Maia Sandu

Andrian Candu: Și premierul Maia Sandu trebuie răspundă în dosarul miliardului furat

2281
(reînnoit 15:10 16.08.2019)
Fostul președinte al Legislativului Andrian Candu afirmă că, dacă actuala majoritate parlamentară crede că el și Iurie Leancă trebuie să răspundă în dosarul miliardului furat, atunci pe banca acuzaților trebuie să compară și actualul premier, Maia Sandu.

CHIȘINĂU, 16 aug – Sputnik, Sergiu Praporșcic. Andian Candu a reacționat pe Facebook și într-o conferință de presă la acuzațiile pe care i le-a adus majoritatea parlamentară și, în special, președintele Comisiei de Anchetă pentru Elucidarea Tuturor Circumstanțelor Devalizării Sistemului Bancar din Republica Moldova, Alexandr Slusari, în timpul dezbaterilor de ieri, din Parlament privind ridicarea imunității parlamentare a lui Ilan Șor.

Slusari a afirmat că guvernarea democrată de atunci a țării (între care și Andrian Candu, care era președintelui Parlamentului, dar și Iurie Leancă, care era prim-ministru) trebuie să răspundă pentru că au pus pe umerii cetățenilor povara pentru miliardul de dolari furat din sectorul bancar. Mai exact, democrații, în special, Iurie Leancă și Andrian Candu, au fost acuzați că, prin decizia Guvernului de atunci, au acordat Băncii Naționale garanții de stat pentru împrumutul acordat de BNM băncilor comerciale din care s-au furat banii, ca acestea să poată returna depozitele clienților.

Acum Candu spune că, dacă ar fi să urmeze îndemnul lui Slusari, trebuie trasă la răspundere și premierul Maia Sandu, care era ministru al Educației în Guvernul Leancă și care a votat pentru acordarea garanției de stat Băncii Centrale.

Acordarea garanțiilor de stat pentru împrumutul BNM, în cazul devalizării a trei bănci, s-a decis doar după multe discuții și analize, inclusiv cu participarea experților străini, de la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Iurie Leanca si Maia Sandu
imagini: europalibera.org/ziarulnational.md
Iurie Leanca si Maia Sandu

"Deciziile guvernului sunt colective, răspunderea este solidară a tuturor membrilor guvernului. Și dacă este să răspunde Candu sau Leancă pentru acea decizie, atnci toți miniștri de atunci, bineînțeles și doamna Maia Sandu, care este la ora actuală prim-ministru, trebuie să răspundă la fel", a declarat Candu într-o conferință de presă.

Potrivit lui Candu, decizia Guvernului Leancă de a acorda Băncii Naționale garanția de stat a fost una corectă, altfel zeci de mii de deponenți ar fi rămas fără bani pe care i-au pus la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Iată ce a scris Candu pe Facebook despre afirmațiile lui Slusari.

"Diletantism, populism și jumătăți de măsură! Doar așa pot fi calificate acțiunile deputatului Slusari, care își permite să vorbească în numele unei comisii fără a avea vreo hotărâre colectivă a acesteia. Atunci când dă indicații procurorilor, pe cine să ancheteze, ar fi bine mai întâi să analizeze documentele, dar și situația în care erau zeci de mii de deponenți, cetățeni ai Republicii Moldova, care ar fi rămas fără depunerile bănești", a spus Candu.

În final fruntașul PDM a declarat că își reenervează dreptul de-al acționa în judecată pe deputatul Blocului ACUM Alexandr Slusari.   

2281
Tagurile:
răspundă penal, responsabil, miliardul furat, Maia Sandu, Andrian Candu
Maia Sandu

Maia Sandu convoacă din nou ședința CSS: Ce subiecte ar urma se discute

164
(reînnoit 19:29 12.04.2021)
Șeful statului adună din nou membrii Consiliului Suprem de Securitate într-o ședință. Aceștia ar urma să pună în discuție două subiecte. Despre acest lucru a anunțat administrația prezidențială.

CHIȘINĂU, 12 apr - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă pentru marți, 13 aprilie, ședința Consiliului Suprem de Securitate, anunță administrația prezidențială.

În cadrul ședinței urmează să fie abordate două subiecte de interes național. Printre acestea și situația de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Ședința ar urma să înceapă la ora 13:00. 

„Principalele subiecte de pe ordinea de zi sunt: 1) situația pe piața financiară nebancară, inclusiv pe piața asigurărilor și 2) situația la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Ședința va avea loc la Președinție”, se arată în comunicatul emis de Președinție. 

Totodată, șeful statului ar urma să facă declarații de presă după ședință. 

Precizăm că ultima ședință a CSS a avut loc în data de 30 martie, atunci membrii Consiliului au discutat despre gestionarea defectuoasă și delapidarea patrimoniului Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei și despre contracararea contrabandei și a traficului ilicit de droguri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

164
Tagurile:
ședință, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Consiliul Suprem de Securitate


Загрузка...
Владимир Зеленский и Реджеп Тайип Эрдоган

Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

70
Turcia își extinde influența în spațiul ex-sovietic, consolidându-și influența în Ucraina și Azerbaidjan. Ce se ascunde în spatele acestei agende.

Serghei Markedonov, cercetător principal al Institutul de State de Relații Internaționale de la Moscova a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, redactorul șef al revistei “Mejdunarodnaia Analitika”

Intensificarea cooperării turci-ucrainene poate influența în mod substanțial situația din regiunea Mării Negre. Totodată, semnificația acestui factor depășește limitele geografice ale bazinului Mării Negre.

Relațiile dintre Ankara și Kiev, care cunosc o dezvoltare dinamică, sunt actualizate de probleme precum pătrunderea energică a Turciei în spațiul fostei URSS, disponibilitatea ei de a-și atribui rolul de protector politico-militar al unor state post-sovietice, precum și o oportunitate pentru unele state de a-și consolida relațiile cu Alianța fără a fi membri formali ai organizației.

Vizite și simboluri politice

În ultimii ani se observă o activizare semnificativă a contactelor bilaterale dintre reprezentanții Kievului și Ankara la cel mai înalt nivel. Prima vizită a liderului ucrainean în Turcia a avut loc în august 2019. Acest lucru s-a întâmplat doar peste patru luni de la victoria lui Zelenski în alegerile prezidențiale. La începutul lui februarie 2020, a venit rândul Kievului să găzduiască înaltul oaspete de la Ankara. Peste opt luni a avut loc o nouă vizită de lucru a lui Zelenski în Turcia. Între cele două evenimente, pe 27 august 2020, președintele Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu vicepremierul guvernului ucrainean, Oleg Urupski. Pe 10 aprilie 2021, Turcia a fost vizitată de președintele Ucrainei.

Din câte observăm, intensitatea contactelor bilaterale este destul de înaltă. Însă mult mai important este contextul în jurul acestor evenimente diplomatice. Merită să atragem atenție la faptul că vizita lui Erdogan la Kiev pe 3 februarie 2020 a fost dedicată nu doar celor 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Turcă și Ucraina post-sovietică. Aceasta a avut loc pe fundalul unei escaladări bruște în Siria. Dacă în timpul primei întrevederi cu Zelenski pe pământul turc Erdogan s-a distanțat de orice critică în adresa Moscovei, atunci la Kiev a dat frâu liber emoțiilor. Rusia a fost acuzată că a închis ochii premeditat la acțiunile “regimului sirian”. Pe acest fundal, Kievul și Ankara au convenit asupra activizării cooperării în domeniul tehnico-militar.

Voiajul lui Zelenski pe țărmurile turcești în octombrie a anului trecut a decurs în contextul celui de-al doilea război în Karabahul de Nord. În acest eveniment rolul Ankarei nu se rezuma doar la fraze simbolice cu privire la susținerea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, principalul aliat în spațiul ex-sovietic. Turcia și-a adjudecată noul rol în regiunea Caucazului. A devenit clar că odată ce și-a consolidat pozițiile în regiunea Caspică, Turcia va devenit mult mai activă atât în direcția Asiei Centrală, cât și în regiunea Mării Negre.

Sub acompaniamentul armelor din conflictul din Nagorno Karabah, Kievul și Ankara au semnat un memorandul cu privire la o cooperare pe termen lung pentru consolidarea sistemelor de apărare. Drept urmare a acestui fapt a devenit acordul Ministerului Apărării din Ucraina cu un șir de companii turcești pentru producția dronelor și corvetelor, semnat în decembrie 2020.

Și, în final, aprilie 2021. Vizita lui Zelenski în Turcia a avut loc pe fundalul izbucnirii spontane a unui interes față de situația din Donbas. În Sud-Estul Ucrainei are loc o “dezghețare” a conflictului. Problema aici constă nu atât în incidentele militare, înregistrate de reprezentanții OSCE, jurnaliști și experți. Pe față e o vădită stagnare a procesului de instaurare a păcii, o tentativă de a modifica formatul existent al negocierilor prin cooptarea în “grupul normand” a SUA, de a transfera negocierile de la Minsk într-o altă capitală “neutră”. Chiar dacă autoritățile belaruse, în ciuda unor relații strânse cu Rusia, s-au obținut de la formularea unei poziții în ceea ce privește Donbas.

Zelenski și Erdogan au demonstrate mai multe semne ale susținerii și solidarității reciproce. De altfel, în astfel de istorii întotdeauna există anumite nuanțe la care merită să atragem atenție. Ce premise sistemice există pentru activizarea relațiilor turco-ucrainene? Pot fi considerate pozițiile Ankara și Kiev în totalitate identice?

Bazele pentru parteneriatul bilateral

Să începem cu faptul că pentru Ucraina președintele Erdogan și establishment turcesc reprezintă un public recunoscător. În special, atunci când vine vorba de pierderea suveranității Kievului asupra Crimeii. Comunitatea tătară reprezintă un factor intern important pentru Turcia. Potrivit unor aprecieri, în țără locuiesc peste 4-5 milioane de urmași ai tătarilor din Crimeea. Potrivit turcologului rus Pavel Șlîkov, “în Turcia există niște forțe care sunt dispuse să exploateze sentimentele romantice ale elitei turcești, care visează la intensificarea expansiunii spre Caucaz, Crimeea, Volga, Asia Centrală și care privesc Rusia nu în calitate de partener, ci ca pe un adversar geopolitic”.

De aici vine și poziția clar exprimată a autorităților de la Ankara în problema Crimeii. De fiecare data establishmentul turc subliniază că nu recunoaște jurisdicția rusă asupra acestei peninsula. Mai mult, elita turcă, conștientizând complexitatea relațiilor dintre Moscova și Kiev, utilizează canalele ucrainene pentru a transmite nemulțumirile față de politica Rusiei.

În afară de aceasta, pentru Zelenski sunt foarte importante contactele cu Patriarhul de la Constantinopol Bartolomeu, al cărui influență încearcă s-o instrumentalizeze pentru consolidarea tendinței de “naționalizare” a bisericii ortodoxe în țara lui.

Observăm disponibilitatea Ucrainei de a-și demonstra poziții speciale în raport cu Azerbaidjan, precum și respingerea politicii de recunoaștere a genocidului armean în Imperiul Otoman.

Între timp, pentru Turcia Ucraina nu este doar un canal pentru lansarea nemulțumirilor existente și a emoțiilor în contextul unei “cooperări competitive” controversate cu Moscova. În cele din urmă, canalele de comunicare ale președinților și miniștrilor Afacerilor Externe ai Rusiei și Turciei sunt ajustate și funcționează bine. Apropo, în ajunul călătoriei lui Zelenski, la inițiativa părții turcești, a avut loc o discuție telefonică între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Ankara încearcă să-și promoveze propria direcție, pentru ca, pe de o parte, să nu intre într-un conflict deschis cu SUA și NATO, păstrându-și calitatea de membri al Alianței Nord-Atlantice, pe de altă parte, să-și demonstreze politica externă independentă. Problema Crimeii sau activizarea în spațiul postsovietic, în primul rând, e inițiativa părții turce. În același timp, e un prilej de a demonstra solidaritatea cu Washingtonul și Bruxelles. Drept urmare, declarația lui Erdogan de sprijinire a aspirațiilor euro-atlantice ale Kievului. Speranțele de admitere a Ucrainei în Alianță sunt mici, însă declarațiile de susținere a integrității teritoriale, precum și opțiunii pro-NATO vor fi privite pozitiv de aliații americani și europeni.

Aici ne-am dori să atragem atenția la un scenariu de o importanță primară. În jurul Ucrainei și Georgiei nu încetează disputele: vor deveni în curând membri ai NATO? Însă această chestiune, în ciuda importanței sale, este secundar. Istoria cunoaște o mulțime de cazuri în care o țară a devenit un partener privilegiat al SUA sau altor aliați ai Washingtonului, fără a fi formal membru al Alianței. Oare nu era așa în cazul Israelului, Coreei de Sud, Japoniei, Spaniei în perioada dictaturii lui Franco? Să nu plecam atât de departe. Oare absența calității de membru al NATO a împiedicat Azerbaidjanul să devine un partener strategic al Turciei, țară care are a doua armată ca mărime în Alianță?

Kievul nu e Baku

Prin urmare, între Ucraina și Turcia nu există probleme, iar alianța lor în curând se va transforma în ceva similar modelului turco-azer? Să nu ne grăbim cu concluzii. În primul rând, pentru că Baku, spre deosebire de Kiev, își ajustează politica prin distanțarea de orice procese integraționiste. Ucraina își definește foarte clar astfel de obiective strategice, cum ar fi aderarea la NATO și UE. Ceea ce înseamnă că este mult mai dependentă de modul în care este definit formatul bilateral.

Cât timp relațiile în triunghiul Washington – Bruxelles – Ankara sunt bune, nu există nicio problemă. Însă e suficient ca SUA să simtă o gelozie față de partenerul său eurasiatic, situația se poate schimba, iar Kievul va fi nevoit să aleagă. Baku nu apleacă urechea atât de atent la “sfaturile străine” în ceea ce privește democrația și reformele. Nu și Kievul. Ucraina nu dispune de acea independență față de Occident în procesul de luare a deciziilor, ceea ce are Azerbaidjanul.

Aici ar fi momentul să menționăm istoria din agenda relațiilor turco-ucrainene, cum ar fi extrădarea Turciei a adepților liderului spiritual Fethullah Gülen. În ianuarie 2021, din Ucraina au fost deportați doi învățători turci – Samet Gur și Salih Fidana. Reveniți acasă, aceștia au ajuns sub acuzare. Însă o astfel de cooperare, de regulă, provoacă proteste și reacții critice din partea diverselor organizații internaționale (cum ar fi Freedom House). Chiar dacă Statele Unite balansează de obicei între “politica reală” și abordarea idealist, Ucraina este percepută de opinia publică de acolo nu ca o țară “specifică” a Orientului arab, ci ca un stat european, care aspiră la „standarde înalte ale democrației”. Ceea ce li se iartă statelor din regiunea Golfului, Kievului nu i se admite.

Pe lângă factorul SUA există și alte constrângeri. În ultimii ani Erdogan i-a provocat pe mai mulți. În listă se află și Moscova, Washingtonul, Beijingul, Delhi. Totuși, promovându-și imaginea de cel care tulbură liniștea publică, președintele turc și-a demonstrat în mai multe rânduri capacitatea de a raționaliza confruntarea. Nu în zadar în timpul vizitei omologului său ucrainean, liderul turc i-a indicat asupra necesității realizării acordurilor de la Minsk. În ciuda faptului că autoritățile de la Kiev susțin deschis că acestea sunt învechite și nu mai sunt relevante pentru actuala agendă.

În același timp, livrarea armatei ucrainene a dronelor “Bayraktar”, care și-au demonstrat eficiența în timpul acțiunilor militare din Karabah, ar putea să vină în contradicție cu discursurile diplomatice bine puse la punct. E puțin probabil ca Ankara va putea garanta că Ucraina nu-și va dori să repete în Donbas, cu ajutorul lor, experiența de anul trecut din Karabah.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

70
Tagurile:
Ucraina, SUA, Rusia, Turcia


Загрузка...
Fată în mască la gym

Masca inteligentă inventată în Rusia respiraţie uşoară la birou sau la sala de fitness

0
(reînnoit 19:31 12.04.2021)
Un grup din Rusia, care lucrează cu dezvoltatori ruși de înaltă tehnologie, a dezvăluit un design de mască de protecţie, care nu numai că asigură o protecție sporită împotriva Covid, dar ușurează respirația prin utilizarea unui tip special de filtru.

BUCUREŞTI, 13 apr – Sputnik. „Este foarte ușor să respiri prin această mască: poți face sport cu ea, inclusiv jogging” sau să lucrezi la birou întreaga zi, a declarat pentru RT serviciul de presă al Inițiativei Naționale Tehnologice (NTI), un program de stat care reunește antreprenori și experți care lucrează în sfera high-tech.

NTI a precizat că designul seamănă cu o mască obișnuită, mai exact, o mască lavabilă din neopren. Dar se spune că are un avantaj major: un filtru profesional similar cu cel utilizat în ventilatoarele pulmonare, care salvează viețile pacienților cu complicații severe de la Covid-19.

Acest filtru oferă un nivel semnificativ de protecție împotriva agenților virali, bacterieni și fungici, a polenului, aerosolilor și prafului şi, în acelaşi timp, practic nu împiedică deloc fluxul de aer, potrivit NTI.

Masca a fost concepută pentru sportivi, fiind dotată și cu șase senzori, fiind capabilă să monitorizeze sarcina fizică, temperatura corpului și calitatea aerului, printre alte lucruri. Senzorii sunt plasaţi într-un cartuș care poate fi scos și dezinfectat. Filtrele trebuie înlocuite după 48 de ore de utilizare.

Masca a trecut deja prin teste selective în rândul sportivilor profesioniști, adaugă NTI. Prețul unei astfel de „măști inteligente” nu a fost încă dezvăluit.

Echipamentul inovator este cel mai recent design apărut în contextul în care în întreaga lume a fost introdusă necesitatea purtării pe perioadă nedeterminată a măştilor. Pare a fi mai promițătoare decât măştile pentru nas care se presupune că ar asigura protecția împotriva infecției în timpul meselor, mască propusă recent de cercetători mexicani, sau decât casca anti-Covid-19 de tip spațial, proiectată în Columbia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
protecţie, protectie, mască


Загрузка...