Andrian Candu

Democrații propun Blocului Electoral ”ACUM” funcția de premier în viitorul Guvern

301
(reînnoit 12:03 14.03.2019)
Democrații sunt dispuși să le ofere membrilor BE ”ACUM” un rol important în procesul de guvernare, în cazul în care aceștia vor fi gata să creeze o coaliție comună cu PD.

CHIȘINĂU, 14 mart – Sputnik. Partidul Democrat (PD) este gata să ofere exponenților Blocului Electoral (BE) ”ACUM” funcția de prim-ministru în viitorul Guvern al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele formațiunii, Andrian Candu, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, convocată după ședința Consiliului Executiv al PD.

Candu spune că democrații sunt dispuși să le ofere membrilor BE ”ACUM” un rol important în procesul de guvernare, în cazul în care aceștia vor fi gata să creeze o coaliție comună cu democrații.

”Dacă liderii BE ”ACUM” ar fi acceptat dialogul, ar fi văzut că echipa PD este flexibilă. Chiar dacă PD are mai multe mandate decât BE ”ACUM”, am fi fost dispuși să le facem unele oferte care presupun un rol important în procesul de guvernare. Le-am fi oferit conducerea viitorului Guvern, inclusiv funcția de premier”, a declarat Candu.

Democratul a spus că BE ”ACUM” a făcut ”o greșeală” atunci când a refuzat invitația PD la dialog cu privire la crearea unei coaliții majoritare în Parlamentul ales pe data de 24 februarie.

”Este o greșeală. Politica înseamnă dialog și comunicare. Regretăm că colegii din BE ”ACUM” au respins invitația noastră. (…) Nu este vorba că ne plac foarte mult colegii din BE ”ACUM”. În politică mai puțin se vorbește de dragoste și mai mult despre respectul reciproc și grija față de cetățeni”, a menționat vicepreședintele PD.  

Consiliului Executiv al PD a decis astăzi, 14 martie, să mai facă o nouă o invitație la dialog membrilor BE ”ACUM” ”pentru a găsi soluțiile pentru țară”.

”Dacă această invitație nu va fi acceptată nici de această dată, cel mai probabil, săptămâna viitoare, ne vom întruni din nou și vom decide care sunt următoarele acțiuni”, a menționat Candu.

Vicepreședintele PD a reiterat că dacă membrii BE ”ACUM” sunt gata să-și asume responsabilitatea pentru viitoarea guvernare a țării, atunci vor primi funcții de conducere în noul Executiv.

”Suntem dispuși, în cazul în care și echipa BE ”ACUM” este dispusă să-și asume guvernarea și rolul important în guvernare, să discutăm despre posibilitatea ca BE ”ACUM” să dețină funcția de premier și funcții importante în conducerea Guvernului”, a declarat democratul.

Candu susține că, la această etapă, PD nu a discutat despre funcții la care democrații ar tinde.

”Totul se decide la nivelul comunicării cu partenerii, în cazul de față, sperăm, anume cu BE ”ACUM””, a precizat vicepreședintele PD.

După alegerile parlamentare din 24 februarie, cele 101 de locuri din Parlamentul de legislatura a X-a vor fi împărțite în felul următor: deputații PSRM vor ocupa 35 de fotolii, democrații – 30 de mandate, deputații din partea Blocului Electoral ”ACUM” – 26, cei din Partidul ”Șor” – 7 mandate și 3 deputați independenți.

301
Tagurile:
Andrei Năstase, Maia Sandu, Andrian Candu, PDM, alegeri parlamentare
Тема:
Moldova: Alegeri parlamentare 2019, rezultate (188)
Tematic
Plahotniuc: PDM este gata să înceapă negocierile cu partidele pentru a creea o coaliție
PD are în vedere mai multe scenarii după alegeri, inclusiv un scrutin anticipat
Maia Sandu

Maia Sandu convoacă din nou ședința CSS: Ce subiecte ar urma se discute

175
(reînnoit 19:29 12.04.2021)
Șeful statului adună din nou membrii Consiliului Suprem de Securitate într-o ședință. Aceștia ar urma să pună în discuție două subiecte. Despre acest lucru a anunțat administrația prezidențială.

CHIȘINĂU, 12 apr - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă pentru marți, 13 aprilie, ședința Consiliului Suprem de Securitate, anunță administrația prezidențială.

În cadrul ședinței urmează să fie abordate două subiecte de interes național. Printre acestea și situația de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Ședința ar urma să înceapă la ora 13:00. 

„Principalele subiecte de pe ordinea de zi sunt: 1) situația pe piața financiară nebancară, inclusiv pe piața asigurărilor și 2) situația la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Ședința va avea loc la Președinție”, se arată în comunicatul emis de Președinție. 

Totodată, șeful statului ar urma să facă declarații de presă după ședință. 

Precizăm că ultima ședință a CSS a avut loc în data de 30 martie, atunci membrii Consiliului au discutat despre gestionarea defectuoasă și delapidarea patrimoniului Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei și despre contracararea contrabandei și a traficului ilicit de droguri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

175
Tagurile:
ședință, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Consiliul Suprem de Securitate


Загрузка...
Владимир Зеленский и Реджеп Тайип Эрдоган

Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

76
Turcia își extinde influența în spațiul ex-sovietic, consolidându-și influența în Ucraina și Azerbaidjan. Ce se ascunde în spatele acestei agende.

Serghei Markedonov, cercetător principal al Institutul de State de Relații Internaționale de la Moscova a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, redactorul șef al revistei “Mejdunarodnaia Analitika”

Intensificarea cooperării turci-ucrainene poate influența în mod substanțial situația din regiunea Mării Negre. Totodată, semnificația acestui factor depășește limitele geografice ale bazinului Mării Negre.

Relațiile dintre Ankara și Kiev, care cunosc o dezvoltare dinamică, sunt actualizate de probleme precum pătrunderea energică a Turciei în spațiul fostei URSS, disponibilitatea ei de a-și atribui rolul de protector politico-militar al unor state post-sovietice, precum și o oportunitate pentru unele state de a-și consolida relațiile cu Alianța fără a fi membri formali ai organizației.

Vizite și simboluri politice

În ultimii ani se observă o activizare semnificativă a contactelor bilaterale dintre reprezentanții Kievului și Ankara la cel mai înalt nivel. Prima vizită a liderului ucrainean în Turcia a avut loc în august 2019. Acest lucru s-a întâmplat doar peste patru luni de la victoria lui Zelenski în alegerile prezidențiale. La începutul lui februarie 2020, a venit rândul Kievului să găzduiască înaltul oaspete de la Ankara. Peste opt luni a avut loc o nouă vizită de lucru a lui Zelenski în Turcia. Între cele două evenimente, pe 27 august 2020, președintele Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu vicepremierul guvernului ucrainean, Oleg Urupski. Pe 10 aprilie 2021, Turcia a fost vizitată de președintele Ucrainei.

Din câte observăm, intensitatea contactelor bilaterale este destul de înaltă. Însă mult mai important este contextul în jurul acestor evenimente diplomatice. Merită să atragem atenție la faptul că vizita lui Erdogan la Kiev pe 3 februarie 2020 a fost dedicată nu doar celor 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Turcă și Ucraina post-sovietică. Aceasta a avut loc pe fundalul unei escaladări bruște în Siria. Dacă în timpul primei întrevederi cu Zelenski pe pământul turc Erdogan s-a distanțat de orice critică în adresa Moscovei, atunci la Kiev a dat frâu liber emoțiilor. Rusia a fost acuzată că a închis ochii premeditat la acțiunile “regimului sirian”. Pe acest fundal, Kievul și Ankara au convenit asupra activizării cooperării în domeniul tehnico-militar.

Voiajul lui Zelenski pe țărmurile turcești în octombrie a anului trecut a decurs în contextul celui de-al doilea război în Karabahul de Nord. În acest eveniment rolul Ankarei nu se rezuma doar la fraze simbolice cu privire la susținerea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, principalul aliat în spațiul ex-sovietic. Turcia și-a adjudecată noul rol în regiunea Caucazului. A devenit clar că odată ce și-a consolidat pozițiile în regiunea Caspică, Turcia va devenit mult mai activă atât în direcția Asiei Centrală, cât și în regiunea Mării Negre.

Sub acompaniamentul armelor din conflictul din Nagorno Karabah, Kievul și Ankara au semnat un memorandul cu privire la o cooperare pe termen lung pentru consolidarea sistemelor de apărare. Drept urmare a acestui fapt a devenit acordul Ministerului Apărării din Ucraina cu un șir de companii turcești pentru producția dronelor și corvetelor, semnat în decembrie 2020.

Și, în final, aprilie 2021. Vizita lui Zelenski în Turcia a avut loc pe fundalul izbucnirii spontane a unui interes față de situația din Donbas. În Sud-Estul Ucrainei are loc o “dezghețare” a conflictului. Problema aici constă nu atât în incidentele militare, înregistrate de reprezentanții OSCE, jurnaliști și experți. Pe față e o vădită stagnare a procesului de instaurare a păcii, o tentativă de a modifica formatul existent al negocierilor prin cooptarea în “grupul normand” a SUA, de a transfera negocierile de la Minsk într-o altă capitală “neutră”. Chiar dacă autoritățile belaruse, în ciuda unor relații strânse cu Rusia, s-au obținut de la formularea unei poziții în ceea ce privește Donbas.

Zelenski și Erdogan au demonstrate mai multe semne ale susținerii și solidarității reciproce. De altfel, în astfel de istorii întotdeauna există anumite nuanțe la care merită să atragem atenție. Ce premise sistemice există pentru activizarea relațiilor turco-ucrainene? Pot fi considerate pozițiile Ankara și Kiev în totalitate identice?

Bazele pentru parteneriatul bilateral

Să începem cu faptul că pentru Ucraina președintele Erdogan și establishment turcesc reprezintă un public recunoscător. În special, atunci când vine vorba de pierderea suveranității Kievului asupra Crimeii. Comunitatea tătară reprezintă un factor intern important pentru Turcia. Potrivit unor aprecieri, în țără locuiesc peste 4-5 milioane de urmași ai tătarilor din Crimeea. Potrivit turcologului rus Pavel Șlîkov, “în Turcia există niște forțe care sunt dispuse să exploateze sentimentele romantice ale elitei turcești, care visează la intensificarea expansiunii spre Caucaz, Crimeea, Volga, Asia Centrală și care privesc Rusia nu în calitate de partener, ci ca pe un adversar geopolitic”.

De aici vine și poziția clar exprimată a autorităților de la Ankara în problema Crimeii. De fiecare data establishmentul turc subliniază că nu recunoaște jurisdicția rusă asupra acestei peninsula. Mai mult, elita turcă, conștientizând complexitatea relațiilor dintre Moscova și Kiev, utilizează canalele ucrainene pentru a transmite nemulțumirile față de politica Rusiei.

În afară de aceasta, pentru Zelenski sunt foarte importante contactele cu Patriarhul de la Constantinopol Bartolomeu, al cărui influență încearcă s-o instrumentalizeze pentru consolidarea tendinței de “naționalizare” a bisericii ortodoxe în țara lui.

Observăm disponibilitatea Ucrainei de a-și demonstra poziții speciale în raport cu Azerbaidjan, precum și respingerea politicii de recunoaștere a genocidului armean în Imperiul Otoman.

Între timp, pentru Turcia Ucraina nu este doar un canal pentru lansarea nemulțumirilor existente și a emoțiilor în contextul unei “cooperări competitive” controversate cu Moscova. În cele din urmă, canalele de comunicare ale președinților și miniștrilor Afacerilor Externe ai Rusiei și Turciei sunt ajustate și funcționează bine. Apropo, în ajunul călătoriei lui Zelenski, la inițiativa părții turcești, a avut loc o discuție telefonică între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Ankara încearcă să-și promoveze propria direcție, pentru ca, pe de o parte, să nu intre într-un conflict deschis cu SUA și NATO, păstrându-și calitatea de membri al Alianței Nord-Atlantice, pe de altă parte, să-și demonstreze politica externă independentă. Problema Crimeii sau activizarea în spațiul postsovietic, în primul rând, e inițiativa părții turce. În același timp, e un prilej de a demonstra solidaritatea cu Washingtonul și Bruxelles. Drept urmare, declarația lui Erdogan de sprijinire a aspirațiilor euro-atlantice ale Kievului. Speranțele de admitere a Ucrainei în Alianță sunt mici, însă declarațiile de susținere a integrității teritoriale, precum și opțiunii pro-NATO vor fi privite pozitiv de aliații americani și europeni.

Aici ne-am dori să atragem atenția la un scenariu de o importanță primară. În jurul Ucrainei și Georgiei nu încetează disputele: vor deveni în curând membri ai NATO? Însă această chestiune, în ciuda importanței sale, este secundar. Istoria cunoaște o mulțime de cazuri în care o țară a devenit un partener privilegiat al SUA sau altor aliați ai Washingtonului, fără a fi formal membru al Alianței. Oare nu era așa în cazul Israelului, Coreei de Sud, Japoniei, Spaniei în perioada dictaturii lui Franco? Să nu plecam atât de departe. Oare absența calității de membru al NATO a împiedicat Azerbaidjanul să devine un partener strategic al Turciei, țară care are a doua armată ca mărime în Alianță?

Kievul nu e Baku

Prin urmare, între Ucraina și Turcia nu există probleme, iar alianța lor în curând se va transforma în ceva similar modelului turco-azer? Să nu ne grăbim cu concluzii. În primul rând, pentru că Baku, spre deosebire de Kiev, își ajustează politica prin distanțarea de orice procese integraționiste. Ucraina își definește foarte clar astfel de obiective strategice, cum ar fi aderarea la NATO și UE. Ceea ce înseamnă că este mult mai dependentă de modul în care este definit formatul bilateral.

Cât timp relațiile în triunghiul Washington – Bruxelles – Ankara sunt bune, nu există nicio problemă. Însă e suficient ca SUA să simtă o gelozie față de partenerul său eurasiatic, situația se poate schimba, iar Kievul va fi nevoit să aleagă. Baku nu apleacă urechea atât de atent la “sfaturile străine” în ceea ce privește democrația și reformele. Nu și Kievul. Ucraina nu dispune de acea independență față de Occident în procesul de luare a deciziilor, ceea ce are Azerbaidjanul.

Aici ar fi momentul să menționăm istoria din agenda relațiilor turco-ucrainene, cum ar fi extrădarea Turciei a adepților liderului spiritual Fethullah Gülen. În ianuarie 2021, din Ucraina au fost deportați doi învățători turci – Samet Gur și Salih Fidana. Reveniți acasă, aceștia au ajuns sub acuzare. Însă o astfel de cooperare, de regulă, provoacă proteste și reacții critice din partea diverselor organizații internaționale (cum ar fi Freedom House). Chiar dacă Statele Unite balansează de obicei între “politica reală” și abordarea idealist, Ucraina este percepută de opinia publică de acolo nu ca o țară “specifică” a Orientului arab, ci ca un stat european, care aspiră la „standarde înalte ale democrației”. Ceea ce li se iartă statelor din regiunea Golfului, Kievului nu i se admite.

Pe lângă factorul SUA există și alte constrângeri. În ultimii ani Erdogan i-a provocat pe mai mulți. În listă se află și Moscova, Washingtonul, Beijingul, Delhi. Totuși, promovându-și imaginea de cel care tulbură liniștea publică, președintele turc și-a demonstrat în mai multe rânduri capacitatea de a raționaliza confruntarea. Nu în zadar în timpul vizitei omologului său ucrainean, liderul turc i-a indicat asupra necesității realizării acordurilor de la Minsk. În ciuda faptului că autoritățile de la Kiev susțin deschis că acestea sunt învechite și nu mai sunt relevante pentru actuala agendă.

În același timp, livrarea armatei ucrainene a dronelor “Bayraktar”, care și-au demonstrat eficiența în timpul acțiunilor militare din Karabah, ar putea să vină în contradicție cu discursurile diplomatice bine puse la punct. E puțin probabil ca Ankara va putea garanta că Ucraina nu-și va dori să repete în Donbas, cu ajutorul lor, experiența de anul trecut din Karabah.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

76
Tagurile:
Ucraina, SUA, Rusia, Turcia


Загрузка...
Sectorul zootehnic din Moldova

Moldova riscă rămână fără lapte de producție autohtonă - vacile sunt duse la abator

0
(reînnoit 19:56 12.04.2021)
Moldova riscă să piardă definitiv o ramură importantă a agriculturii - sectorul zootehnic, care a fost pus la pământ de condițiile meteo nefavorabile din ultimii doi ani. Producătorii de lapte nu mai au cu ce să hrănească bovinele și sunt nevoiți să le sacrifice. 

CHIȘINĂU, 13 apr – Sputnik. Din cele peste o mie de întreprinderi producătoare de lapte care activau în anii '90 în țara noastră, în prezent mai există aproximativ 100. Și aceste riscă să dispară. Fermierii susțin că s-au pomenit într-o situație extrem de dificilă, dacă ținem cont că în ultimii ani vremea nu a prea ținut cu ei. 

Situația s-a înrăutățit dramatic după 2019, an în care ploile și grindina au distrus recolta. A urmat 2020, un an cu pandemie și secetă mare.

Acum, producătorii de lapte nu mai au cu ce hrăni animalele, pentru că recolta a fost compromisă, iar furajele care putut fi salvate sunt de proastă calitate. Așa că sunt nevoiți să reducă numărul animalelor - duc vacile la abator.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Ce consecințe ar putea avea acest lucru pentru întreaga economie și pentru cetățeni în particular? E lesne de înțeles că lapte de producție autohtonă va fi tot mai puțin pe rafturile magazinelor, iar piața va fi invadată de lapte de import, care deseori este de o calitate mai proastă. Cum luptă producătorii din Moldova ca să poată supraviețui - aflați din materialul Sputnik Moldova

Lapte puțin - datorii imense

Valeriu Șivcișin din satul Valea Rădoaiei, raionul Florești, deține, împreună cu soția sa, o fermă de 100 de bovine. Au pornit această afacere în 2006. 

„Pe timpuri aveam o vacă și un vițel, dar ne-am gândit să mărim familia de bovine. Soția a plecat în Italia și ne-a sponsorizat. Astfel am construit această fermă”, ne-a povestit Valeriu Șivcișin.

Valeriu Șivcișin, producător de lapte din Valea Rădoaiei,  raionul Florești
© Sputnik / Mihai Caraus
Valeriu Șivcișin, fermier din satul Valea Rădoaiei, raionul Florești

Echipa Sputnik Moldova a ajuns la fermă într-o zi ploioasă și a constatat că soții Șivcișin lucrează în condiții greu de imaginat. Glodul imens, pur și simplu, a blocat activitatea tractoarelor, iar fermierii au fost nevoiți să efectueze toate lucrările manual.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Așa muncesc de mai bine de 14 ani - nu mai știu de zile de sărbătoare sau de vacanțe.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Acum însă riscă să piardă tot ce au agonisit, pentru că vremea nu a ținut cu fermierii în ultimii ani - recolta a fost compromisă. 

În toamna lui 2020, Valeriu Șivcișin a fost nevoit să ia un împrumut de la bancă pentru a procura semințe, amestec furajer, hrană bogată în proteine - toate fiind necesare pentru producția de lapte. 

„Nu avem stocuri de boabe, pe care în anii trecuți le procuram cu 2 lei per kilogram, iar în acest an prețul a crescut semnificativ, până la aproape 6 lei pentru un kilogram. Nu am reușit să fac acest stoc din cauza lipsei unui depozit pentru așa ceva. Dacă aș fi avut, nu aș fi cerut nimănui nimic”, ne-a spus Valeriu Șevcișin.

Pentru că lucrurile merg prost, fermierul are datorii imense și a fost deja vizitat de executorii judecătorești. Fermierul este supărat pe autorități. 

„Nimeni nu ne-a sunat măcar să ne întrebe cum ne descurcăm, cu ce hrănim animalele, cu ce achităm creditele, câte kilograme de lapte producem”, ne spune fermierul.

Dacă lucrurile vor continua așa, întreaga ramură zootehnică va fi pusă pe brânci, spune fermierul. 

„Să dezvolți afacerea în aceste momente este imposibil. E nevoie de un singur start pentru ca ulterior să ne putem simți confortabil. Dacă nu vom asigura confort pentru animale, pentru angajați, vom lăsa mâinile în jos și nu vom mai continua să muncim”, afirmă fermierul.

Valeriu Șevcișin susține că mulți dintre fermierii din zonă au fost nevoiți să dea vacile la abator și să plece peste hotare pentru a putea întoarce împrumuturile la bănci.

Producătorii de lapte nu pot ieși din impas

Altă localitate, altă fermă de bovine - aceeași situație. Iurie Ganea din satul Izvoare, raionul Florești, a înființat împreună cu soția sa Tatiana o gospodărie țărănească în martie 2015. Au început cu 2 vaci, iar până în toamna aceluiași an a ajuns să dețină 20 de capete.

Iurie Ganea, producător de lapte
© Sputnik / Mihai Caraus
Iurie Ganea, fermier din satul Izvoare, raionul Florești

Pentru a deschide această fermă, a investit aproximativ 2 milioane de lei, iar cheltuielile sunt în continuare enorme. Lunar, fermierul achită aproximativ 40 de mii de lei doar pentru plata salariilor, luminii și altor servicii. Mai trebuie să plătească impozite și are nevoie și de cantități mari de combustibil pentru lucrări. Dar cea mai mare problemă rămâne lipsa hranei pentru animale. Mai are provizii pentru doar o lună.

„În anul 2019 a fost grindină. Au fost distruse pășunile. Am procurat hrană, am ieșit din situație. Am intrat în anul 2020, cu pandemie și cu secetă. Mai rău ca 2019. Au fost comisii, au examinat situația, dar fără vreun rezultat”, ne spune îngrijorat Iurie Ganea.

Iurie Ganea spune că, pe lângă furaje, fiecare vacă are nevoie de câte 4-6 kilograme de concentrate în fiecare zi.

„Pentru un kilogram de concentrate scoatem din buzunare câte 7,30 de lei. Aceste concentrate se dau doar la văcuțele mulgătoare. În ferma noastră avem 40 de vaci mulgătoare, când calculăm, pentru fiecare câte cel puțin patru kilograme, a câte șapte lei fiecare, suma crește. Uneori nu mai ducem contul”, povestește fermierul.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Pentru a putea ieși din impas, Iurie Ganea spune că în acest moment cea mai bună soluție pentru producători de lapte ar fi creditele preferențiale de 2% și cu o durată de rambursare mai mare. Din cauza intemperiilor din ultimii ani, fermierii nu se mai descurcă. Au datorii enorme și s-au pomenit că sunt dați în judecată. În momentul de față, Iurie Ganea are o datorie de aproximativ 700 de mii de lei la bănci.  

„Pe baza laptelui suntem nevoiți să întreținem animalele. Nu ne permitem să mai achităm și datoriile pentru semințe, erbicide și altele. Acum avem conturile blocate, judecăți. Avem granturi, dar nu putem utiliza banii din cauza acestor datorii”, ne-a mai spus producătorul.

Laptele produs de cele 40 de vaci mulgătoare de la ferma lui Iurie Ganea se comercializează la fabricile de lactate din zonă. 

Furajele nu au elementele nutritive necesare

Ceva mai bună este situația de la ferma Anei Pancrat din satul Goleni, raionul Edineț. Împreună cu soțul ei, a pus pe roate o fermă semi-mecanizată, ceea ce a ușurat munca enorm. Ce-i drept, cu bani olandezi, or cu bani împrumutați de la băncile din Republica Moldova, spun fermierii, nu ai cum să reziști. Nu le-a fost ușor nici soților Pancrat. Când au inițiat ferma, au fost nevoiți să importe absolut totul.

Ana Pancrat, producătoare de lapte
© Sputnik / Mihai Caraus
Ana Pancrat, proprietara unei ferme de bovine din satul Goleni

„Noi trebuia să importăm animale, utilaje, chiar și specialiști calificați care să instaleze sălile de muls. Cu părere de rău și până în ziua de astăzi importăm specialiști. Tinerilor care își fac studiile în acest domeniu nu le este interesant, ei nu văd unde ar putea să-și găsească rostul aici, acasă și pleacă peste hotare. Noi avem nevoie de nutriționiști, specialiștii care pregătesc meniul conform necesităților diferitor grupe de animale. Acest lucru este important și pentru producere și pentru dezvoltarea vițelului mic”, ne-a povestit Ana.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă semi-mecanizată de bovine

Ana Pancrat ne spune că în țara noastră nu sunt laboratoare care să stabilească ce se găsește în hrana pentru animale, dacă sunt toate elementele nutritive necesare sau nu. Din lipsă de nutrienți, sunt foarte multe cazuri de peire.

Toate vacile din ferma Anei Pancrat și a soțului ei sunt de import. Sunt vaci cu o producție de lapte crescută. Acestea însă au nevoie de îngrijire specială. Astfel, vacile din această fermă sunt de-a dreptul „alintate”.

„Ele au nevoie de podotehnie. Asta e ca și cum ar fi la oameni ortopedia - manichiură, pedichiură. Când are o durere la copită, animalul nu va mai mânca, astfel productivitatea va scădea esențial”.

  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 6
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Și Ana Pancrat se confruntă în acest an cu probleme legate de hrana animalelor. 

„Avem hectare de teren pe care este plantată lucernă, hrana de bază pentru animale. Din cauza secetei din 2020 aceasta nu a crescut. Am fost nevoiți să arăm pământul. Ne-am pomenit că nu mai avem stocuri de lucernă și suntem nevoiți să procurăm”, susține proprietara fermei. 

Și porumbul este de proastă calitate. Din cauza intemperiilor, bobul nu s-a format, iar animalele nu mai au din ce lua energia necesară.

„Din stocurile care au fost acumulate de producătorii de lapte animalele mănâncă și nu au saturație. Pentru aceasta se adaugă grâu și porumb măcinat, dar și alți nutrienți, care în Republica Moldova în 2021 nu se găsesc. Iar dacă se găsesc, atunci prețul lor este colosal pentru noi”, spune Ana Pacrat.

Din cauza greutăților, fermierii ajung să sacrifice animalele.

„În funcție de productivitatea animalelor acestea sunt sacrificate. Este un proces care se întâmplă în condiții de criză. Lipsa nutrienților în hrana animalelor duce la îmbolnăvirea acestora, iar ulterior pieirea lor”.

Dacă statul nu va ajuta fermierii, aceștia vor fi nevoiți să recurgă la abatorizarea în masă a animalelor. Trimestrial, doar în 2020 au fost abatorizate câte 20 de mii de animale. 

Lipsa laptelui autohton generează creșterea importurilor

În momentul de față, producătorii de lapte pot aproviziona doar 40% din materia primă necesară pentru producția de lactate. Astfel, procesatorii de lapte sunt nevoiți să importe produse din afara țării.

Lapte
© Sputnik / Александр Кряжев

Contactată de Sputnik Moldova, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Tatiana Nistorică, a promis că va reveni mai târziu cu un comentariu privind măsurile de sprijin ale statului pentru sectorul zootehnic. 

Cert este că în luna noiembrie 2020 Guvernul a aprobat Regulamentul privind acordarea plăților directe per cap de animal. Astfel, pentru vaci din rase specializate pentru producția de lapte și mixte, fermierii vor primi câte 7000 de lei lei.

Cum poate fi salvat sectorul zootehnic

Într-un comentariu pentru Sputnik Moldova, economistul Roman Circă susține că producătorii de lapte nu ar avea probleme cu hrana pentru bovine, dacă nu ar exista monopol la comercializarea furajelor. 

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus
Roman Chircă, economist
„În ziua de astăzi există și monopoluri la colectarea cerealelor și comercializarea lor peste hotare. Acțiunile unor astfel de firme pot pune la pământ orice sector zootehnic. Aici ar putea interveni statul pentru a contracara colectarea de materie primă de cereale și altă producție agricolă inclusiv prin maxim unul două canale. Activitatea acestor companii în interes corporativ poate periclita securitatea alimentară a statului și poate distruge practic orice sector agricol”, a conchis Roman Chircă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Moldova, lapte


Загрузка...