Scoția

Scoția vrea scape de Marea Britanie: Se pregătește un nou referendum de independență

104
(reînnoit 07:52 03.09.2020)
Prim-ministrul scoţian Nicola Sturgeon a promis că până în luna mai 2021 va stabili termenii şi data unui al doilea referendum privind independenţa Scoției de Marea Britanie.

BRUXELLES, 3 sept - Sputnik, Daniela Porovăț. Nicola Sturgeon și-a făcut un ideal din a câștiga independența Scoției, astfel că a anunțat un plan pentru un nou referendum pe tema independenței Scoției, sfidând Londra care refuză să accepte legalitatea unui asemenea demers.

„Înainte de finalul acestei legislaturi, vom publica un proiect de lege care va defini condiţiile şi calendarul unui referendum privind independenţa, precum şi întrebarea care va fi pusă poporului la acest referendum”, a anunţat prim-ministrul în cadrul unui discurs susţinut cu prilejul reluării activităţii parlamentului scoţian.

Sturgeon, care conduce nu doar Guvernul, ci și Partidului naţional scoţian (SNP), a arătat că la alegerile legislative din Scoția din 2021 va cere ca aceasta să devină o ţară independentă, arătând de pe acum care va fi tema sa de campanie.

Cu prilejul unui referendum privind independenţa din 2014 scoţienii au votat în proporţie de 55% pentru rămânerea în Regatul Unit.

Acum însă, o dată cu haosul creat de Brexit, Nicola Sturgeon consideră că opțiunile populației s-au schimbat pentru că Scoţia a votat masiv în 2016 împotriva ieşirii din Uniunea Europeană, dar votul la nivel național a decis altfel.

Apelurile la o Scoţie independentă sunt întărite de criticile la adresa Londrei şi a premierului Boris Johnson pentru felul în care au gestionat pandemia de COVID-19.

Provocările prezentate de epidemie au fost agravate „complet inutil” de încăpăţânarea Londrei de a refuza prelungirea negocierilor comerciale post-Brexit cu UE, provocând un „prejudiciu evitabil” firmelor scoţiene, a acuzat Nicola Sturgeon politica dusă de Londra.

Premierul scoțian este din ce în ce mai popular în Scoția, motiv pentru care a obținut rezultate bune și la alegerile legislative naţionale, obținând 48 de locuri pentru partidul său în Parlamentul Marii Britanii.

Situația economică a Scoţiei nu este însă prea bună, Guvernul cheltuind un excedent de 15,1 miliarde de lire (17 miliarde de euro) în raport cu veniturile încasate din impozite, în cursul ultimului exerciţiu bugetar.

Deficitul din regiune s-a agravat de altfel cu 2 miliarde de lire (2,2 miliarde de euro) în cursul ultimelor 12 luni.

Premierul Scoției ar putea demonstra însă că aceste probleme se datorează tot Marii Britanii, câștigând astfel și mai multă susținere pentru independența țării.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

104
Tagurile:
independență, referendum, Marea Britanie
Tematic
Boris Johnson: Britanicii nu au părăsit UE din cauza Moscovei
Guvern

Guvernul a aprobat repetat modificarea Constituției

36
(reînnoit 16:37 30.09.2020)
Cabinetul de miniștri a aprobat un nou proiect de revizuire a Constituției, după ce un document similar a fost respins de Curtea Constituțională. Astfel, documentul urmează să ajungă încă o dată la Înalta Curte, iar ulterior la Parlament.

CHIȘINĂU, 30 sept - Sputnik. Guvernul a aprobat un nou proiect de revizuire a Constituției care se referă la procedura de numirea judecătorilor în funcție, dar și la componența Consiliului Suprem al Magistraturii.

Acum, Curtea Constituțională urmează să vină cu un nou aviz, astfel încât proiectul să ajungă în Parlament. Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a anunțat că inițiativa a fost examinată de Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, iar ambele instituții au spus că acest proiect corespunde normelor legale.

”Judecătorii instanțelor se numesc în funcție, în condițiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul a fost consultat cu Consiliul Europei din care se menționează că proiectul de lege corespunde Consiliului Europei și Comisiei de la Veneția”, a precizat ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi. 

Totodată, se introduc noi prevederi cu privire la componența CSM, care trebuie să fie format din 12 membri. Este vorba despre șase judecători aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor și șase persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic. Respectiv, sunt excluși din componența CSM actualii membri din oficiu, adică procurorul general, ministrul Justiției și președintele Curții Supreme de Justiție. Premierul Ion Chicu a menționat că proiectul este foarte important. 

”Domnul ministru al Justiției a fost la Strasbourg, unde a discutat la Consiliul Europei în privința acestor modificări în Constituție. Venim cu proiectul agreat cu Comisia de la Veneția. Și opinia Comisiei Europene există. Trebuie să mergem cu aceste modificări care au ca obiectiv diminuarea implicării politicului în sistemul de justiție”, a declarat premierul Ion Chicu.

Amintim că proiectul de lege pentru modificarea și completarea Constituției care vizează sistemul judecătoresc a fost avizat negativ de Curtea Constituțională. Astfel, nu putea fi trimis Parlamentului spre aprobare. Președintele Înalte Curți, Domnica Manole, a menționat că magistrații au luat această decizie pentru că inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova a fost înaintată de Guvern cu încălcarea mai multor prevederi. 

Imediat după decizia Curții Constituționale, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi s-a deplasat la Strasbourg, unde a discutat cu reprezentanții Comisiei de la Veneția despre proiectele de amendamente la Constituție elaborate de Guvern și respinse de Curtea Constituțională.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

36
Tagurile:
amendamente, decizie, justiție
Tematic
Moldovenii din Paris și Nisa au făcut demers către Guvern: Ce solicită diaspora
Coronavirusul a ajuns la Guvern: Iată cine a fost testat pozitiv


Загрузка...
Pavel Filip

Viitorul coaliției PDM-PSRM, incert! Iată ce spune Filip

150
(reînnoit 15:45 30.09.2020)
Liderul Partidului Democrat din Moldova, Pavel FIlip, anunță că formațiunea urmează să decidă în cel mai scurt timp acțiunile pe care le va întreprinde atât în perioada campaniei prezidențiale, cât și după alegeri. Iată ce spune Filip despre viitorul coaliției PSRM-PDM.

CHIȘINĂU, 30 sept - Sputnik. Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, anunț lansarea unei campanii de consultări interne în urma cărora urmează să decidă cum să acționeze mai departe.

”Vrem să facem altfel de politică, astfel încât toți cei care ne susțin și fac parte din echipa PDM să fie informați despre situația din partid și din țară”, a declarat Pavel Filip în cadrul unui briefing de presă.

Liderul democraților a vorbit și despre coaliția PSRM-PDM, despre care a spus că este una ”șubredă”.

”Această coaliție încă există foarte șubred, la limită, în conformitate cu acordul pe care l-am semnat și am explicat de ce am făcut acest lucru. Eu, în calitate de președinte de partid, sunt mândru de exponenții PD în Guvern și consider că muncesc foarte bine și au demonstrat acest lucru prin acțiunile lor. Și în acest moment de criză pentru țară am și decis să venim în Guvern”, a menționat Pavel Filip, precizând că această coaliție va exista ”atât timp cât va exista majoritate de voturi, cât vom simți că suntem utili în această echipă guvernamentală și că putem menține acest echilibru și a ne aduce aportul pentru a face ceva în momentul de criză”.

 
Liderul PDM a precizat că urmează să decidă în cadrul formațiunii cum se va acționa în cadrul scrutinului prezidențial, dar și după alegeri, inclusiv în cazul reconfigurării de forțe sau în cazul alegerilor parlamentare anticipate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

150
Tagurile:
PDM, PSRM, Pvel Filip
Tematic
Ce spune Pavel Filip despre colectarea semnăturilor pentru candidații la prezidențiale
Filip: PDM nu va avea un candidat pentru funcția de președinte al Republicii Moldova


Загрузка...
Clopotul școlii

Cum vor activa școlile după 1 octombrie: Există neclarități

0
Ministerul Educației a anunțat că școlile „din toată țara”, inclusiv din raioanele și municipiile cu „Cod Roșu” pandemic, vor activa după 1 octombrie ca și până acum. Însă și comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică au dreptul să intervină cu decizii.

CHIȘINĂU, 30 sept – Sputnik. Opinia publică a salutat introducerea de către autorități, din 1 octombrie, a mecanismului ce prevede instituirea diferențiată a codurilor pandemice „roșu”, „portocaliu” și „galben” la nivel local, în funcție de situația concretă dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială.

Totuși, există anumite neclarități în privința aplicării acestui mecanism: nu este limpede ce decizii vor fi luate de autoritățile centrale și cu ce decizii vor interveni comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică.

Este dificil de spus acum cât de mult va conta anume opinia comisiilor teritoriale – acestea trebuie să-și coordoneze deciziile cu Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.

De exemplu, Ministerul Sănății a anunțat că școlile din raioanele și municipiile cărora le-a fost atribuit „Codul Roșu” vor activa după 1 octombrie ca și până acum, dar acest fapt nu este o certitudine, pentru că și comisiile teritoriale ar avea un cuvânt de spus.

Totodată, în cazul „Codului Roșu”, autoritățile centrale recomandă „ca măsură generală” „școli închise” și învățământ la distanță. Detalii vă prezentăm în continuare.  

Și primarul Ion Ceban a anunțat astăzi pe Facebook că școlile din Chișinău vor funcționa din 1 octombrie ca și până acum. Primarul a respins categoric zvonurile potrivit cărora instituțiile de învățământ își vor sista activitatea.  

Ministerul Educației: Școlile vor activa ca și până acum

Ministerul Educației a informat că, din 1 octombrie, în unităţile administrativ-teritoriale pentru care a fost stabilit gradul de alertă „Cod Roşu”, „instituțiile de învățământ din toată țara vor activa în continuare conform modelelor selectate” anterior, până la începerea anului de studii.

Totuși, în fraza următoare a comunicatului său de presă, ministerul adaugă că „ajustarea (înăsprirea/relaxarea) măsurilor de sănătate publică ce vizează activitatea instituţiilor de învăţământ va fi coordonată în prealabil cu Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică”, potrivit hotărârii nr. 33/2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

Pentru „Codul Roșu”, care înseamnă starea de urgență în sănătate publică, autoritățile centrale recomandă, între altele, „școli închise” și învățământ la distanță.  

Măsurile generale recomandate în dependență de gradul de alertă
Măsurile generale recomandate în dependență de gradul de alertă

Potrivit explicațiilor difuzate de Ministerul Sănătății, pentru „Codul Roșu”, atribuit în total unui număr de 26 de raioane și municipii, „măsurile generale recomandate” în această situație includ: „măsuri de restricție și izolare la domiciliu, școli închise (e-learning), interzicerea adunărilor în masă, interzicerea vizitelor neesențiale la unitățile de interes public (bancă, poștă etc.)”.

Cum vor intra școlile în carantină

Ministerul Educației a precizat că „decizia privind plasarea unei instituții de învățământ în carantină este luată de către Comisia teritorială extraordinara de sănătate publică”.

Tot Ministerul Educației a informat că „în cazul confirmării diagnosticului COVID-19 la un elev/profesor – toţi elevii din clasa academică în care acesta făcea studiile se plasează în autoizolare la domiciliu pentru perioada de 14 zile, calculul zilelor fiind efectuat de la ultima zi a contactului cu elevul confirmat „COVID-19 - pozitiv”. Clasa va continua studiile în regim online pentru perioada menţionată (14 zile). Decizia privind autoizolarea profesorilor, care au predat în clasa academică respectivă va fi luată de către conducătorul instituţiei de învăţământ, prin coordonare cu medicul epidemiolog teritorial, reieşind din specificul didactic şi riscurile epidemiologice.”.

Și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) a subliniat că „înăsprirea sau relaxarea măsurilor de sănătate publică ce vizează activitatea  instituțiilor  de învățământ,  instituțiilor  medico-sanitare,  instituțiilor  de prestare a serviciilor publice, instituțiilor de ordine publică, a agenților economici, birourilor electorale și a secțiilor de votare, vor fi coordonate în prealabil de către Comisiile teritoriale de sănătate publică cu Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică”.

Măsurile generale de prevenire a COVID-19 în vigoare după 1 octombrie

MSMPS a informat că, potrivit deciziei CNESP, după 1 octombrie rămân valabile următoarele măsuri generale de control și combatere a infecției COVID–19:

„- Interzicerea aflării în locurile publice (păduri, parcuri, alei, plaje etc.), în grupuri mai mari de 3 persoane;

- Respectarea distanței sociale/fizice de 1 (unu) metru rămâne a fi obligatorie, indiferent de numărul de persoane prezente în locurile publice;

- Interzicerea aflării persoanelor în vârstă de peste 63 (șaizeci și trei) de ani  în afara  domiciliului  și  în  spațiile  publice  fără  necesitate  stringentă,  cu  excepția: deplasărilor în interes de serviciu, atunci când activitatea nu poate fi desfășurată la distanță;  deplasărilor pentru asigurarea cu produse alimentare;  deplasprilor pentru asistență medicală, ce nu poate fi amânată;  deplasărilor pentru alte motive justificate și care nu pot fi amânate;

- Interzicerea aflării pe terenuri de joacă pentru copii, terenuri sportive, parcuri de distracții și zone de agrement;

- Interzicerea desfășurării activităților, cu prezența spectatorilor, în incinta cinematografelor.”.

Cum vor fi stabilite codurile pentru unitățile administrativ-teritoriale

Reamintim că, pe 28 septembrie, Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis că, din 1 octombrie, unitățile administrativ-teritoriale vor fi în drept să declare codurile de alertă roșu, portocaliu sau galben de COVID-19 la nivel local și a publicat tabelul cu gradele de alertă pandemică ce corespund în prezent raioanelor și municipiilor.

Culoarea roșie este predominantă în respectivul tabel, iar „Codul Roșu”, atribuit unui număr de 26 de raioane și municipii, este echivalent cu starea de urgență în sănătate publică. 
Gradul de alertă pe unități administrativ-teritoriale
Gradul de alertă pe unități administrativ-teritoriale

Gradele de alertă corespunzătoare nivelului de risc al transmiterii virusului COVID-19 sunt atribuite la nivel teritorial în dependență de mai mulți indicatori, care sunt calculați de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică o dată la 14 zile. În baza acestora, a explicat Ministerul Sănătății, comisiile teritoriale de sănătate publică stabilesc măsurile de sănătate publică corespunzătoare gradului de alertă din teritoriul administrativ gestionat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
octombrie, școli
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
Riscul Carantinei-2: Cât de rezistentă este economia Moldovei – expert
Efectul COVID-19: Agresivitatea a sporit printre moldoveni


Загрузка...