Cele mai active fracțiuni: Câte inițiative au fost adoptate în actuala legislatură
(reînnoit 18:48 31.12.2019)
Parlamentul de legislatura a X-a a reușit să adopte 175 de inițiative, chiar dacă activitatea sa a fost blocată timp de câteva luni. În cele ce urmează, aflați care fracțiuni au fost cele mai active în 2019.CHIȘINĂU, 31 dec - Sputnik. Mandatele deputaților aleși în cadrul scrutinului din 24 februarie 2019 au fost validate de Curtea Constituțională pe 9 martie, iar ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a X-a a avut loc pe 21 martie.
©
Sputnik / Miroslav Rotari
Activitatea legislativă a fost însă blocată până în data de 8 iunie, când a fost învestit Guvernul. Până atunci nu a existat o majoritate parlamentară și, implicit, nici o conducere a Parlamentului.
Cu toate acestea, timp de cinci luni, parlamentarii au reușit să adopte 175 de inițiative legislative: 75 de legi și 100 de hotărâri de Parlament. Acestea au fost înaintate de Guvern, deputați sau președintele Republicii Moldova.
Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (35 de deputați)
De departe, cel mai activ deputat socialist este Vasile Bolea, care de la începutul legislaturii a înaintat cu titlu de inițiativă legislativă 36 de proiecte de lege și hotărâre. Pe locul doi în fracțiunea PSRM se poziționează Grigore Novac, cu 17 inițiative, iar pe locul trei Vladimir Odnostalco - cu 11 proiecte.
Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova (30 de deputați)
În rândurile democraților, cel mai activ parlamentar este Serghei Sîrbu, care a înaintat cu titlu de inițiativă legislativă 14 proiecte. Pe locul doi se poziționează Vladimir Vitiuc și Igor Vremea, care au înaintat câte 9 inițiative până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare.
Fracțiunea PAS, Blocul ACUM (13 deputați)
12 dintre cei 13 deputați din fracțiunea PAS au înaintat de la începutul actualei legislaturi, în egală măsură, câte cinci proiecte de lege. Ce-i drept, în majoritatea cazurilor este vorba despre inițiative care au fost semnate de mai mulți deputați.
Fracțiunea ACUM Platforma DA (11 deputați)
O situație similară se atestă și în fracțiunea ACUM Platforma DA, în care majoritatea deputaților au câte cinci inițiative legislative înaintate, doar că toate proiectele sunt semnate de mai mulți parlamentari, astfel că nu poate fi vorba despre proiecte înaintate de un singur autor.
Fracțiunea Partidului ȘOR (7 deputați)
Deputații Partidului ȘOR au fost mai pasivi. Denis Ulanov și Marina Tauber au câte 4 inițiative la activ, Vadim Fotescu - una singură, Iar Petru Jardan, Ilan Șor, Reghina Apostolova și Vadim Himici nu au nicio inițiativă legislativă înaintată sau semnată în calitate de coautori.
Deputații neafiliați
Printre parlamentarii independenți s-a remarcat Octavian Țîcu, care la începutul legislaturii făcea parte din fracțiunea PPDA, dar ulterior a părăsit Blocul ACUM. El a înaintat 21 de proiecte de lege și hotărâre.
Bilanțul activității fracțiunilor
Fracțiunea PSRM - 82 de inițiative
Fracțiunea PDM - 20 de inițiative
Fracțiunea PAS, Blocul ACUM - 111 de inițiative
Fracțiunea ACUM, Platforma DA - 68 de inițiative
00
Ciocoi: Moldova are bani să procure un milion de vaccinuri anti-COVID-19
CHIȘINĂU, 5 mart - Sputnik. Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a convocat membrii Guvernului în exercițiu într-o ședință pentru a discuta despre achiziționarea vaccinului anti-coronavirus. La întrevedere a participat prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi, secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor - Tatiana Ivanicichina, secretarul de stat de la Ministerul Sănătății - Tatiana Zatîc și Viorica Dumbrăveanu, consilierul președintelui Parlamentului pe domeniul sănătății.
Aureliu Ciocoi a anunțat că sunt determinate resursele necesare pentru achiziționarea unui lot de circa 1 milion de doze de vaccin. În același timp, Zinaida Greceanîi a precizat că este foarte important ca toate procedurile să fie finalizate cât mai rapid astfel încât să fie lansat procesul de vaccinare în masă a tuturor categoriilor de cetățeni.
Demnitarii nu au discutat ce vaccinuri ar putea fi procurate.
De menționat însă că în data de 3 martie, membrii Comitetului Național Consultativ de Experți în domeniul imunizărilor (NITAG), s-au întrunit într-o ședință în cadrul căreia a fost discutat procesul de vaccinare în Republica Moldova. Astfel, evaluând riscurile și situația epidemiologică nefavorabilă, reprezentanții Comitetului au aprobat utilizarea în în țara noastră inclusiv a vaccinurilor care au fost autorizate în țara de origine și incluse în lista OMS, EUL, în proces de evaluare. Este vorba despre 10 vaccinuri: Pfizer Biontech, AstraZeneca -UK, AstraZeneca – Sk Bio, AstraZeneca – SII, Sinopharm, Sinovac, Moderna, Janssen, The Gamaleya National Center (Sputnik V), CanSinoBio.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00
Din rău în mai rău: Ce se va întâmpla cu criza politică după 23 martie
(reînnoit 11:57 05.03.2021)
Deputatul Platformei DA Dinu Plângău spune că, în cazul în care actorii politici nu vor identifica o soluție pentru criza politică, ea se va transforma într-un blocaj constituționalCe se va întâmpla cu criza politică după 23 martie
Deputatul Dinu Plângău consideră că ceea ce ar putea să se întâmple cu adevărat după data de 23 martie, la trei luni de la demisia Guvernului Chicu, va fi o aprofundare a crizei politice și transformarea ei într-un blocaj constituțional.
„Până pe 23 martie suntem într-o criză politică, iar după această dată vom avea deja și un blocaj constituțional în care nici o instituție a statului, dintre cele aflate în conflict, nu vor putea ajunge la scopul dorit - nici alegeri anticipate, nici instituirea unui Guvern. Toți se întreabă ce se va întâmpla după data de 23 martie. Vă spun: vom intra întru-un blocaj constituțional, când Curtea Constituțională nu va putea constata condițiile de dizolvarea a Parlamentului, iar majoritatea parlamentară creată nu va iniția procedura de suspendare a Președintelui. Vom rămâne doar cu o tentativa eșuată de învestire a Guvernului, iar după 23 totul va începe de la zero”, a menționat Dinu Plângău.
În opinia sa, dacă vor fi întrebați cei de la PSRM cum vor institui un Guvern fără acceptul Președintelui, nu vom avea un răspuns. Dacă vor fi întrebați cei de la PAS cum ajungem la alegeri anticipate, acum, fără o majoritate parlamentară, tot nu vom avea un răspuns, ci doar mesaje politice pentru susținătorii acestor partide.
Deputatul a reiterat în cadrul emisiunii poziția Platformei DA în această situație complicată, iar soluția ar fi instituirea unui Guvern minoritar pentru a se ajunge pașnic la alegeri anticipate.
„Soluția pe care a propus-o PDA este cel mai rațional deznodământ în situația dată, dialog între partidele parlamentare, un consens pe dreapta, așa încât pașnic să ajungem la anticipate, desigur cu un Guvern funcțional”, a concluzionat deputatul Dinu Plângău.
Cum vede Dodon ieșirea din criza politică și de ce o compară pe Sandu cu Plahotniuc>>>
Potrivit recentei hotărâri a Curții Constituționale, Șeful Statului trebuie să reia consultările cu fracțiunile parlamentare pentru a identifica un candidat la funcția de premier. Maia Sandu a declarat că, deocamdată, se abține de la o discuție cu fracțiunile din Parlament și dorește să afle poziția societății civile și a mediului de experți.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00