Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a refuzat suspendarea unor prevederi din Legea securității statului

251
Curtea Constituțională a refuzat suspendarea prevederilor din Legea securității statului ce stabilesc obligația autorităților și persoanelor juridice autonome de a prezenta informații Consiliului Suprem de Securitate și tragerea lor la răspundere în caz de refuz.

CHIȘINĂU, 14 mai – Sputnik. Curtea Constituțională (CC) a respins, printr-o decizie pronunțată astăzi, solicitarea de suspendare a unor prevederi din Legea securității statului.

Solicitarea a fost formulată de deputatul Serghei Sîrbu, care a aderat recent la grupul parlamentar „Pro Moldova”. Deputatul i-a cerut Curții, printr-o sesizare depusă pe 13 mai, suspendarea acțiunii articolului 12 alineatele (7) și (8) din Legea securității statului.

Articolul 12 din Legea securității statului se referă la Consiliul Suprem de Securitate. Alineatele 7 și 8, a căror suspendare a fost cerută de deputatul Serghei Sîrbu, dispun:

(7) Autoritățile publice centrale, precum și cele subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, inclusiv cele în care autoritatea administrativă centrală are calitatea de fondator (întreprinderi, instituții și organizații, indiferent de tipul de proprietate), dar și persoanele juridice publice autonome sînt obligate să furnizeze la solicitare sau din oficiu orice date și informații, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea națională, apărarea și ordinea publică, precum și alte informații, în vederea utilizării lor pentru elaborarea deciziilor Consiliului.

(8) Refuzul autorităților menționate la alin. (7) de a furniza datele solicitate de către Consiliul Suprem de Securitate atrage răspundere în condițiile legii.

Curtea Constituțională precizează că astăzi „a examinat prima facie sesizarea respectivă, în partea ce ține de solicitarea dispunerii suspendării acțiunii prevederilor contestate și a avut în vedere argumentele prezentate în sprijinul acestei cereri”.

Potrivit autorului sesizării, Parlamentul ar fi adoptat normele legale contestate depășind grav principii internaționale și constituționale, iar suspendarea acestora ar permite evitarea unor consecințe grave pentru statul de drept, pentru drepturile fundamentale și libertățile omului.

„Curtea observă că autorul s-a limitat în a invoca riscuri generale, fără a-și detalia susținerile sau fără a prezenta argumente pertinente, deși au trecut mai mult de zece luni de la intrarea în vigoare a normelor legale contestate”, se arată în decizia CC.

Judecătorul Vladimir Țurcan, fost președinte al CC până de curând, i-a prezentat plenului Curţii Constituţionale o cerere de abţinere de la judecarea acestei cauze, care a fost admisă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

251
Tagurile:
legea, statului, Securitatea, Curtea Constitutionala
Tematic
Ion Chicu, despre decizia CC în cazul împrumutului rusesc: E obligatorie spre executare
CC a suspendat acțiunea legii privind acordul de creditare cu Federația Rusă
Dodon: Decizia CC - un precedent periculos pentru acordurile internaționale
Expert: CC a luat o decizie politica care va avea consecințe economice
Dorin Lozovanu

Lozovanu: Iată de ce moldovenii practic s-au înrudit cu rușii

2
(reînnoit 19:21 30.10.2020)
Poporul rus și cel moldovenesc au o istorie comună, veche de secole, iar în Caucaz și Primorie de secole există sate întemeiate de oameni originari din țara noastră.

CHIȘINĂU, 30 oct - Sputnik. Moldovenii s-au stabilit în Crimeea încă în secolele XVII-XVIII, acest lucru îl dovedesc documentele istorice, iar prima localitate, populată de băștinașii din țara noastră a apărut în suburbia Simferopol, numită acum Zagorodnee, dar numită anterior Abdal. Dorin Lozovanu, cercetător la Institutul de Geografie Regională din Leipzig, a vorbit despre acest lucru în cadrul unei emisiuni realizate în Studioul Radio Sputnik Moldova.

"În cronicile slave, ei erau numiți "volohi” și s-au mutat în Crimeea când peninsula făcea parte din Imperiul Otoman. Unii s-au mutat în aceste pământuri pentru a practica comerțul, alții se ocupau cu creșterea animalelor acolo, iar alții erau pur și simplu duși în sclavie", a spus expertul.

Potrivit istoricului, mulți moldoveni au fost nevoiți să se mute din țara lor natală în regiunile Imperiului Rus odată cu invazia hoardelor tătare și turcești care a avut loc în secolele trecute. Cu toate acestea, stabilindu-se pe teritorii noi, compatrioții noștri și-au păstrat tradițiile și limba, au putut să o vorbească pe deplin până în anii 50 ai secolului trecut.

"O migrare mai organizată a moldovenilor a avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea în regiunea Kuban, în unele regiuni din Caucazul de Nord și în Primorie. Au făcut acest pas, deoarece teritoriul provinciei Basarabiei era dens populat, iar în regiunile menționate mai sus ale Rusiei existau multe pământuri care puteau fi lucrate", a spus savantul.

Lozovanu a subliniat că, până în ziua de azi, în regiunea Krasnodar al Rusiei și în Primorie, există sate în care trăiesc stră-stră-strănepoții compatrioților noștri și poartă și nume corespunzătoare - Moldavanovka, Moldavanka, Moldavskoe. Cel mai important lucru în prezent, potrivit expertului, este că autoritățile Moldovei de astăzi să păstreze legăturile cu diaspora din întreaga lume, să încerce să ofere asistență și sprijin în funcționarea și păstrarea limbii, tradițiilor și obiceiurilor oamenilor din afara țării.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

2
Tagurile:
Dorin Lozovanu
Tematic
Situația românilor/moldovenilor din Ucraina, mai proastă decât pe timpul URSS
Moldova stabilește relații culturale cu Oceania


Загрузка...
Dorin Cimil

Alegeri prezidențiale: Câți alegători sunt așteptați la urne

29
(reînnoit 18:44 30.10.2020)
Președintele CEC, Dorin Cimil, a precizat care trebuie să fie numărul cetățenilor cu drept de vot pentru ca rezultatele alegerilor prezidențiale să fie validate. El și-a exprimat speranța că moldovenii vor manifesta atitudine civică și vor ieși la vot.
Alegeri prezidențiale: Câți alegători sunt așteptați la urne

În cadrul emisiunii "Contrapunct", președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a remarcat faptul că toate birourile secțiilor de votare din țară sunt pregătite și dotate cu echipamentul necesar pentru ca moldovenii să-și exercite dreptul la vot.

Potrivit lui, la urne sunt așteptați toți doritorii cu drept de vot, însă pentru validarea scrutinului este necesar să  participe nu mai puțin de 1/3 din alegători.

"Există o condiție de recunoaștere a valabilității scrutinului - un milion de alegători este necesar să se prezinte la urnele de vot. În listele electorale sunt incluși 2,8 milioane de cetățeni cu drept de vot. Suntem pregătiți să facem față numărului de persoane înscrise în aceste liste", a subliniat Dorin Cimil.

Președintele CEC și-a exprimat speranța că cetățenii moldoveni vor ieși în număr suficient la vot și scrutinul va fi validat.

Precizăm că în ziua alegerilor prezidențiale din acest an vor fi deschise 2143 de secții de votare, inclusiv 139 peste hotare, iar pentru alegătorii din Transnistria – 42.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

29
Tagurile:
secții de votare, urne, CEC, alegeri prezidențiale
Tematic
Ghilețchi: Scenarii politice după alegeri


Загрузка...