Serghei Pușcuța

Politica fiscală în 2021: Propunerile enunțate de Ministerul Finanțelor

155
(reînnoit 19:36 19.02.2020)
Guvernul își propune pentru 2021 să simplifice administrarea fiscală, să standardizeze regimurile fiscale și să asigurare previzibilitate în aplicarea impozitelor și taxelor.

CHIȘINĂU, 19 feb – Sputnik. Viceprim-ministrul, ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a prezidat miercuri, 19 februarie, o ședință a grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politică fiscală și cadrul resurselor. Discuțiile au vizat prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023, precum și propunerile de politică fiscală pentru anul 2021.

„Prioritățile politicii fiscale pentru anul viitor sunt simplificarea administrării fiscale, reducerea costurilor de raportare și achitare a impozitelor și taxelor, standardizarea regimurilor fiscale, precum și asigurarea previzibilității în aplicarea impozitelor și taxelor”, a anunțat Serghei Pușcuța, citat într-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor.

La rândul său, Secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii Iuliana Drăgălin a prezentat prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023.

În anul curent, investițiile vor fi principalul motor de creștere economică, iar câștigul salarial mediul lunar în economie se menține pe un trend ascendent, a menționat în ședință Iuliana Drăgălin.

Potrivit ei, în 2020, creșterea Produsului Intern Brut (PIB) va fi stimulată de factori  precum investițiile în infrastructură, menținerea consumului privat pe un trend ascendent, lansarea unor noi proiecte în cadrul Zonelor Economice Libere, valorificarea continuă a oportunităților oferite de acordurile de colaborare internațională.

155
Tagurile:
Ministerul Finanțelor, politica fiscală
Tematic
O nouă loterie în Republica Moldova: ”Loteria Fiscală”
Partidul Democrat din Moldova

Ce joc face Partidul Democrat: Alianță după alegeri

231
(reînnoit 07:18 22.10.2020)
După alegerile prezidențiale s-ar putea configura o nouă coaliție de guvernământ în Parlamentul Republicii Moldova, iar mișcările pe eșichierul politic s-ar putea să ne surprindă, consideră politologul Ian Lisnevschi.

În stilul politic deja consacrat, Partidul Democrat a făcut marți un anunț care lasă loc de interpretări și semnalează schimbări pe scena politică după alegerile prezidențiale. Liderul formațiunii, Pavel Filip, a lăsat să se înțeleagă că PDM este deschis pentru colaborare cu toate forțele politice.

„Partidul Democrat din Moldova și de această dată va trebui să fie cel care va media o colaborare ulterioară între forțele politice după alegeri. Aceste alegeri prezidențiale vor trece, dar indiferent de rezultat, este de datoria noastră, a celor din Parlament, să căutăm compromisuri”, a menționat Pavel Filip. 

Ce se ascunde de fapt în spatele acestei declarații? Dorința sinceră de a scoate țara din impas și de a evita blocajul sau încercarea formațiunii de a renaște ca pasărea Phoenix din propria cenuşă, având în vedere că sondajele o creditează cu foarte puțină încredere din partea electoratului? Politologul Ian Lisnevschi consideră că PDM ar putea juca ultima carte la alegerile din 1 noiembrie, deși nu a înaintat un candidat pentru funcția de șef de stat. Și asta pentru că scrutinul prezidențial este o platformă favorabilă pentru lansarea schimbărilor politice chiar și pentru cei care nu participă de facto la acest exercițiu. 

„Partidul Democrat permanent a jucat așa. Este un partid cu practic cea mai mare experiență politică în acest sens. Permanent a lăsat ușile deschide și a încercat să lase o posibilitate de a reveni la putere, permanent ne uimește cu reîntoarcerea sa. Probabil că și acum se pregătesc unele scenarii pe care le vor aplica după alegerile prezidențiale”, a remarcat Ian Lisnevschi într-un comentariu pentru Sputnik Moldova. 

După o ședință cu membrii organizațiilor teritoriale, Pavel Filip a spus că formațiunea pe care o conduce nu le va da indicații cu cine să voteze la prezidențiale membrilor partidului și nici susținătorilor. 

„Noi nu credem că este necesar să le indicăm colegilor cu cine să voteze. Avem încredere în intuiția și experiența politică a coechipierilor”, a spus președintele PDM.

Nici acest lucru nu e întâmplător, consideră Ian Lisnevschi.

„Partidul Democrat este un partid care încearcă să joace destul de atent, ca să nu-și asume responsabilitatea față de ceea ce poate să se întâmple. (...) A apelat la propriul electorat. Tehnologia aceasta nu este nouă - a mai fost folosită în 2016. S-a consultat cu propriul electorat, care, în mare parte, este și el dezbinat între doi candidați favoriți. De aceea, Partidul Democrat a dorit să se retragă din această bătălie, fiind oricum un jucător”, a spus politologul. 

Declarațiile lui Filip arată că PDM încearcă să câștige din statutul de „neutralitate” dividende politice - lasă ușile larg deschise pentru consultări atât pe flancul de stânga, cât și pe dreapta. Totuși, cu PAS-ul Maiei Sandu ar avea mai puține șanse să ajungă la o înțelegere, consideră expertul. 

„Mai degrabă, va face o coaliție cu un partid pragmatic, care are la bază proiecte socio-economice, o parte de guvernare. PAS-ul deocamdată nu face parte din aceste partide. Nu are o structură, nu are un plan, program de guvernare. (...) Mi se pare că, cu Andrei Năstase, Partidul Democrat ar fi putut să facă o coaliție, un grup de lucru. Și cu socialiștii Partidul Democrat poate să se înțeleagă”, a remarcat Ian Lisnevschi.

Politologul afirmă că lipsa unui program de guvernare care să contureze foarte clar viitorul țării ar putea să dezamăgească o bună parte din electoratul Maiei Sandu și să ne confruntăm la alegeri cu un absenteism fără precedent. 

„PAS-ul în mare parte se bazează pe electoratul emoțional, are o campanie parțial agresivă. Vorbește în mare parte despre falsificarea alegerilor. Adică, partidul din start recunoaște înfrângerea sa în această bătălie. Acest lucru poate duce la un lucru destul de interesant - electoratul de dreapta poate să se dezamăgească de aceste alegeri și să nu participe la vot. Sondajele arată că la aceste alegeri vor participa 50% dintre alegători. Acest procent poate să se micșoreze”, a mai spus Lisnevschi. 

Scenarii politice sunt foarte multe în pragul scrutinului care se va desfășura în condiții fără precedent, dar nu putem prevedea cu o înaltă probabilitate ce se va întâmpla realmente după 1 noiembrie. Cert este un singur lucru - că ne așteaptă o perioadă tumultoasă, care poate livra foarte multe surprize.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

231
Tagurile:
alianță, alegeri prezidențiale, scenarii, Partidul Democrat
Tematic
Ce șanse are Filat să ”readucă la viață” Partidul Liberal Democrat – Expert


Загрузка...
Buletine de vot

Alegeri prezidențiale în Moldova: Cum votează diaspora

65
(reînnoit 23:18 21.10.2020)
Pentru a-și putea exercita dreptul la vot la alegerile din 1 noiembrie, moldovenii stabiliți în afară țării trebuie să se înregistreze prealabil.

CHIȘINĂU, 22 oct – Sputnik. Numărul moldovenilor stabiliți în străinătate care s-au înregistrat prealabil pentru alegerile prezedențiale din 1 noiembrie a ajuns la 59 921 de cetățeni. Datele sunt prezintate de Comisia Electorală Centrală pe site-ul oficial http://inregistrare.cec.md/.

Cele mai multe cereri de înregistrare prealabilă sunt de la 12 055 de cetățeni din 719 localități din Italia. Alți 9 465 de moldoveni înregistrați prealabil sunt din 289 de localități din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Un număr de 6 405 cetățeni din 627 de localități ale Germaniei, la fel vor putea să-și exercite dreptul la vot pe 1 noiembrie. Un număr mare de înregistrări se atestă în rândul moldovenilor plecați în Federația Rusă - 6 201 persoane din 93 de localități. Peste cinci mii de moldoveni care au solicitat înregistrarea în prealabil se află în România și Franța, iar alți peste trei mii - în Irlanda.

Comisia Electorală Centrală a decis deschiderea a 139 de secții de votare  în afara țării pentru scrutinul din 1 noiembrie. Din totalul de 139 de secții, cele mai multe, 30 la număr, vor fi deschise în Italia. Alte 17 secții de votare se vor deschide în Federația Rusă, iar câte 12 - în România și SUA. În Franța moldovenii vor putea vota în cadrul a 8 secții, cei din Marea Britanie în 7 secții, iar cei din Germania vor fi repartizați la 6 secții deschise pe teritoriul acestui stat. În Canada, Irlanda, Spania – câte 4 secții, Portugalia – 3 secții, Israel, Turcia și Ucraina – câte 2 secții. De asemenea, în alte 21 de state precum Grecia, Belgia și China etc. va fi deschisă câte o secție de votare.

Secţiile de votare constituite peste hotare vor fi deschise între orele 7:00 și 21:00.

Pentru a putea vota, cetățenii moldoveni de peste hotare vor avea nevoie de unul dintre aceste acte: 

  • pașaport, inclusiv cu termenul de valabilitate expirat;
  • buletin de identitate cu fișa de însoțire, doar dacă este valabil;
  • livret de marinar.

Alegătorii vor trebui să țină cont de mai multe reguli în afara secției de votare

  • să respecte distanța fizică de 1,5 m;
  • să poarte masca corect (să acopere gura și nasul);
  • să pregătească din timp actele de identitate în baza cărora alegătorul urmează să voteze, precum și pixul personal cu care vor trebui să semneze în lista electorală.

Mai multe reguli vor trebui respectate și în incinta secțiilor de votare. 

  • să poarte mască de protecție
  • să respecte distanța fizică de 1,5 m;
  • în secțiile de votare trebuie să fie efectuată dezinfecția la interval de 2-3 ore

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

65
Tagurile:
Alegeri eşuate, Alegere, Birou relaţii cu diaspora, Diaspora
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020


Загрузка...

S-au întors pe Pământ: Cum a aterizat nava „Soyuz MS-16”

42
Noaptea trecută nava spațială „Soyuz MS-16” s-a desprins de stația orbitală ISS. Iată cum a decurs aterizarea.

CHIȘINĂU, 22 oct - Sputnik. Nava spațială „Soyuz MS-16”, care s-a desprins de ISS noaptea trecută și s-a îndreptat spre Pământ, a aterizat în siguranță în Kazahstan, relatează Roskosmos.

Pe pământ s-au întors rușii Anatoli Ivanișin și Ivan Wagner, precum și astronautul american Chris Cassidy.

Cosmonauții ruși Sergei Rîjikov, Sergei Kud-Svercikov și americanca Kathleen Rubins au rămas însă pe stația orbitală ISS.

Anterior, s-a raportat că Cassidy a predat comanda stației lui Rîjikov.

Șeful Roscosmos, Dmitri Rogozin, a declarat pe Twitter că aterizarea a avut loc în condiții normale. 

El a felicitat echipajul cu prilejul întoarcerii pe Pământ, precum și membrii Comisiei de stat pentru testarea în zbor a complexelor echipate cu personal cu ocazia finalizării cu succes a misiunii cu echipaj.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

42
Tagurile:
aterizare, cosmonaut
Tematic
Explozie enigmatică a unei rachete europene interceptată în cosmos de militarii SUA


Загрузка...