Guvern

Cinci miniștri și un vicepremier pleacă din Guvernul Pavel Filip

1105
(reînnoit 13:02 07.01.2019)
Din cele nouă ministere din Guvernul Pavel Filip, cinci vor rămâne fără miniștri. De asemenea, din Guvern se va retrage și un vicepremier.

CHIȘINĂU, 7 ian – Sputnik. Cinci miniștri și un vicepremier din Guvernul Pavel Filip vor fi înlocuiți. Asta deoarece ei candidează pentru funcția de deputat la alegerile parlamentare care vor avea loc pe data de 24 februarie atât pe circumscripția națională, cât și pe circumscripțiile uninominale.

Astfel, din cele nouă ministere din Guvern, cinci vor rămâne fără miniștri. Este vorba despre MAI condus de Alexandru Jizdan, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale condus de Silvia Radu, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în frunte cu Nicolae Ciubuc, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării condus de Monica Babuc și Ministerul Economiei și Infrastructurii condus de Chiril Gaburici.

Totodată, unul din cei doi vicepremieri din Guvernul Filip și anume Cristina Lesnic candidează pe circumscripția națională. Toți cei șase membri de Guvern dar și premierul Pavel Filip candidează la alegeri pe lista PD.

Toți cei cinci miniștri trebuie să-și suspende activitatea în funcția pe care o dețin din momentul înregistrării în calitate de candidați electorali. Atribuțiile acestora în Guvern vor fi preluate de secretarii generali de stat.

Unele persoane ar putea fi amendate în ziua alegerilor>>>

Astfel, atribuțiile lu Alexandru Jizdan la MAI urmează să fie preluate de secretarul general de stat Simion Carp, atribuțiile lui Nicolae Ciubuc la MADRM vor fi preluate de Iurie Ușurelu. Iulia Costin va prelua atribuțiile ministrului Economiei, iar Igor Șarov va prelua atribuțiile ministrului Culturii. Atribuțiile Silviei Radu la Ministerul Sănătății vor fi transmise secretarului general de stat, Boris Gîlca.    

Vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, își va transmite atribuțiile șefului Biroului politici de reintegrare, Marian Gherman.

Potrivit Codului Electoral, premierul nu este obligat să-și delege atribuțiile pe perioada campaniei electorale.

Pe data de 24 februarie 2019, în Moldova vor fi organizate alegerile parlamentare ordinare. Din 2019, scrutinul parlamentar va fi organizat în baza unui sistem mixt: proporţional şi majoritar – într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale.

În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale. În circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție.

1105
Tagurile:
miniștri, Pavel Filip, Guvern, referendum, Alegeri parlamentare
Тема:
Moldova: Alegeri parlamentare 2019, rezultate (188)
Tematic
Alegerile parlamentare din februarie: Primii concurenți în circumscripția națională
Alegeri parlamentare: secțiile de votare vor fi constituite până la 19 ianuarie
Iată câți tineri vor vota pentru prima dată la alegerile parlamentare
Vladimir Putin și Emmanuel Macron

Putin a discutat cu Macron despre terorism și Karabah

21
(reînnoit 22:31 20.10.2020)
Vladimir Putin a purtat o discuție cu Emmanuel Macron despre eforturile comune ale celor două țări în combaterea terorismului și evoluția situației din Karabah.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a purtat marți o discuție telefonică cu președintele Franței, Emmanuel Macron, anunță serviciul de presă al administrației prezidențiale ruse.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Никольский

Se menționează că Putin i-a exprimat lui Macron condoleanțele în legătură cu asasinarea unui profesor la Paris. De asemenea, cei doi șefi de stat și-au exprimat interesul față de activizarea eforturilor comune în lupta cu terorismul.

“La inițiativa părții franceze a avut loc o discuție telefonică a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron. Președintele Rusiei a exprimat condoleanțe în legătură cu atentatul produs în suburbia Parisului, pe 16 octombrie – asasinarea barbară a unui învățător francez. În acest context, a fost confirmat interesul reciproc în activizarea eforturilor comune de combatere a terorismului și răspândirii ideologiei extremiste”, este menționat în comunicatul Kremlinului.

De asemenea, Putin l-a informat pe Macron despre măsurile de prevenire a escaladării acțiunilor militare în zona Karabagului.

“S-a discutat detaliat despre evoluția situației în zona de conflict din Karabahul de Munte. Vladimir Putin a oferit informații cu priviri la acțiunile întreprinse pentru prevenirea unei escaladări a acțiunilor militare și pentru reluarea cât mai grabnică a negocierilor pentru o soluționare politico-diplomatică a problemei din Karabah. A fost accentuată importanța respectări de către cele două părți în conflict a înțelegerilor încheiate pe 10 și 17 octombrie de încetare a focului”, menționează serviciul de presă al administrației prezidențiale.

Totodată, liderii celor două state au subliniat dorința de a continua coordonarea strânsă între Rusia și Franța, în calitatea lor de copreședinți ai grupului de la Minsk al OSCE, precum și în cadrul Consilului de Securitate al ONU.

“A fost subliniată disponibilitatea de a continua coordonarea strânsă între Rusia și Franța, în calitatea de copreședinți ai grupului de la Minsk al OSCE, precum și în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. S-a convenit asupra contactelor la diverse niveluri”, potrivit comunicatului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

21
Tagurile:
teroris, Karabah, Macron, Putin
Tematic
Trump și Putin au pregătit „marea surpriză din octombrie”


Загрузка...
Misiunea de Observare a CSI

Observatori CSI vor monitoriza alegerile prezidențiale din Moldova

24
(reînnoit 22:42 20.10.2020)
Comisia Electorală Centrală a acreditat 18 reprezentanți ai Misiunii de Observare a Comunității Statelor Independente care vor monitoriza procesul electoral.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Alegerile prezidențiale vor fi monitorizate și de reprezentanții Misiunii de Observare a Comunității Statelor Independente (CSI).

Decizia privind acreditarea lor a fost luată astăzi de către Comisia Electorală Centrală. CEC a acreditat 18 observatori ai CSI care vor urmări alegerile prezidențiale din 1 noiembrie în Republica Moldova.

„Persoanele acreditate în calitate de observatori internaționali își vor desfășura activitatea în condițiile legislației Republicii Moldova”, este precizat în Hotărârea CEC.

Ce trebuie să știi despre alegerea șefului statului

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova sunt programate pentru 1 noiembrie curent. CEC a înregistrat opt candidați. Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu.

Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016. Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului. Un cetățean care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat, poate candida la funcția de șef al statului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

24
Tagurile:
consiliul economic CSI, țări CSI, summit CSI
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
OSCE are o misiune oficială de observare la prezidențiale


Загрузка...