CEC

Tragere la sorți: Iată cine ar putea fi primul în buletinul de vot la prezidențiale

107
(reînnoit 19:07 07.09.2020)
Comisia Electorală Centrală a stabilit astăzi ordinea înscrierii în buletinul de vot a primilor doi candidați la funcția de șef de stat.

CHIȘINĂU, 7 sept - Sputnik. Liderul formațiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi, ar putea fi primul în buletinul de vot la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Ordinea a fost stabilită în urma tragerii la sorți organizate de CEC. Astfel, al doilea în buletinul de vot ar putea fi Andrei Năstase. 

Cei doi politicieni au depus primii la Comisia Electorală Centrală listele cu semnăturile susținătorilor lor care au fost colectate de grupurile de inițiativă. 

Ordinea va fi schimbată doar în cazul în care CEC va respinge listele prezentate de cei doi pretendenți la fotoliul de șef de stat.

Conform prevederilor legale, în termen de 7 zile din data depunerii, Comisia urmează să examineze setul de documente, să verifice listele de subscripție prezentate și să decidă dacă vor fi sau nu înregistrați candidații respectivi.

Ceilalți pretendenți abia urmează să prezinte listele cu semnăturile necesare colectate la CEC. 

Alegerile prezidențiale se vor desfășura în data de 1 noiembrie 2020. Din data de 1 septembrie pot fi depuse actele pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru candidații la funcția de președinte. Acestea urmează să aibă între 25 și 100 de membri care vor colecta semnături în susținerea candidatului la alegerile prezidențiale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

107
Tagurile:
prezidențiale, buletin de vot
Tematic
Un candidat la prezidențiale a depus lista semnăturilor la CEC: Cine este
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

126
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

126
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...
Președinții Erdogan și Dodon- foto de arhivă

Ce a discutat astăzi Igor Dodon cu președintele Turciei

51
(reînnoit 22:23 25.09.2020)
Președinții Igor Dodon și Recep Tayyıp Erdogan au discutat astăzi la telefon despre „parteneriatul strategic” bilateral. Deși criza pandemică a afectat schimburile comerciale bilaterale, există un potențial nevalorificat la acest capitol, au spus interlocutorii.

CHIȘINĂU, 25 sept – Sputnik. Președintele Igor Dodon a avut astăzi o discuție prin telefon cu președintele Turciei, Recep Tayyıp Erdogan.

Interlocutorii, potrivit lui Igor Dodon, au discutat „subiecte legate de parteneriatul strategic” bilateral și au apreciat înalt contactele între cele două țări, inclusiv vizitele oficiale reciproce ale președinților. Totodată, președintele Dodon a mulțumit pentru ajutorul de natură socială și umanitară acordat.  

„Am discutat mai multe subiecte legate de parteneriatul strategic dintre Moldova și Turcia. Am apreciat contactele permanente stabilite între țările noastre la cel mai înalt nivel, inclusiv schimbul de vizite oficiale ale celor doi președinți, în 2018 și 2019”, a scris Igor Dodon pe Facebook.

În context, președintele Dodon a salutat activitatea Grupului Comun pentru Planificare Strategică – acesta este un sub-mecanism al Consiliului pentru Cooperare Strategică la Nivel Înalt dintre Republica Moldova și Turcia.

Șeful statului s-a referit și la importanța organizării în 2021 a celei de-a doua ședințe a Consiliului pentru Cooperare Strategică la Nivel Înalt, care va fi coprezidată de președinții celor două state.

Igor Dodon i-a mulțumit președintelui turc pentru suportul constant acordat Moldovei în realizarea proiectelor sociale și umanitare, pentru sprijinul acordat pe dimensiunea aprovizionării cu echipament medical și de protecție, atât în debutul crizei pandemice, cât și ulterior.

În cadrul discuției, președinții au „constatat cu satisfacție”, potrivit lui Igor Dodon, dinamica ascendentă a raporturilor comerciale bilaterale.

„Astfel, în anul 2019 am înregistrat un record istoric în volumul schimburilor de mărfuri – 576 milioane de dolari, ceea ce este cu 29% mai mult decât în 2018”, a scris Igor Dodon.

Exportul mărfurilor moldovenești în Turcia a crescut în 2029 cu 65% - de la 106 la 175,5 milioane de dolari.

„Importul mărfurilor turcești în Moldova rămâne, însă, mult mai mare: 340 milioane de dolari în 2018 și 400,5 milioane în 2019”, a precizat șeful statului. 

Cei doi președinți au fost de acord că, deși criza pandemică a afectat schimburile comerciale bilaterale, există un potențial nevalorificat la acest capitol.

Analiza evoluției schimburilor comerciale cu Turcia în ianuarie-iulie 2020, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2019, relevă reducerea exporturilor moldovenești (-22,8%), dar și a importurilor (-8,4%).

În intervalul menționat, comerțul moldo-turc s-a cifrat la 293 de milioane de dolari, în scădere cu 13% în comparație cu primele 7 luni ale anului 2019. Exporturile moldovenești au constituit 97 de milioane de dolari, iar importurile Moldovei din Turcia au fost evaluate la 195 de milioane de dolari.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

51
Tagurile:
presedinte, Turcia, Igor Dodon
Tematic
Unde vor fi cazați turiștii din Moldova care se îmbolnăvesc de COVID-19 în Turcia
Oleg Țulea: Avem un nivel avansat și strategic al cooperării bilaterale cu Turcia


Загрузка...
Schimb valutar

Cât costă valutele în weekend la cursul BNM și la bănci 

0
(reînnoit 22:31 25.09.2020)
Cursul valutar oficial anunțat de BNM pentru vineri, 25 septembrie, ultima zi lucrătoare a săptămânii, este valabil și în weekend, pe 26 și 27 septembrie. Vă spunem și cât costă euro și dolarul la bănci.

CHIȘINĂU, 26 sept – Sputnik. La cursul valutar anunțat de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru 25-27 septembrie, un dolar american echivalează cu 16,77 lei, un euro – cu 19,53 lei, o hrivnă ucraineană – cu 59 de bani, un leu românesc – cu 4,00 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 22 de bani.

Cursul valutar BNM pentru 25 septembrie
Cursul valutar BNM pentru 25 septembrie

Prețul dolarului american a urcat cu 8 bani în cotațiile oficiale ale BNM de la sfârșitul săptămânii. Prețul euro a coborât cu un ban.

Hrivna ucraineană, leul românesc și rubla rusească au înregistrat fluctuații nesemnificative și au rămas la prețul anterior.

Cele mai importante bănci din Chișinău cumpără zilele acestea dolarul cu 16,77 lei - 16,78 lei și îl vând în medie cu 16,98 lei - 16,99 lei.

Băncile cumpără euro cu 19,62 lei – 19,66 lei și îl vând cu 19,85 lei – 19,88 lei.

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Rezervele valutare ale BNM au constituit 3 miliarde și 391 de milioane de dolari americani  la sfârșitul lunii august curent.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
preț, cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Lovitură grea pentru economia Moldovei: A scăzut exportul
De ce cursul rublei rusești este atât de mic în Moldova
Din ce motiv se poate prăbuși leul moldovenesc – expert


Загрузка...