parlamentului și că alegerile parlamentare anticipate nu mai pot fi evitate. Totuși, acest decret nu poate fi emis câtă vreme în Moldova este instituită stare de urgență.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

168
Tagurile:
Dizolvarea Parlamentului, magistratii CC, Curtea Constituțională
Tematic
Nagacevschi: Avizul Înaltei Curți este în contradicție cu cel al Comisiei de la Veneția
Socialiștii cer demisia a trei judecători de la Curtea Constituțională


Загрузка...
Imigranți la Moscova

Ambasada Moldovei la Moscova, despre legalizarea șederii pe teritoriul Rusiei

0
(reînnoit 14:14 23.04.2021)
Reprezentanța diplomatică a Moldovei la Moscova s-a adresat cetățenilor moldoveni cu îndemnul de a-și legaliza aflarea lor în Rusia în conformitate cu legislația locală.

CHIȘINĂU, 23 apr – Sputnik. Ambasada Moldovei în Rusia le recomandă insistent cetățenilor moldoveni să-și legalizeze șederea în Federația Rusă în conformitate cu legislația țării. Misiunea diplomatică a comunicat acest lucru pe pagina sa de Facebook.

”După 15 iunie 2021, persoanele care se află ilegal pe teritoriul Rusiei, sunt pasibile de sancțiuni sub formă de îndepărtare de pe teritoriul FR, precum și aplicarea interdicțiilor de intrare, inclusiv pe termen de lungă durată”, a explicat Ambasada.

Misiunea diplomatică a amintit de asemenea că persoanele care se află ilegal pe teritoriul Federației Ruse, contrar prevederilor legislației migraționale, dispun de dreptul de a-și legaliza statutul de ședere, fără aplicarea sancțiunilor prevăzute în acest caz, până la 15 iunie curent.

MAI rus: Imigranții ilegali din Moldova vor trebui să părăsească țara până pe 15 iunie>>>

Ei au acest drept în conformitate cu Decretul Președintelui Federației Ruse Nr.274 din 18 aprilie 2020 „Cu privire la măsurile temporare de reglementare a statutului juridic al cetățenilor străini și apatrizilor din Federația Rusă în legătură cu amenințarea extinderii în continuare a noii infecții cu coronavirus (COVID -19)”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Imigranţi, ședere, legalizare, Moscova, Ambasada
Tematic
Trebuie oare să se pregătească moldovenii pentru "autoexpulzarea" din Rusia


Загрузка...