Andrei Năstase

Andrei Năstase este candidatul înaintat de Platforma DA la funcția de președinte

71
(reînnoit 12:36 01.09.2020)
Formațiune politică Platforma ”Demnitate și Adevăr” a decis cine va fi candidatul său la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020.

CHIȘINĂU, 1 sept – Sputnik. Formațiunea politică Platforma „Dreptate și Adevăr” (Platforma DA) l-a desemnat pe Andrei Năstase, liderul partidului, în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. Decizia a fost luată marți, 1 septembrie, în ședința consiliului național politic al formațiunii.

De asemenea, formațiunea și-a constituit în aceeași ședință grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului său la funcția de președinte, format din 100 de persoane – numărul maxim de persoane admis de Codul electoral.

Urmează ca grupul de inițiativă să fie înregistrat la Comisia Electorală Centrală (CEC).

Chiar astăzi, 1 septembrie, a început înregistrarea la CEC a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova.

Primii care s-au prezentat la CEC pentru depunerea documentelor necesare înregistrării grupurilor de inițiativă au fost liberal-democratul Tudor Deliu, desemnat de PLDM candidat la funcția de președinte, și liderul formațiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, care de asemenea intenționează să candideze pentru înalta funcție în stat.

Conform prevederilor Codului electoral, grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte trebuie să fie constituit „din cel puțin 25 de persoane și cel mult 100 de persoane cu drept de vot”.

Grupul se formează în urma unei adunări, la care se susține candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova, se alege conducătorul grupului și se aprobă lista membrilor acestuia. Grupul de inițiativă poate susține doar un singur candidat la funcția de președinte. Membrii unui grup de inițiativă nu pot fi în același timp și membri ai altui grup de iniţiativă.

CEC, în termen de 3 zile de la recepționare, examinează dosarul și decide asupra înregistrării sau refuzului înregistrării grupului de inițiativă.

Alegerile prezidențiale au fost stabilite pentru 1 noiembrie 2020.

Mandatul de patru ani al președintelui în exercițiu, Igor Dodon, expiră în decembrie 2020. Igor Dodon a fost învestit în funcție pe 23 decembrie 2016.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

71
Tagurile:
candidat, DA, Andrei Nastase
Tematic
Cum a decurs protestul agricultorilor, acolo unde a venit și Andrei Năstase
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

141
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

141
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...
Președinții Erdogan și Dodon- foto de arhivă

Ce a discutat astăzi Igor Dodon cu președintele Turciei

53
(reînnoit 22:23 25.09.2020)
Președinții Igor Dodon și Recep Tayyıp Erdogan au discutat astăzi la telefon despre „parteneriatul strategic” bilateral. Deși criza pandemică a afectat schimburile comerciale bilaterale, există un potențial nevalorificat la acest capitol, au spus interlocutorii.

CHIȘINĂU, 25 sept – Sputnik. Președintele Igor Dodon a avut astăzi o discuție prin telefon cu președintele Turciei, Recep Tayyıp Erdogan.

Interlocutorii, potrivit lui Igor Dodon, au discutat „subiecte legate de parteneriatul strategic” bilateral și au apreciat înalt contactele între cele două țări, inclusiv vizitele oficiale reciproce ale președinților. Totodată, președintele Dodon a mulțumit pentru ajutorul de natură socială și umanitară acordat.  

„Am discutat mai multe subiecte legate de parteneriatul strategic dintre Moldova și Turcia. Am apreciat contactele permanente stabilite între țările noastre la cel mai înalt nivel, inclusiv schimbul de vizite oficiale ale celor doi președinți, în 2018 și 2019”, a scris Igor Dodon pe Facebook.

În context, președintele Dodon a salutat activitatea Grupului Comun pentru Planificare Strategică – acesta este un sub-mecanism al Consiliului pentru Cooperare Strategică la Nivel Înalt dintre Republica Moldova și Turcia.

Șeful statului s-a referit și la importanța organizării în 2021 a celei de-a doua ședințe a Consiliului pentru Cooperare Strategică la Nivel Înalt, care va fi coprezidată de președinții celor două state.

Igor Dodon i-a mulțumit președintelui turc pentru suportul constant acordat Moldovei în realizarea proiectelor sociale și umanitare, pentru sprijinul acordat pe dimensiunea aprovizionării cu echipament medical și de protecție, atât în debutul crizei pandemice, cât și ulterior.

În cadrul discuției, președinții au „constatat cu satisfacție”, potrivit lui Igor Dodon, dinamica ascendentă a raporturilor comerciale bilaterale.

„Astfel, în anul 2019 am înregistrat un record istoric în volumul schimburilor de mărfuri – 576 milioane de dolari, ceea ce este cu 29% mai mult decât în 2018”, a scris Igor Dodon.

Exportul mărfurilor moldovenești în Turcia a crescut în 2029 cu 65% - de la 106 la 175,5 milioane de dolari.

„Importul mărfurilor turcești în Moldova rămâne, însă, mult mai mare: 340 milioane de dolari în 2018 și 400,5 milioane în 2019”, a precizat șeful statului. 

Cei doi președinți au fost de acord că, deși criza pandemică a afectat schimburile comerciale bilaterale, există un potențial nevalorificat la acest capitol.

Analiza evoluției schimburilor comerciale cu Turcia în ianuarie-iulie 2020, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2019, relevă reducerea exporturilor moldovenești (-22,8%), dar și a importurilor (-8,4%).

În intervalul menționat, comerțul moldo-turc s-a cifrat la 293 de milioane de dolari, în scădere cu 13% în comparație cu primele 7 luni ale anului 2019. Exporturile moldovenești au constituit 97 de milioane de dolari, iar importurile Moldovei din Turcia au fost evaluate la 195 de milioane de dolari.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

53
Tagurile:
presedinte, Turcia, Igor Dodon
Tematic
Unde vor fi cazați turiștii din Moldova care se îmbolnăvesc de COVID-19 în Turcia
Oleg Țulea: Avem un nivel avansat și strategic al cooperării bilaterale cu Turcia


Загрузка...
Gara de nord

Ion Ceban: Autogara de Nord ar putea fi scoasă din oraș

0
(reînnoit 07:48 26.09.2020)
Autoritățile municipale planifică să schimbe Gara de Nord de pe strada Moșilor din Capitală în afara orașului. Inițiativa a fost discutată de reprezentanții Primăriei cu experții Asociației „Master’s Plan” din Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 26 sept - Sputnik. Primarul Ion Ceban a anunțat după discuția pe care a avut-o cu experții Asociației „Master’s Plan” din Federația Rusă că municipalitatea intenționează să scoată Autogara de Nord din Capitală și să o transfere la periferia Chișinăului. Această veste se pare că nu prea l-a bucurat pe directorul autogării. 

”În ultimii ani, investim foarte foarte mult în dezvoltarea și modernizarea Autogării de Nord. Nu aș vrea să comentez declarațiile domnului Ceban cu privire la această inițiativă. Precizez însă că întreprinderea este privată și, chiar dacă municipalitatea va lua o asemenea decizie de a schimba locul autogării, trebuie și noi să analizăm acest proces din punct de vedere operațional și economic”, a precizat Iurie Moroz, directorul Autogării de Nord. 

Reprezentanții Ministerului Economiei susțin că inițiativa este una bună, însă nu se pot pronunța în acest sens pentru că Autogara de Nord nu se subordonează instituției. 

”În general, ar fi bine ca autogările să fie amplasate la periferiile orașului, așa cum este autogara de Sud, de exemplu. Totuși, ce ține de amplasarea gărilor ține de planul urbanistic al unui oraș. Trebuie să știți că Autogara de Nord a fost privatizată anul trecut de un agent economic privat și nu se subordonează Ministerului Economiei”, a declarat Iulian Postică, secretar de Stat în domeniul transportului la Ministerul Economei. 

În același timp, reprezentanții Inspectoratului Național de Securitate Publică susțin că inspectorii de patrulare mereu se află la datorie în această regiune pentru că este o zonă aglomerată și ambuteiajele sunt la ordinea zilei. Totuși, instituția nu vrea deocamdată să se dea cu părerea despre această inițiativă. 

”Proiectul ar urma să fie coordonat și cu Inspectoratului Național de Securitate Publică, deocamdată nu am fost informați, dar probabil urmează. Atunci când vom ști toate detaliile, ne vom pronunța”, a spus Natalia Golovco, ofițerul de presă al INSP.

Deocamdată, însă acest proiect este doar la nivel de inițiativă și totul va fi clar când va fi elaborat un nou plan urbanistic al orașului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
autobuze, transport, călători, gară
Tematic
Cum arăta prima gară din Chişinău: Imagini rarisime din secolul trecut
Cum arăta prima gară din Chişinău: Imagini rarisime din secolul trecut


Загрузка...