Renato Usatîi

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale: Portretul lui Renato Usatîi

177
Detalii despre candidatul la alegerile prezidențiale din data de 1 noiembrie din partea ”Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

CHIȘINĂU, 15 sept - Sputnik. Renato Usatîi s-a născut în data de  4 noiembrie 1978, în orașul Fălești. A crescut în familia a doi profesori de engleză.

În 1994 a fost admis la buget la Facultatea de Limbi Străine a Universității de Stat „Alecu Russo” din orașul Bălți, pe care ulterior a și absolvit-o. Între anii 2000-2001 a lucrat ca supervizor la Aeroportul Internațional Chișinău. Din 2002 până în 2004 a fost inginer superior la combinatul de alimentație a Căii Ferate din Moldova.

Din 2005 până în prezent este președintele companiei „ВПТ-НН” din orașul Nijni Novgorod, Federația Rusă, iar din 2013 este senior vicepreședinte al Uniunii Constructorilor Căilor Ferate din Moscova.

Renato Usatîi a fost căsătorit cu Carolina - fiica omului de afaceri și fostul politician Constantin Tampiza și are două fiice, Valeria și Alexandra (mezina). Acesta este posesorul unei mașini de model Rolls-Royce Wraith în valoare de 340 de mii de euro și a unor apartamente în Moscova și Chișinău.

Activitatea politică 

În prima parte a anului 2014, Usatîi a preluat partidul Partidul Popular Republican, condus de Nicolae Andronic și l-a redenumit în „Partidul Nostru”. În data de 10 iunie, Ministerul Justiției l-a anunțat că nu a aprobat schimbarea denumirii, siglei și președintelui partidului, invocând încălcarea procedurei statutare a partidului.

În august 2014 Usatîi a creat un nou partid, intitulat „PaRUs” (Partidul lui Renato Usatîi) cu care intenționa să participe la alegerile parlamentare din 2014 din Republica Moldova, însă pe 15 septembrie Ministerul Justiției a anunțat că nu a înregistrat partidul din cauza unor bănuieli că ar fi fost falsificate în jur de 30% din  semnături de pe lista membrilor. Ministerul de Interne a ridicat actele și a inițiat investigații.

În data de 30 septembrie 2014 Renato Usatîi a anunțat că va participa la alegerile parlamentare pe lista partidul politic ”Patria”, condus de fostul ambasador al Moldovei în România și fostul șef al aparatului prezidențial în perioada lui Petru Lucinschi, Emilian Ciobu.

© Sputnik / Miroslav Rotari
Renato Usatîi

În data de 26 noiembrie 2014, în baza unei sesizări din partea Inspectoratului General de Poliție, precum că Partidul „Patria” a folosit în campania electorală mijloace bănești cu proveniență din străinătate, Comisia Electorală Centrală a propus Curții de Apel Chișinău să excludă din campania electorală Partidul „Patria”, condus de Renato Usatîi. A doua zi Curtea de Apel a decis excluderea partidului de pe listele electorale pentru alegerile parlamentare din 2014 și respingerea contestației partidului „Patria” în acest sens.

În noaptea dintre 27 și 28 noiembrie Renato Usatîi a părăsit Republica Moldova, plecând la Moscova și publicând un mesaj video în care afirma că se teme că autoritățile Republicii Moldova intenționează să îl aresteze. La începutul lunii mai 2015, Renato Usatîi a revenit în Republica Moldova și s-a înregistrat în cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Bălți.

La scrutinul din 14 iunie acesta a câștigat detașat cu 72,46% din voturi. A fost învestit oficial în funcția de primar al municipiului Bălți în data de 2 iulie 2015.

În data de 13 februarie 2018 Renato Usatîi a depus cererea de demisie din funcția de primar. În data de 15 februarie a aceluiași an Consiliul Municipal i-a aprobat cererea și interimatul i-a revenit viceprimarului Nicolai Grigorișin.

Ренато Усатый
© Sputnik / Мирослав Ротарь
Renato Usatîi

În ianuarie 2016, Procuratura Generală a Republicii Moldova a inițiat un dosar penal împotriva lui Usatîi pe faptul amenințărilor în adresa unor funcționari în cadrul protestelor. Inițiatorul dosarului a fost președintele țării Nicolae Timofti, care a făcut trimitere la amenințările din partea oponentului său politic cu vătămarea integrității corporale și a sănătății.

În data de 24 octombrie 2016, Judecătoria sectorului Centru a eliberat un mandat de arest pe numele lui Usatîi, învinuit de comandarea asasinării bancherului Gherman Gorbunțov în 2012, politicianul fiind anunțat în căutare și pe linia Interpol.

În data de 19 mai 2017 Renato Usatîi s-a adresat cu o solicitare în Interpol privind scoaterea sa din baza de date. Potrivit politicianului, dosarul penal are un caracter politic, iar procesul penal are loc cu încălcarea legilor și a procedurilor.

Comisia pentru controlul fișierelor Interpol a acceptat solicitarea în data de 29 mai 2017, iar pe 6 iunie 2017 a fost blocat accesul țărilor-membre Interpol la dosarul lui Usatîi.

O perioadă îndelungată, pe timpul guvernării lu Plahotniuc, Renato Usatîi a plecat din Moldova întucât se temea să nu fie reținut. Acesta a revenit la scurt timp după ce PDM a pierdut puterea. 

În nenumărate interviuri Renato Usatîi declara că este interesat să candideze la prezidențiale. Unicul lucru pe care îi împiedica atunci era condiția ca candidatul să aibă mai mult de 40 de ani. 

Renato Usatîi este candidatul la prezidențiale cu numărul unu în buletinul de vot, în urma tragerii la sorț. Renato Usatîi, Andrei Năstase și Andrian Candu au fost primii care au colectat semnăturile necesare pentru înregistrarea candidaturii lor la alegerile prezidențiale.

Pentru alegerile din 1 noiembrie au fost înregistrate 13 grupuri de inițiativă. Este vorba de Tudor Deliu, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Maia Sandu, Andrian Candu, Dorin Chirtoacă, Octavian Țîcu, Violeta Ivanov, Ion Costaș, Constantin Oboroc, Igor Dodon, Serghei Toma și Alexandr Kalinin.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

177
Tagurile:
Gherman Gorbunțov, biografie, portret, Renato Usatîi, Renato Usatâi, Usatîi Renato, prezidențiale, candidat, recunoaște
Tematic
Ciurea: Ce șanse are Usatîi să câștige alegerile prezidențiale

Președinții Republicii Moldova

113
(reînnoit 20:16 27.09.2020)
  • Igor Dodon
  • Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon (dreapta), la o întrevedere în cadrul summit-ului Consiliul Economic Eurasiatic Suprem și șefilor statelor invitate, Palatul Independenței din Nur-Sultan
  • Igor Dodon
  • Vladimir Voronin
  • Petru Lucinschi
  • Președintele Federației Ruse, Boris Elțin, (stânga) se întâlnește cu președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur (dreapta).
  • Președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, înainte de ceremonia de semnarea protocolului la Acordul privind Înființarea Comunității Statelor Independente.
  • Președintele Moldovei, Mircea Snegur, care a ajuns la ședința șefilor statelor CSI, a fost întâmpinat cu pâine și sare pe aeroportul din Moscova.
  • Primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, Petru Lucinschi, la Congresul XXVIII al PCUS. Palatul Congreselor de la Kremlin.
  • Petru Lucinschi, președintele Parlamentului
  • Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin
  • 06 octombrie 2007. Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, (de la stânga la dreapta) în timpul unei întâlniri la Dușhanbe.
  • 15 mai 2012. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la summitul informal al șefilor de stat ai CSI de la Kremlin.
  • 27 iulie 2013. Președintele rus, Vladimir Putin, președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, și președintele moldovean, Nicolae Timofti (de la stânga la dreapta) înainte de începerea unui serviciu divin dedicat aniversării a 1025 de ani de la încreștinarea Rusiei Kievene, pe Dealul Sfântului Vladimir, Kiev.
  • Președintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
De la declararea Suveranității și apoi a Independenței, Republica Moldova a avut cinci președinți, asta dacă nu-i socotim pe cei care nu au fost aleși, dar au exercitat interimatul.

Președinții Republicii Moldova au fost: Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Nicolae Timofti și Igor Dodon, care deține și în aceste momente această funcție, dar al cărui mandat expiră în aproximativ o lună, pe 1 noiembrie fiind anunțate alegeri prezidențiale.

Mircea Snegur

Mircea Snegur a fost primul președintele al țării și a deținut această funcție din 3 septembrie 1990 până în 15 ianuarie 1997.

Pe 3 septembrie 1990 el a fost ales președinte de către Sovietul Suprem al RSSM, iar apoi – în 1991, a obținut primul mandat de șef de stat al Republicii Moldova prin alegeri directe, acumulând 98% din voturi, fiind singurul candidat.

Petru Lucinschi

Petru Lucinschi a fost cel de-al doilea președinte moldovean, el și-a exercitat mandatul de șef de stat în perioada 15 ianuarie 1997 - 7 aprilie 2001.

Vladimir Voronin

Vladimir Voronin este al treilea și deocamdată cel mai longeviv președinte ale Republicii Moldova, el deținând această funcție din 7 aprilie 2001 până pe 11 septembrie 2009.

Nicolae Timofti

Nicolae Timofti este președintele a cărui alegere în funcție de către Parlament a fost contestată de către mulți dat fiind că s-a realizat cu depășirea termenilor legali prevăzuți de Constituție pentru această procedură. El s-a aflat în fotoliul prezidențial din 23 martie 2012 până în 23 decembrie 2016.

Igor Dodon

Igor Dodon este actualul și cel mai tânăr președinte al Republicii Moldova. El a obținut postul de șef al statului în urma alegerilor din 23 decembrie 2016.

Președinții interimari ai țării: Filat, Ghimpu și Lupu  

Vladimir Filat a fost președinte interimar al Republicii Moldova pentru o scurtă perioadă în decembrie 2010.

Mihai Ghimpu a asigurat interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova între 11 septembrie 2009 și 28 decembrie 2010.

Marian Lupu a fost președinte interimar al Republicii Moldova în perioada 2010-2012.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

113
  • Igor Dodon
    © Sputnik / Miroslav Rotari

    Igor Dodon

  • Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon (dreapta), la o întrevedere în cadrul summit-ului Consiliul Economic Eurasiatic Suprem și șefilor statelor invitate, Palatul Independenței din Nur-Sultan

    Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon (dreapta), la o întrevedere în cadrul summit-ului Consiliul Economic Eurasiatic Suprem și șefilor statelor invitate, Palatul Independenței din Nur-Sultan

  • Igor Dodon
    © Sputnik / Osmatesco

    Igor Dodon

  • Vladimir Voronin
    © Sputnik / Osmatesco

    Vladimir Voronin

  • Petru Lucinschi
    © Sputnik / Rodion Proca

    Petru Lucinschi

  • Președintele Federației Ruse, Boris Elțin, (stânga) se întâlnește cu președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur (dreapta).
    © Sputnik / Дмитрий Донской

    Președintele Federației Ruse, Boris Elțin, (stânga) se întâlnește cu președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur (dreapta).

  • Președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, înainte de ceremonia de semnarea protocolului la Acordul privind Înființarea Comunității Statelor Independente.
    © Sputnik / Дмитрий Донской

    Președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, înainte de ceremonia de semnarea protocolului la Acordul privind Înființarea Comunității Statelor Independente.

  • Președintele Moldovei, Mircea Snegur, care a ajuns la ședința șefilor statelor CSI, a fost întâmpinat cu pâine și sare pe aeroportul din Moscova.
    © Sputnik / Владимир Родионов

    Președintele Moldovei, Mircea Snegur, care a ajuns la ședința șefilor statelor CSI, a fost întâmpinat cu pâine și sare pe aeroportul din Moscova.

  • Primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, Petru Lucinschi, la Congresul XXVIII al PCUS. Palatul Congreselor de la Kremlin.
    © Sputnik / Алексей Бойцов

    Primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, Petru Lucinschi, la Congresul XXVIII al PCUS. Palatul Congreselor de la Kremlin.

  • Petru Lucinschi, președintele Parlamentului
    © Sputnik / И. Зенин

    Petru Lucinschi, președintele Parlamentului

  • Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin
    © Sputnik / Сергей Гунеев

    Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin

  • 06 octombrie 2007. Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, (de la stânga la dreapta) în timpul unei întâlniri la Dușhanbe.
    © Sputnik / Дмитрий Астахов

    06 octombrie 2007. Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, (de la stânga la dreapta) în timpul unei întâlniri la Dușhanbe.

  • 15 mai 2012. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la summitul informal al șefilor de stat ai CSI de la Kremlin.
    © Sputnik / Алексей Никольский

    15 mai 2012. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la summitul informal al șefilor de stat ai CSI de la Kremlin.

  • 27 iulie 2013. Președintele rus, Vladimir Putin, președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, și președintele moldovean, Nicolae Timofti (de la stânga la dreapta) înainte de începerea unui serviciu divin dedicat aniversării a 1025 de ani de la încreștinarea Rusiei Kievene, pe Dealul Sfântului Vladimir, Kiev.
    © Sputnik / Михаил Климентьев

    27 iulie 2013. Președintele rus, Vladimir Putin, președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, și președintele moldovean, Nicolae Timofti (de la stânga la dreapta) înainte de începerea unui serviciu divin dedicat aniversării a 1025 de ani de la încreștinarea Rusiei Kievene, pe Dealul Sfântului Vladimir, Kiev.

  • Președintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
    © Sputnik / Руслан Шалапуда

    Președintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti.



Загрузка...
Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei

Turcia sprijină Azerbaidjanul în conflictul din Karabah

101
(reînnoit 16:33 27.09.2020)
Turcia sprijină Azerbaidjanul în conflictul din Karabah, a declarat astăzi Erdogan într-o convorbire cu președintele azer, Aliev.

BUCUREȘTI, 27 sept – Sputnik. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, l-a contactat telefonic pe omologul său azer, Ilham Aliev, pentru a-i manifesta sprijinul deplin din partea Ankara în situația din Karabah, anunță agenția RIA Novosti, făcând referință la serviciul de presă a lui Aliev.

Duminică, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a declarat că forțele armate ale Armeniei au atacat localitățile de pe linia de contact din Karabah, provocând victime printre civili. Potrivit Ministerului Apărării al Armeniei, Karabahul “a fost supus unor atacuri aeriene și cu rachete”. Purtătorul de cuvânt al președintelui autoproclamatei Republici Karabahul de Munte, Vagram Pogosean, că focurile de artilerie au vizat localitățile din Karabah, inclusiv capitala regiunii Stepanakert și a îndemnat populația să se ascundă. Autoritățile republicii nerecunoscute au anunțat stare de război și mobilizare generală. Guvernul Armeniei, la rândul său, a anunțat și el stare de război și mobilizare din cauza situației din Karabah.

 “Pe 27 septembrie președintele Republicii Turce, Recep Tayyip Erdogan, l-a contactat telefonic pe președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliev. Președintele Turciei și-a exprimat astăzi condoleanțele șefului statului și poporului Azerbaidjanului în legătură cu decesul civililor și militarilor azeri în urma provocării militare ale Armeniei. Recep Tayyip Erdogan a subliniat că Turcia, ca întotdeauna, susține Azerbaidjanul. Exprimându-și mulțumirea pentru condoleanțele aduse, șeful statului a apreciat înalt sprijinul acordat de către președintele Turciei în conflictul armeano-azer și cel din Karabahul de Munte. Cei doi lideri și-au exprimat convingerea că relațiile dintre cele două state frățești, Turcia și Azerbaidjan, se vor dezvolta în continuare cu succes”, a anunțat serviciul de presă al lui Aliev.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

101
Tagurile:
Armenia, Azerbaidjan, Karabah, Turcia


Загрузка...
Radu Albot

Radu Albot a debutat cu o victorie clară la Roland Garros

0
Radu Albot revine la forma de altădată. După mai multe înfrângeri în acest an, tenismenul moldovean a debutat în forță la turneul de Mare Șlem de la Roland Garros.

CHIȘINĂU, 27 sep – Sputnik. Albot a dispus în trei seturi de australianul Jordan Thompson, numărul 53 mondial, scor 6-2, 6-4, 6-1, după 2 ore și 8 minute de joc.

În turul doi, tenismenul moldovean îl va întâlni pe americanul Taylor Fritz, numărul 29 ATP. Cei doi s-au duelat o singură dată, în semifinalele turneului ATP de la Los Cabos (Mexic). Fritz s-a impus în două seturi, scor 6-3, 6-2.

La Roland Garros, Radu Albot va concura și la dublu. El va face pereche cu georgianul Nikoloz Basilashvili. Pe 29 septembrie, ei vor întâlni duetul Mayer-Pella.

Radu Albot se află momentan pe locul 79 în clasamentul mondial.

Prima mare surpriză de la Roland Garros îl are ca protagonist pe italianul de 19 ani, Jannik Sinner. El a dispus de al 11-lea favorit al competiției, belgianul David Goffin în trei seturi, scor 7-5, 6-0, 6-3.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Federaţia Europeană de Tenis, Tenis de câmp, Tenis, Radu Albot


Загрузка...