CHIȘINĂU, 14 aug - Sputnik. Președintele Igor Dodon a declarat astăzi că poziția lui fermă este că alegerile prezidențiale trebuie să aibă loc pe 1 noiembrie și că scrutinul nu trebuie amânat.
Șeful statului a spus că la începutul lunii septembrie va anunța dacă participă sau nu participă la alegerile prezidențiale, după ce-și va prezenta raportul de activitate.
„În primul rând, ca să cunoașteți, stimați concetățeni, poziția mea fermă este că alegerile prezidențiale trebuie să se desfășoare în acest an, pe data de 1 noiembrie 2020. Punct. Aceasta va fi poziția mea oficială. Va fi poziția partidului care mă susține – Partidul Socialiștilor. Și noi nu vom cere amânarea alegerilor”, a spus președintele Igor Dodon în emisiunea sa săptămânală „Președintele răspunde” din 14 august.
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale va începe la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie, a menționat șeful statului.
În intervalul 1 septembrie - 11 septembrie, „noi vom ști exact cine sunt candidații la funcția de președinte, pentru că pretendenții trebuie să meargă la Comisia Electorală Centrală (CEC) și să depună actele pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă”, a precizat Igor Dodon.
Mai departe, grupurile de inițiativă ale candidaților la șefia statului trebuie să colecteze de la 15.000 până la 25.000 de semnături și să meargă să se înregistreze la CEC nu mai târziu de 1 octombrie.
„La 1 octombrie vor începe bătăile electorale între candidați”, a punctat Igor Dodon.
„Știu că pe toți îi interesează ce voi face eu”, a apreciat președintele. El a anunțat că peste o săptămână își va prezenta raportul de activitate pentru trei ani și jumătate. Raportul va fi difuzat masiv, va fi organizată și o conferință de presă, potrivit șefului statului.
Igor Dodon a spus că în raport va descrie foarte clar ce a reușit să realizeze din programul său electoral, ce se face acum și ce n-a reușit să facă și din ce motive.
În opinia lui Igor Dodon, „majoritatea promisiunilor” a fost îndeplinită de el și echipa care-l susține, iar în privința altor promisuni din programul său electoral s-a „avansat destul de bine”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 25 ian - Sputnik. Decretul de constituire a Consiliului Suprem de Securitate a fost semnat astăzi, 25 ianuarie, de președintele Maia Sandu. Potrivit legii, din componența CSS fac parte deținătorii unor anumite funcții publice. Președinția anunță totodată că , în conformitate cu Regulamentul modificat al Consiliului Suprem de Securitate, componența acestuia a fost completată cu 11 persoane.
Astfel, președintele țării, consilierul președintelui în domeniul apărării și securității naționale, președintele Parlamentului, prim-ministrul, ministrul Apărării, președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate, procurorul general, guvernatorul Băncii Naționale sunt membri din oficiu pe lista Consiliului Suprem de Securitate.
Articolul 6 din Regulamentul Consiliului Suprem de Securitate spune că preşedintele Republicii Moldova poate numi în calitate de membri ai CSS şi alte persoane cu funcţii de răspundere. Astfel, Maia Sandu a numit și alți membri, cum ar fi secretarul general al Aparatului Președintelui, consilierul președintelui în domeniul justiției, economic și cel al sănătății. Din rândul membrilor numiți mai fac parte deputatul Igor Grosu, vicepreședinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputații Chiril Moțpan, Sergiu Litvinenco, dar și viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, expertul economic Sergiu Gaibu, judecătorul în demisie Tatiana Răducanu, expertul în probleme de politică internă și securitate Vladislav Kulminski.
Potrivit Legii cu privire la aprobarea Regulamentului Consiliului Suprem de Securitate, CSS îşi desfăşoară activitatea în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, Legii securităţii statului, altor acte legislative şi al regulamentului CSS, aprobat de președintele Republicii Moldova. Şedinţele Consiliului Suprem de Securitate se desfăşoară o dată în lună. în caz de necesitate se convoacă şedinţe extraordinare. Prima ședință a CSS va avea loc mâine, 26 ianuarie, la ora 12.00.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 25 ian - Sputnik. Reprezentanții PSRM au criticat dur activitatea Maiei Sandu, la o lună de când aceasta a devenit președinte al țării. Ei susțin că noul șef al statului nu și-a îndeplinit promisiunile făcute în campania electorală față de cetățeni.
Socialiștii sunt revoltați nu doar de „haosul” legat de activitatea Guvernului și Parlamentului, ci și de alte promisiuni ale Maiei Sandu, cum ar fi combaterea corupției și promovarea proiectelor sociale.
"Sandu a promis că va rezolva problema pandemică, nu a făcut nimic. A promis că va scoate gardul de la Președinție, dar nu a fost scos. A spus că va reduce din cheltuielile de la Președinție, dar nu este așa. Ea a cheltuit de două ori mai mulți bani la învestirea sa în funcție decât Igor Dodon. A promis că va renunța la sediul Președinției, pentru că țara este săracă și trebuie de redus cheltuielile acestui palat, dar vedem că se simte foarte confortabil în acest sediu. A mai spus că nu va avea nevoie de pază de sat, dar și asta e o minciună. A mai spus că va promova proiecte sociale care va îmbunătăți viața cetățenilor - eșec total. A promis să fie un președinte al tuturor, care să unească societatea - în realitate este în continuare președinte PAS. Cu câtă ură reprezentanții Maiei Sandu au atact reprezentanții altor etnii din țara noastră care folosesc limba rusă ca instrument de comunicare. Mai mult, a lansat acuzații în adresa regiunii transnistrene", a mai spus Oleg Lipskii, deputat PSRM.În final, socialiștii i-au cerut Maiei Sandu să vină cu o echipă profesionistă și să facă ordine în țară așa cum a promis în campanie. Deocamdată, președintele țării, Maia Sandu, și echipa sa nu au comentat acuzațiile socialiștilor.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Alexandru Oleinic spune că în anul 2020, pe timp de pandemie, petroliștii s-au îmbogățit chiar dacă prețul țițeiului la bursele internaționale a scăzut dramatic. Deputatul a declarat că va insista în continuare ca Parlamentul să revizuiască metodologia de calculare a prețurilor la produsele petroliere, care astăzi le dictează titularii de licență, adică importatorii.
El mai spune că în anul 2020 veniturile companiilor petroliere s-au triplat, iar profiturile au fost de aproximativ 1 miliard de lei. Deputatul consideră că majorarea obraznică a prețului la benzină și motorină va constitui subiectul unor audieri parlamentare, poate și creării unei comisii de anchetă.
În conformitate cu modificările operate la Legea privind Piața Produselor Petroliere, titularii de licență stabilesc și modifică de sine stătător prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere incluzând o rată de rentabilitate anuală care nu depășește 10%. Experții spun că deși pe piața petrolieră din Moldova activează circa 100 de companii, jocurile în mare parte sunt făcute de 2-3 companii controlate de grupuri petroliere străine. Peste 72% din structura consumului îi revine motorinei, în timp ce benzina are o cotă de doar 20%.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova