Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia

Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia - Video

231
(reînnoit 19:38 19.07.2019)
Irina Vlah, aflată la cel de-al doilea mandat consecutiv de bașcan al autonomiei găgăuze, este învestită oficial în funcție vineri, 19 iulie.

CHIȘINĂU, 19 iul – Sputnik. Irina Vlah a fost învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia în cadrul unei ceremonii speciale desfășurate la Comrat.

La ceremonie participă președintele Igor Dodon, premierul Maia Sandu, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi.

  • Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    © Sputnik / Osmatesco
  • Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    © Sputnik / Osmatesco
  • Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    © Sputnik / Osmatesco
  • Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    © Sputnik / Osmatesco
  • Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    © Sputnik / Osmatesco
  • Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    © Sputnik / Osmatesco
  • Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
  • Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia
    © Sputnik / Osmatesco
1 / 8
© Sputnik / Osmatesco
Irina Vlah, învestită în funcția de bașcan al UTA Găgăuzia

De asemenea, printre invitații la eveniment se află o delegație a Dumei de Stat a Federației Ruse, condusă de vicepreședintele Olga Epifanova și din care face parte și șeful Comisiei pentru politică externă din cadrul Consiliului Federației, Konstantin Kosaciov.

Cu prilejul ceremoniei de învestitură, în centrul orașului Comrat au fost luate măsuri de securitate sporite.

Ceremonia oficială va fi urmată de un concert cu participarea artiștilor din Chișinău și Comrat. Invitata specială a concertului este Sofia Rotaru, interpretă din Federația Rusă.  

Irina Vlah a câștigat un al doilea mandat consecutiv de bașcan al UTA Găgăuzia în alegerile din 30 iunie, din primul tur, acumulând 91,27% din voturile participanților la scrutin.

Irina Vlah s-a născut pe data de 26 februarie 1974, în orașul Comrat din RSS Moldovenească. Tatăl ei este etnic găgăuz, iar mama - bulgăroaică.

A absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Comrat în 1996.

Din 2001 până în 2008 a urmat doctoratul la Academia de Științe a Republicii Moldova.

În anii 2005-2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități.

231
Tagurile:
Autonomia găgăuză, Bașcan, Irina Vlah
Tematic
Mesajul președintelui Igor Dodon pentru bașcanul Irina Vlah
Sofia Rotaru va evolua la ceremonia de inaugurare a bașcanului UTA Găgăuzia
Comisia Electorală Centrală

Observatorii din CSI după ședința la CEC: Am primit răspunsuri exhaustive

49
(reînnoit 13:00 31.10.2020)
Mâine dimineață observatorii se vor deplasa la secțiile electorale pentru a urmări cum se desfășoară alegerile președintelui Moldovei.

CHIȘINĂU, 31 oct — Sputnik. Observatorii electorali din CIS au primit de la CEC răspunsuri exhaustive la întrebările care i-au interesat. Despre aceasta a declarat secretarul general - șeful secretariatului Consiliului CAI al CSI Dmitri, Kobițki, după întâlnirea cu conducerea Comisiei Electorale Centrale.

"Ne întâlnim cu staff-urile electorale, cu candidații la funcția de președinte. Ne-am întâlnit cu conducerea CEC și am primit răspunsuri exhaustive la întrebările care ne-au interesat. De mâine, odată cu deschiderea secțiilor de votare, vom începe observarea directă a procesului electoral. Ne vom deplasa în regiuni, observatorii noștri vor fi la Chișinău și în Găgăuzia. Vom urmări dacă este asigurată accesibilitatea la secțiile de votare, cum se va desfășura votarea la domiciliu, vom fi prezenți și la totalizarea rezultatelor, la numărarea voturilor", a declarat Kobițki în cadrul unui briefing.

Din componența grupului de observatori fac parte deputați - reprezentanți ai organelor legislative supreme ale statelor membre ale Adunării interparlamentare CSI, precum și angajați și experți ai Institutului internațional pentru monitorizarea dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor.

În acest an, observatorii internaționali din cadrul CAI a CSI au monitorizat campaniile electorale parlamentele din Azerbaidjan, Tadjikistan și Serbia.

În total, CEC a acreditat 1.884 de observatori naționali și 309 observatori internaționali care vor urmări desfășurarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova pe 1 noiembrie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

49
Tagurile:
Alegeri prezidenţiale, CEC, CSI, observatori
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Alegeri locale odată cu cele prezidențiale – iată unde


Загрузка...
Dorin Lozovanu

Lozovanu: Iată de ce moldovenii practic s-au înrudit cu rușii

100
(reînnoit 19:21 30.10.2020)
Poporul rus și cel moldovenesc au o istorie comună, veche de secole, iar în Caucaz și Primorie de secole există sate întemeiate de oameni originari din țara noastră.

CHIȘINĂU, 30 oct - Sputnik. Moldovenii s-au stabilit în Crimeea încă în secolele XVII-XVIII, acest lucru îl dovedesc documentele istorice, iar prima localitate, populată de băștinașii din țara noastră a apărut în suburbia Simferopol, numită acum Zagorodnee, dar numită anterior Abdal. Dorin Lozovanu, cercetător la Institutul de Geografie Regională din Leipzig, a vorbit despre acest lucru în cadrul unei emisiuni realizate în Studioul Radio Sputnik Moldova.

"În cronicile slave, ei erau numiți "volohi” și s-au mutat în Crimeea când peninsula făcea parte din Imperiul Otoman. Unii s-au mutat în aceste pământuri pentru a practica comerțul, alții se ocupau cu creșterea animalelor acolo, iar alții erau pur și simplu duși în sclavie", a spus expertul.

Potrivit istoricului, mulți moldoveni au fost nevoiți să se mute din țara lor natală în regiunile Imperiului Rus odată cu invazia hoardelor tătare și turcești care a avut loc în secolele trecute. Cu toate acestea, stabilindu-se pe teritorii noi, compatrioții noștri și-au păstrat tradițiile și limba, au putut să o vorbească pe deplin până în anii 50 ai secolului trecut.

"O migrare mai organizată a moldovenilor a avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea în regiunea Kuban, în unele regiuni din Caucazul de Nord și în Primorie. Au făcut acest pas, deoarece teritoriul provinciei Basarabiei era dens populat, iar în regiunile menționate mai sus ale Rusiei existau multe pământuri care puteau fi lucrate", a spus savantul.

Lozovanu a subliniat că, până în ziua de azi, în regiunea Krasnodar al Rusiei și în Primorie, există sate în care trăiesc stră-stră-strănepoții compatrioților noștri și poartă și nume corespunzătoare - Moldavanovka, Moldavanka, Moldavskoe. Cel mai important lucru în prezent, potrivit expertului, este că autoritățile Moldovei de astăzi să păstreze legăturile cu diaspora din întreaga lume, să încerce să ofere asistență și sprijin în funcționarea și păstrarea limbii, tradițiilor și obiceiurilor oamenilor din afara țării.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

100
Tagurile:
Dorin Lozovanu
Tematic
Situația românilor/moldovenilor din Ucraina, mai proastă decât pe timpul URSS
Moldova stabilește relații culturale cu Oceania


Загрузка...
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Video: „Edenul” din centrul Chișinăului - este alături, dar nu știai există

0
(reînnoit 15:06 31.10.2020)
Există în Chișinău un muzeu ferit de ochii lumii, care se aseamănă cu paradisul, pentru că în el se păstrează sute de specii de animale. Dar în realitate este un loc trist, pentru că animalele nu sunt vii, ci împăiate, iar până a deveni exponate fiecare a trăit o dramă.

CHIȘINĂU, 31 oct - Sputnik. Deși se află chiar în inima Chișinăului, puțini cunosc despre existența Muzeului de Științe ale Naturii al Universității de Stat din Moldova. La prima vedere - nimic spectaculos. O clădire modestă care nu atrage privirile trecătorilor.

Muzeul Universității de Stat
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Dar cei care-i calcă pragul descoperă stupefiați că în interior se află un imens patrimoniu agonisit timp de aproape patru decenii de către studenții Facultății de Biologie a Universității de Stat din Moldova - sute de specii de păsări, animale, insecte și pești, aduse din diferite colțuri ale URSS începând cu anul 1952. 

  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat din Moldova
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 31
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Mulți ar putea să spună că e doar un muzeu ca multe altele, dar nu este așa. Evident că bogăția speciilor păstrate aici este un atu incontestabil, însă nu doar acest fapt se înscrie în definiția acestui loc cu totul deosebit.

Muzeul este mai mult decât un loc ce impresionează. Ceea ce îl definește în primul rând este drama animalelor care au devenit exponate - nicio vietate nu a fost omorâtă pentru a „bucura” privirile vizitatorilor. Nu, nu pentru asta și-au dat ultima suflare. Dar au murit tot din cauza omului, în circumstanțe generate de neglijență, neștiință sau nepăsare. Au pierit din cauza erorilor umane sau, și mai grav, în urma actelor de cruzime săvârșite cu premeditare. 

Un alt atu al muzeului este chiar directorul lui - Stanislav Poznakomkin, care i-a dedicat acestui „lăcaș” 35 de ani din viață.

Stanislav Poznakomkin
© Sputnik / Mihai Caraus
Stanislav Poznakomkin, director al Muzeului Universității de Stat din Moldova

Este un adevărat „guru” al științelor naturii, un mentor spiritual. Oricine îl va cunoaște vreodată se va convinge că nu exagerez deloc atunci când îi atribui aceste calificative. Stanislav Poznakomkin nu doar că iubește nespus de mult animalele, ci ține cu tot dinadinsul să schimbe ceva în conștiința fiecărui vizitator al muzeului, să-l facă să-și revizuiască atitudinea față de „frații noștri mai mici”, așa cum ne-am obișnuit să le spunem altor specii decât Homo Sapiens. Și îi reușește cu brio!

Ține minte cu lux de amănunte ce s-a întâmplat cu fiecare dintre animalele care acum se păstrează în muzeu. 

„Aici se remarcă foarte pronunțat calitățile inumane ale omului. De ce spun asta? Pentru că să omori un animal este de neconceput pentru mine”, a declarat Stanislav Poznakomkin în timpul discuției cu echipa Sputnik Moldova

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova
Directorul muzeului mărturisește că majoritatea exponatelor sunt de fapt animale vânate ilegal. Și nu oriunde - chiar în rezervații!

„În mare parte, este vorba despre braconaj. Este același lucru care se întâmplă acum în Orientul Îndepărtat. Unii cresc leoparzi, tigri, îi lecuiesc ca să-i întoarcă în natură, iar alții merg și îi omoară”, a remarcat Stanislav Poznakomkin.

Cum au fost omorâți leii de la grădina zoologică ambulantă ajunsă la Chișinău 

Una dintre cele mai emoționante istorii, care lasă urme adânci în conștiința oamenilor, este cea despre familia leilor adusă la Chișinău în anul 1964. Atunci în capitala Moldovei nu exista o grădină zoologică, așa că a venit una ambulantă din orașul Odesa.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Familia leilor adusă la Chișinău din Odesa a fost hrănită de un vizitator cu carne amestecată cu cioburi de sticlă

Țarcurile cu animalele sălbatice au fost amenajate pe malul unui lac din sectorul Botanica. Chiar în prima zi s-a produs o tragedie care ne demonstrează că deseori cruzimea oamenilor nu are limite. Unul dintre vizitatori a aruncat în cușca leilor carne tocată amestecată cu cioburi de sticlă.

„Puiului i-a apărut sânge pe buze, iar angajații nu puteau să înțeleagă ce s-a întâmplat. S-au gândit că e o zgârâietură. A doua zi dimineață au început să sângereze și leul, și leoaica. Spre seară au fost eutanasiați. Abia după ce a fost efectuată autopsia s-a aflat cauza celor întâmplate. Un om nu putea să facă asta. Era un monstru... Leii erau foarte tineri. Acest pui era primul pui al leoaicei”, a mărturisit cu indignare directorul muzeului. 

Nepăsarea care ucide

De un sfârșit tragic a avut parte și tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău. 

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău a înghițit întâmplător o bucată de sârmă și a pierit
„O istorie aproape similară - omul care îngrijea tigrul îi aducea pe o tavă o bucată de carne. La un moment dat s-a împiedicat, iar carnea a căzut pe pământ. El ridică bucata de carne, o pune pe tavă, se apropie de țarc și îi dă tigrului carnea. Dar carnea a căzut pe pământ. De ce nu a fost atent? Poate că s-a lipit ceva de ea? Și chiar s-a lipit. Pentru că jos era o bucată de sârmă. Nu era mare, dar era groasă și avea capetele ascuțite. Tigrul a înghițit sârma cu tot cu carne. I-a fost spart stomacul, a făcut peritonită și a murit”, a mărturisit Stanislav Poznakomkin. 

Tot din cauza neglijenței umane au murit aproape toți struții din rezervația Askania Nova din apropiere de Crimeea.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
12 struți otrăviți într-o rezervație de lângă Crimeea au devenit exponate ale Muzeului Universității de Stat

„Angajații sovhozului ale cărui terenuri erau în apropiere de rezervație au prelucrat vița de vie cu chimicale. Nu cu tractorul, ci cu elicopterul. Era vânt, așa că norul otrăvitor a ajuns pe teritoriul rezervației și 12 din cei 14 struți au pierit”, a dezvăluit Stanislav Poznakomkin.

În unele cazuri, moartea animelelor a survenit din cauza lipsei cunoștințelor elementare în zoologie. Este tocmai povestea unui piton adus din Tașkent la Chișinău, tot cu o grădină zoologică ambulantă.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Pitonul adus din Tașkent la Chișinău intrase în anabioză, iar veterinarul a crezut că e mort și a făcut autopsia
„Omul care era responsabil de aceste animale avea în buzunar o diplomă, în care era scris - biolog, zoolog, erpetolog, adică specialist care se ocupă de studiul reptilelor. El a deschis containerul în care se afla șarpele și a văzut că acesta a pierit. Fără să își dea seama de ce a pierit, a chemat veterinarul. Un alt biolog cu studii superioare în biologie - veterinarul, a venit și nu a înțeles nici el ce s-a întâmplat”, a spus directorul muzeului.

Au decis să facă autopsia, fără să bănuiască faptul că șarpele este de fapt viu.

„Au făcut autopsia și au văzut cum se zbate inima, curge sângele. Șarpele pur și simplu era într-o anabioză profundă. Și dacă tu ești biolog, tu nu ai dreptul să uiți de asta. Șarpele a mers cu trenul cinci zile, iar asta este un mare stres. Așa se întâmplă că în astfel de situații el intră în anabioză, ca să se apere de circumstanțele nefavorabile. Și orice biolog trebuie să știe asta, pentru că asta scrie în toate manualele de biologie. Ce s-a întâmplat cu acești doi oameni? E foarte simplu. Unul din Chișinău și altul din Tașkent au comis una și aceeași greșeală - după ce au absolvit școala au mers să studieze în locul nepotrivit pentru ei. E un animal frumos. Putea să trăiască mult încă, dar a fost ucis de doi biologi cu studii superioare”, a declarat Stanislav Poznakomkin. 

Șirul istoriilor cutremurătoare poate continua la nesfârșit, dar esența este una și aceeași. Fiecare ne întărește convingerea că omul în procesul de evoluție s-a dezvățat să conviețuiască în armonie cu alte specii. 

Pasiunea pentru poezie

Directorul Muzeului de Științe ale Naturii iubește într-atât de mult animalele, încât a ajuns chiar să scrie versuri despre ele. În 2016 a apărut un volum de poezii semnat de el, iar acum le recită tutror vizitatorilor. Oamenii îl ascultă cu sufletul la gură.

Felina pe care n-o poate uita

Paradoxal, dar Stanislav Poznakomkin nu are acasă niciun patruped pufos, așa cum ne-am fi așteptat. Și asta pentru că a avut un animal de companie care a pierit și nu-l poate uita. Nu mai vrea să simtă iar aceeași durere...

„Am avut o pisică. Era foarte atașată de mine. A pierit pentru că avea cancer. Rudele mele pe linia mamei au murit tot din cauza acestei boli, iar Liusea (pisica) era permanent alături de mine. Ea dormea întotdeauna pe pieptul meu. Când au eutanasiat-o, mi-am luat rămas bun. Eu consider că, cel mai probabil, ea a luat asupra sa ceea ce îmi era mie predestinat. Nu există pentru asta o explicație științifică, dar simt cu inima că așa a fost. Acasă păstrez fotografiile cu Liusea, dar să îmi iau o altă pisică nu pot...”, a mărturisit directorul muzeului.

Misiunea lui Stanislav Poznakomkin

Fiind născut la Moscova în 1935, Stanislav Poznakomkin a venit să studieze biologia la Chișinău și s-a îndrăgostit de aceste meleaguri. Aici s-a căsătorit și trăiește în deplină armonie cu soția sa de mai bine de șase decenii. 

La ai săi 85 de ani, nici prin cap nu-i trece să meargă la „odihna bine meritată”. Spune că munca la muzeu îi dă aripi, îl face să se simtă fericit. 

„Când vin la muncă mă invidiez pe mine însumi”, spune zâmbind directorul muzeului.

Crede cu tot dinadinsul că misiunea sa este de a-i face pe oameni să fie mai buni în raport cu animalele și mărturisește că va face asta cât va mai trăi pe acest pământ...

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Biologie, om, animale, natura, muzeu
Tematic
Muzeul de Istorie al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, la Chișinău - exponate unice


Загрузка...