Noul sediu al Procuraturii Generale

Cine va fi primul procuror care va fi ales conform noilor modificări

280
(reînnoit 11:00 04.10.2019)
Deputații din coaliția majoritară au votat astăzi mai multe modificări la Legea Procuraturii ce se referă la mecanismul de alegere și demitere a procurorului general.

CHIȘINĂU, 16 sept – Sputnik. Parlamentul Republicii Moldova a votat, astăzi, în ansamblu, un proiect de lege prin care au fost modificate mai multe articole la Legea cu privire la Procuratură ce se referă în special la numirea și demiterea procurorului general al țării. Legea a fost votată de deputații PSRM și cei din Blocul ACUM. Democrații și deputații din fracțiunea Partidului Șor nu au susținut această inițiativă legislativă. Documentul a fost elaborat de Guvern și prezentat în Parlament de ministrul Justiției, Olesea Stamate.

Potrivit ministrului, modalitatea în care este numit procurorul general joacă un rol foarte important în cadrul sistemului organelor procuraturii, menit să garanteze funcționarea corectă a Procuraturii.

”În acest proces de selecție trebuie luată în considerare experiența profesională și neapartenența politică”, a menționat Stamate.

Potrivit ministrului, datorită importantei activității de urmărire penală în asigurarea ordinii și funcționării eficiente a statului este de așteptat ca Guvernul să își dorească să aibă un anumit control în privința numirii, și să nu dorească să dea un „cec în alb” pentru procesul de selectare de către un alt organ oricare ar fi el.

”De aceea, este recomandat luarea în considerare a posibilității constituirii unei comisii pentru numire, care sa fie compusă din persoane care se bucura atât de încrederea publicului cât și de cea a Guvernului”, a spus ministrul de la tribuna Parlamentului.  

Ministrul a amintit că, potrivit unor rapoarte ale Comisiei de la Veneția, procesul de numire a procurorului General care implică puterea executivă și/sau legislativă are avantajul de a da legitimitate democratică numirii Procurorului General. Cu toate acestea, sunt necesare garanții pentru a diminua riscul politizării Procuraturii.

Raportul privind Standardele Europene referitoare la Independența Sistemului judiciar al Comisiei de la Veneția mai stipulează că nu poate fi formulat un principiu categoric și unanim referitor la cine numește procurorul general – Președintele țării sau Parlamentul, în situația în care sistemul organelor procuraturii nu sunt subordonate Guvernului.

”În acest sens, acceptarea principiului cooperării dintre organele statului este o soluție bună, deoarece face posibilă evitarea numirii politice unilaterale, iar în astfel de cazuri trebuie să se ajungă la un consens”, a declarat ministrul.

Potrivit ministrului, prin aceste proiect de lege se urmărește consolidarea rolului puterii executive în procesul de selectare a candidatului la funcția de procuror general, ”fiind astfel asigurată o procedură transparentă cu distribuirea proporțională a rolurilor ce îi revine ministrului Justiției ca membru de drept în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și CSP ca organ colegial în vederea organizării acestui concurs”.

”În contextul în care puterea executivă este responsabilă de implementarea legilor în practică, administrarea puterii publice și nu în ultimul rând de asigurarea implementării politicii penale a statului, participarea ministrului Justiției în procesul de selectare a candidatului propus la funcția de procuror general este justificată, prin prisma faptului că anume selectarea unui procuror general în baza principiului cooperării dintre organele statului va fi în stare se contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiției, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și ale societății”, a declarat ministrul.

Totodată, potrivit autorului, modificările operate prin prezentul proiect de lege nu periclitează independența și autonomia Procuraturii, deoarece Consiliul Superior al Procurorilor va avea rolul decisiv și determinant de a selecta candidatul propus la funcția de Procuror General, fiind astfel, organul care va decide în final candidatura ce urmează a fi propusă Președintelui țării.

Deputații democrați au criticat dur acest proiect de lege, numindu-l o ”antireformă” a sistemului procuraturii. Democrații au anunțat deja că vor ataca acest document la Curtea Constituțională.

Ce se schimbă în mecanismul de numire a procurorului general

Procurorul general al țării va fi numit în continuare funcție de către Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani.

Candidatul la funcția de procuror general, potrivit modificărilor adoptate, trebuie să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror sau judecător, sau 8 ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală.

”Având în vedere că în prezent cadrul legal condiționează candidatul de a avea în mod obligatoriu experiență de 5 ani în funcția de procuror, fapt ce nu permite participarea la concurs a persoanelor care deși nu au activat în organele procuraturii dispun de toate abilitățile profesionale și manageriale pentru respectiva funcție, aceste modificări au drept obiectiv de a extinde cercul subiecților care pot ocupa respectiva funcție”, a explicat ministrul.

Potrivit modificărilor votate, concursul pentru funcția de procuror general constă din două etape:

1) preselecția candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției;

2) selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor.

Comisia constituită de Ministerul Justiției va preselecta candidații la funcția de procuror

Astfel, proiectul de lege stabilește ca numirea procurorului general de către Președintele țării să se facă la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor din rândul candidaților propuși de către Comisia constituită de Ministerul Justiției.

Componența Comisiei de concurs constă din următorii membri: ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător cu cel puțin 10 ani de experiență în funcția de procuror sau judecător, un expert internațional cu vastă experiență în procuratură sau în domeniul anticorupție, un expert recunoscut sau profesor titular în domeniul dreptului, un reprezentant al societății civile. Un expert național recunoscut va fi desemnat în Comisie de Președintele Parlamentului Republicii Moldova. În activitatea sa, Comisia este asistată de un psiholog.

Membrii Comisiei trebuie să se bucure de o reputație ireproșabilă și să aibă cel puțin 10 ani de vechime în domeniul de specialitate.

Consiliul Superior al Procurorilor urmează să desfășoare interviul candidaților propuși de ministrul Justiției. Proba interviului se va înregistra video și se va plasa pe Internet imediat  după finalizarea intervievării ultimului candidat.

Concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general va cuprinde:

- depunerea la Ministerul Justiției a dosarelor de participare, care trebuie să conțină scrisoarea de motivare și conceptul de management și dezvoltare instituțională;

- candidații care au depus dosarele și întrunesc condițiile stabilite de lege sunt selectați și incluși de Comisia de concurs în lista candidaților pentru funcția de procuror general, în urma probei interviului.

Rolul CSP în numirea procurorului general

Lista candidaților selectați precum și dosarele de participare la concurs se prezintă ulterior Consiliului Superior al Procurorilor pentru selectarea unui candidat, pe care îl va propune spre numire Președintelui Republicii Moldova.

Numărul candidaților selectați de Comisia de concurs și propuși Consiliului Superior al Procurorilor nu trebuie să fie mai mic de doi, dând, astfel, posibilitatea organului colegial alegerea unei singure candidaturi și propunerea acesteia spre numire Președintelui țării.

Întocmirea listei candidaților propuși la funcția de procuror general nu trebuie să depășească 10 de zile lucrătoare de la data-limită pentru depunerea dosarelor.

De asemenea, a fost modificată și partea ce ține de instituția respingerii candidaturii pentru funcția de procuror general de către Președintele țării.

Astfel, s-a stabilit că în situațiile de respingere a candidaturii de către Președintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor restituie Comisiei de concurs lista candidaților prezentată anterior. În urma înlăturării încălcărilor constatate, Comisia poate prezenta Consiliului Superior al Procurorilor aceeași listă sau o altă listă de candidați din rândul candidaților care au depus dosarele pentru concurs, iar în funcție de abaterile constatate, Comisia poate decide reluarea preselecției candidaților.

Totodată pentru sporirea credibilității Consiliului Superior al Procurorilor se propune majorarea numărului de membri din rândul societății civile cu un membru, selectat de către Guvern. Președintele Uniunii Avocaților și Avocatul Poporului vor avea calitatea de membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor, astfel, Consiliul Superior al Procurorilor va fi constituit din 15 membri.

Cum va fi demis procurorul general

O altă modificare propusă în proiect constă în completarea art. 57 alin. (3) cu prevederea conform căreia, încetarea mandatului procurorului general în condițiile alin. (1) art. 57 are loc prin decretul Președintelui Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

Fără detectorul de minciuni

Condiția de verificare și testare cu utilizarea detectorului comportamentului simulat (poligrafului) a candidaților la funcția de procuror general, procuror-șef și procuror este exclusă, întrucât, potrivit autorului, această procedură nu reprezintă o metodă științifică acceptată la nivel european sau internațional.

280
Tagurile:
Parlament, concurs, procuror
Тема:
Parlamentul Moldovei – dezbateri, proiecte și legi (92)
Tematic
Discuții aprinse la CSP despre concursul pentru selectarea Procurorului General
Ziua când în sala de ședințe a Parlamentului va intra procurorul general interimar


Загрузка...