Protest la Chișinău 26 august 2018

Ce secrete ascunde Maia Sandu

574
(reînnoit 17:27 07.11.2018)
A primit sau nu Partidului Acțiune și Solidaritate bani de peste hotare și ce legături are această formațiune cu organizația „Otwarty Dialog”.

CHIȘINĂU, 7 nov – Sputnik. Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, are intenția de a bloca activitatea comisiei parlamentare de anchetă care urmează să stabilească dacă unele forțe politice din Moldova, inclusiv PAS, primesc bani din străinătate. Concluzia îi aparține președintelui Parlamentului, Andrian Candu, după ce Sandu a refuzat, marți, să se prezinte la audierile din comisie.

Maia Sandu a scris pe pagina sa de Facebook că nu va veni la aceste audieri, atâta timp cât ședințele comisiei de anchetă vor fi cu ușile închise. Aceasta a anunțat că se va prezenta în fața membrilor comisiei, dacă va fi audiată public.

”Faceți asta pentru a evita să vă fie puse întrebări bazate pe probele acumulate? Pentru că știți că informațiile furnizate de instituțiile de drept din țară și străinătate au un caracter confidențial și un regim legal de utilizare”, a scris Candu pe pagina sa de socializare.

Potrivit președintelui Parlamentului, refuzul lui Sandu de a da răspunsuri la întrebările acumulate în comisie nu fac decât să blocheze mersul anchetei.

”Probabil că juriștii dumneavoastră și-au făcut bine treaba și v-au spus că legal, comisia nu vă poate prezenta informațiile public și condiționând participarea cu ședința deschisă, reușiți astfel să blocați audierea. Vă confirm, așa este, dacă acesta vă este scopul”, a declarat Candu.

Președintele Parlamentului a explicat că, potrivit uzanțelor și procedurilor legale, comisia de anchetă este obligată să-i prezinte lui Sandu informațiile confidențiale, care au fost furnizate de autoritățile din țară și cele din străinătate.

”Acest lucru însă poate fi făcut doar în formatul unei ședințe închise, deoarece o parte din informații sunt cu caracter judiciar și prevederile legale sunt foarte stricte în acest context, care pot viza inclusiv cetățeni sau organizații din alte state, iar pe de altă parte, ar fi necesare autorizații speciale din partea unor autorități”, susține șeful Legislativului.

Candu a menționat că în cazul în care ședința se va face deschisă, membrii comisiei de anchetă ar încălca legea și ar urma să poarte răspundere pentru asta.

”Poate asta și vreți? Puneți comisia într-o situație delicată: fie vă audiază în ședință deschisă și nu vă prezintă probele acumulate pentru a răspunde la întrebări, fie nu vă poate audia pentru că ați găsit un fals pretext să nu vă prezentați”, a declarat Candu.

Ce ascunde Maia Sandu

Președintele Legislativului mai susține că membrii comisiei de anchetă sunt  obligați să-i prezinte lui Sandu informațiile acumulate și să-i adreseze întrebări pe marginea acestora, ”astfel încât informațiile să fie cât mai complete, iar dumneavoastră să aveți posibilitatea să vă spuneți opinia”.

”Discuția va fi înregistrată conform legii și va fi redată în raportul final, urmând ca publicul sa fie informat complet și corect”, a precizat șeful Legislativului.

Candu face apel către Sandu, dacă nu are nimic de ascuns și dacă nu urmărește scopul de a evita să se prezentate la audieri, să vină în fața comisiei și să răspundă la întrebări.

”Apoi aveți toată libertatea să faceți declarații la presă, inclusiv să criticați activitatea acestei comisii, dacă ceva nu vi s-a părut în regulă. Poate totuși nu vă mai ascundeți după false victimizări. Aș vrea să vă asigur că eu personal voi depune tot efortul necesar, după finalizarea anchetei, ca raportul să fie desecretizat și făcut public, astfel încât cetățenii să cunoască toate informațiile importante acumulate în cadrul acestei comisii”, a declarat Candu.

Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanţelor de fapt şi de drept ale acuzațiilor de imixtiune din partea Fundaţiei „Otwarty Dialog” (Dialog Deschis) şi fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale Republicii Moldova și a finanțării unor partide politice a decis marți, 6 noiembrie, amânarea audierilor programate pentru săptămâna aceasta.

”Decizia a fost luată ca urmare a solicitărilor venite din partea unor persoane care urmau să fie audiate și care au invocat imposibilitatea de a da curs invitației”, anunță comisia într-un comunicat de presă.

Audierile au fost reprogramate pentru luni, 12 noiembrie.

Raportul comisiei va fi prezentat în luna decembrie

Săptămâna trecută, membrii comisiei i-au audiat pe reprezentanții structurilor de stat care au sesizat problema de fond ce este anchetată de parlamentari. Este vorba despre MAI, SIS, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Procurorii au anunțat că vor prezenta informațiile în scris, deoarece legea nu le permite să vină la asemenea audieri.

 ”Informațiile primite oficial de la instituții, la această etapă, relevă o serie de aspecte importante pentru ancheta comisiei, de aceea am decis să invităm reprezentanții acestor instituții pentru a discuta pe marginea informațiilor furnizate”, a declarat președintele comisiei, deputatul Igor Vremea.

Potrivit lui Vremea, urmează să fie audiați și reprezentanții organizațiilor vizate de legături cu Fundația ”Open Dialog”, în așa fel încât comisia de anchetă să aibă o imagine completă asupra situației și să poată elabora un raport cât mai complex și echilibrat, pe care să-l prezinte în plenul Parlamentului.

La 4 octombrie, Legislativul a constituit Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de imixtiune a Fundației ”Dialog Deschis” și fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale Republicii Moldova și a finanțării unor partide politice. Comisia urmează să prezinte raportul în Parlament în termen de 60 de zile de la data fondării, adică la începutul lunii decembrie.

La baza creării acestei comisii au stat unele informații apărute în presă, potrivit cărora ar exista o legătură strânsă dintre această fundație și mai multe formațiuni politice din țară atât din Parlament, cât și din opoziția extra-parlamentară. Potrivit democraților, care au propus crearea acestei comisii, este vorba de Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, Platforma Demnitate și Adevăr, în fruntea căreia se află Andrei Năstase, dar și Partidul Liberal Democrat din Moldova, care are cinci deputați în actualul Parlament.

Deputații de la Chișinău au început ofensiva împotriva ONG-urilor>>>

Împotriva creării acestei comisii s-au exprimat deputații din fracțiunile PLDM și PL. Liberal-democrații au numit intenția de a crea comisia de anchetă drept o ”execuție a opoziției”. Liberalii au propus ca respectiva comisie să ancheteze nu doar Fundația ”Otwarty Dialog”, dar și alte ONG-uri.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a remarcat în cadrul dezbaterilor că activitatea acestei fundații a fost subiect de discuții și în Parlamentul Germaniei.

”Subiectul se discută și în Bundestagul Germaniei. Noi nu condamnăm pe nimeni și nimic. O lume întreagă vorbește, dezbate, dar noi ne ascundem. Există un raport al Consiliului Europei la acest subiect”, a declarat Candu.

În comisie și-au delegat reprezentanți PD – 3 deputați, PSRM – doi deputați și un deputat din partea Grupului Popular European.

574
Tagurile:
Parlament, Andrian Candu, Maia Sandu, Andrei Năstase
Tematic
De ce Maia Sandu pune piedici în consolidarea relațiilor dintre Moldova și Turcia
Maia Sandu și Andrei Năstase și-au unit forțele înainte de alegeri
Mihai Ghimpu, Maia Sandu și Andrei Năstase ne invită la circ
Maia Sandu

Maia Sandu convoacă din nou ședința CSS: Ce subiecte ar urma se discute

164
(reînnoit 19:29 12.04.2021)
Șeful statului adună din nou membrii Consiliului Suprem de Securitate într-o ședință. Aceștia ar urma să pună în discuție două subiecte. Despre acest lucru a anunțat administrația prezidențială.

CHIȘINĂU, 12 apr - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă pentru marți, 13 aprilie, ședința Consiliului Suprem de Securitate, anunță administrația prezidențială.

În cadrul ședinței urmează să fie abordate două subiecte de interes național. Printre acestea și situația de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Ședința ar urma să înceapă la ora 13:00. 

„Principalele subiecte de pe ordinea de zi sunt: 1) situația pe piața financiară nebancară, inclusiv pe piața asigurărilor și 2) situația la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Ședința va avea loc la Președinție”, se arată în comunicatul emis de Președinție. 

Totodată, șeful statului ar urma să facă declarații de presă după ședință. 

Precizăm că ultima ședință a CSS a avut loc în data de 30 martie, atunci membrii Consiliului au discutat despre gestionarea defectuoasă și delapidarea patrimoniului Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei și despre contracararea contrabandei și a traficului ilicit de droguri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

164
Tagurile:
ședință, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Consiliul Suprem de Securitate


Загрузка...
Владимир Зеленский и Реджеп Тайип Эрдоган

Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

70
Turcia își extinde influența în spațiul ex-sovietic, consolidându-și influența în Ucraina și Azerbaidjan. Ce se ascunde în spatele acestei agende.

Serghei Markedonov, cercetător principal al Institutul de State de Relații Internaționale de la Moscova a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, redactorul șef al revistei “Mejdunarodnaia Analitika”

Intensificarea cooperării turci-ucrainene poate influența în mod substanțial situația din regiunea Mării Negre. Totodată, semnificația acestui factor depășește limitele geografice ale bazinului Mării Negre.

Relațiile dintre Ankara și Kiev, care cunosc o dezvoltare dinamică, sunt actualizate de probleme precum pătrunderea energică a Turciei în spațiul fostei URSS, disponibilitatea ei de a-și atribui rolul de protector politico-militar al unor state post-sovietice, precum și o oportunitate pentru unele state de a-și consolida relațiile cu Alianța fără a fi membri formali ai organizației.

Vizite și simboluri politice

În ultimii ani se observă o activizare semnificativă a contactelor bilaterale dintre reprezentanții Kievului și Ankara la cel mai înalt nivel. Prima vizită a liderului ucrainean în Turcia a avut loc în august 2019. Acest lucru s-a întâmplat doar peste patru luni de la victoria lui Zelenski în alegerile prezidențiale. La începutul lui februarie 2020, a venit rândul Kievului să găzduiască înaltul oaspete de la Ankara. Peste opt luni a avut loc o nouă vizită de lucru a lui Zelenski în Turcia. Între cele două evenimente, pe 27 august 2020, președintele Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu vicepremierul guvernului ucrainean, Oleg Urupski. Pe 10 aprilie 2021, Turcia a fost vizitată de președintele Ucrainei.

Din câte observăm, intensitatea contactelor bilaterale este destul de înaltă. Însă mult mai important este contextul în jurul acestor evenimente diplomatice. Merită să atragem atenție la faptul că vizita lui Erdogan la Kiev pe 3 februarie 2020 a fost dedicată nu doar celor 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Turcă și Ucraina post-sovietică. Aceasta a avut loc pe fundalul unei escaladări bruște în Siria. Dacă în timpul primei întrevederi cu Zelenski pe pământul turc Erdogan s-a distanțat de orice critică în adresa Moscovei, atunci la Kiev a dat frâu liber emoțiilor. Rusia a fost acuzată că a închis ochii premeditat la acțiunile “regimului sirian”. Pe acest fundal, Kievul și Ankara au convenit asupra activizării cooperării în domeniul tehnico-militar.

Voiajul lui Zelenski pe țărmurile turcești în octombrie a anului trecut a decurs în contextul celui de-al doilea război în Karabahul de Nord. În acest eveniment rolul Ankarei nu se rezuma doar la fraze simbolice cu privire la susținerea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, principalul aliat în spațiul ex-sovietic. Turcia și-a adjudecată noul rol în regiunea Caucazului. A devenit clar că odată ce și-a consolidat pozițiile în regiunea Caspică, Turcia va devenit mult mai activă atât în direcția Asiei Centrală, cât și în regiunea Mării Negre.

Sub acompaniamentul armelor din conflictul din Nagorno Karabah, Kievul și Ankara au semnat un memorandul cu privire la o cooperare pe termen lung pentru consolidarea sistemelor de apărare. Drept urmare a acestui fapt a devenit acordul Ministerului Apărării din Ucraina cu un șir de companii turcești pentru producția dronelor și corvetelor, semnat în decembrie 2020.

Și, în final, aprilie 2021. Vizita lui Zelenski în Turcia a avut loc pe fundalul izbucnirii spontane a unui interes față de situația din Donbas. În Sud-Estul Ucrainei are loc o “dezghețare” a conflictului. Problema aici constă nu atât în incidentele militare, înregistrate de reprezentanții OSCE, jurnaliști și experți. Pe față e o vădită stagnare a procesului de instaurare a păcii, o tentativă de a modifica formatul existent al negocierilor prin cooptarea în “grupul normand” a SUA, de a transfera negocierile de la Minsk într-o altă capitală “neutră”. Chiar dacă autoritățile belaruse, în ciuda unor relații strânse cu Rusia, s-au obținut de la formularea unei poziții în ceea ce privește Donbas.

Zelenski și Erdogan au demonstrate mai multe semne ale susținerii și solidarității reciproce. De altfel, în astfel de istorii întotdeauna există anumite nuanțe la care merită să atragem atenție. Ce premise sistemice există pentru activizarea relațiilor turco-ucrainene? Pot fi considerate pozițiile Ankara și Kiev în totalitate identice?

Bazele pentru parteneriatul bilateral

Să începem cu faptul că pentru Ucraina președintele Erdogan și establishment turcesc reprezintă un public recunoscător. În special, atunci când vine vorba de pierderea suveranității Kievului asupra Crimeii. Comunitatea tătară reprezintă un factor intern important pentru Turcia. Potrivit unor aprecieri, în țără locuiesc peste 4-5 milioane de urmași ai tătarilor din Crimeea. Potrivit turcologului rus Pavel Șlîkov, “în Turcia există niște forțe care sunt dispuse să exploateze sentimentele romantice ale elitei turcești, care visează la intensificarea expansiunii spre Caucaz, Crimeea, Volga, Asia Centrală și care privesc Rusia nu în calitate de partener, ci ca pe un adversar geopolitic”.

De aici vine și poziția clar exprimată a autorităților de la Ankara în problema Crimeii. De fiecare data establishmentul turc subliniază că nu recunoaște jurisdicția rusă asupra acestei peninsula. Mai mult, elita turcă, conștientizând complexitatea relațiilor dintre Moscova și Kiev, utilizează canalele ucrainene pentru a transmite nemulțumirile față de politica Rusiei.

În afară de aceasta, pentru Zelenski sunt foarte importante contactele cu Patriarhul de la Constantinopol Bartolomeu, al cărui influență încearcă s-o instrumentalizeze pentru consolidarea tendinței de “naționalizare” a bisericii ortodoxe în țara lui.

Observăm disponibilitatea Ucrainei de a-și demonstra poziții speciale în raport cu Azerbaidjan, precum și respingerea politicii de recunoaștere a genocidului armean în Imperiul Otoman.

Între timp, pentru Turcia Ucraina nu este doar un canal pentru lansarea nemulțumirilor existente și a emoțiilor în contextul unei “cooperări competitive” controversate cu Moscova. În cele din urmă, canalele de comunicare ale președinților și miniștrilor Afacerilor Externe ai Rusiei și Turciei sunt ajustate și funcționează bine. Apropo, în ajunul călătoriei lui Zelenski, la inițiativa părții turcești, a avut loc o discuție telefonică între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Ankara încearcă să-și promoveze propria direcție, pentru ca, pe de o parte, să nu intre într-un conflict deschis cu SUA și NATO, păstrându-și calitatea de membri al Alianței Nord-Atlantice, pe de altă parte, să-și demonstreze politica externă independentă. Problema Crimeii sau activizarea în spațiul postsovietic, în primul rând, e inițiativa părții turce. În același timp, e un prilej de a demonstra solidaritatea cu Washingtonul și Bruxelles. Drept urmare, declarația lui Erdogan de sprijinire a aspirațiilor euro-atlantice ale Kievului. Speranțele de admitere a Ucrainei în Alianță sunt mici, însă declarațiile de susținere a integrității teritoriale, precum și opțiunii pro-NATO vor fi privite pozitiv de aliații americani și europeni.

Aici ne-am dori să atragem atenția la un scenariu de o importanță primară. În jurul Ucrainei și Georgiei nu încetează disputele: vor deveni în curând membri ai NATO? Însă această chestiune, în ciuda importanței sale, este secundar. Istoria cunoaște o mulțime de cazuri în care o țară a devenit un partener privilegiat al SUA sau altor aliați ai Washingtonului, fără a fi formal membru al Alianței. Oare nu era așa în cazul Israelului, Coreei de Sud, Japoniei, Spaniei în perioada dictaturii lui Franco? Să nu plecam atât de departe. Oare absența calității de membru al NATO a împiedicat Azerbaidjanul să devine un partener strategic al Turciei, țară care are a doua armată ca mărime în Alianță?

Kievul nu e Baku

Prin urmare, între Ucraina și Turcia nu există probleme, iar alianța lor în curând se va transforma în ceva similar modelului turco-azer? Să nu ne grăbim cu concluzii. În primul rând, pentru că Baku, spre deosebire de Kiev, își ajustează politica prin distanțarea de orice procese integraționiste. Ucraina își definește foarte clar astfel de obiective strategice, cum ar fi aderarea la NATO și UE. Ceea ce înseamnă că este mult mai dependentă de modul în care este definit formatul bilateral.

Cât timp relațiile în triunghiul Washington – Bruxelles – Ankara sunt bune, nu există nicio problemă. Însă e suficient ca SUA să simtă o gelozie față de partenerul său eurasiatic, situația se poate schimba, iar Kievul va fi nevoit să aleagă. Baku nu apleacă urechea atât de atent la “sfaturile străine” în ceea ce privește democrația și reformele. Nu și Kievul. Ucraina nu dispune de acea independență față de Occident în procesul de luare a deciziilor, ceea ce are Azerbaidjanul.

Aici ar fi momentul să menționăm istoria din agenda relațiilor turco-ucrainene, cum ar fi extrădarea Turciei a adepților liderului spiritual Fethullah Gülen. În ianuarie 2021, din Ucraina au fost deportați doi învățători turci – Samet Gur și Salih Fidana. Reveniți acasă, aceștia au ajuns sub acuzare. Însă o astfel de cooperare, de regulă, provoacă proteste și reacții critice din partea diverselor organizații internaționale (cum ar fi Freedom House). Chiar dacă Statele Unite balansează de obicei între “politica reală” și abordarea idealist, Ucraina este percepută de opinia publică de acolo nu ca o țară “specifică” a Orientului arab, ci ca un stat european, care aspiră la „standarde înalte ale democrației”. Ceea ce li se iartă statelor din regiunea Golfului, Kievului nu i se admite.

Pe lângă factorul SUA există și alte constrângeri. În ultimii ani Erdogan i-a provocat pe mai mulți. În listă se află și Moscova, Washingtonul, Beijingul, Delhi. Totuși, promovându-și imaginea de cel care tulbură liniștea publică, președintele turc și-a demonstrat în mai multe rânduri capacitatea de a raționaliza confruntarea. Nu în zadar în timpul vizitei omologului său ucrainean, liderul turc i-a indicat asupra necesității realizării acordurilor de la Minsk. În ciuda faptului că autoritățile de la Kiev susțin deschis că acestea sunt învechite și nu mai sunt relevante pentru actuala agendă.

În același timp, livrarea armatei ucrainene a dronelor “Bayraktar”, care și-au demonstrat eficiența în timpul acțiunilor militare din Karabah, ar putea să vină în contradicție cu discursurile diplomatice bine puse la punct. E puțin probabil ca Ankara va putea garanta că Ucraina nu-și va dori să repete în Donbas, cu ajutorul lor, experiența de anul trecut din Karabah.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

70
Tagurile:
Ucraina, SUA, Rusia, Turcia


Загрузка...
Fată în mască la gym

Masca inteligentă inventată în Rusia respiraţie uşoară la birou sau la sala de fitness

0
(reînnoit 19:31 12.04.2021)
Un grup din Rusia, care lucrează cu dezvoltatori ruși de înaltă tehnologie, a dezvăluit un design de mască de protecţie, care nu numai că asigură o protecție sporită împotriva Covid, dar ușurează respirația prin utilizarea unui tip special de filtru.

BUCUREŞTI, 13 apr – Sputnik. „Este foarte ușor să respiri prin această mască: poți face sport cu ea, inclusiv jogging” sau să lucrezi la birou întreaga zi, a declarat pentru RT serviciul de presă al Inițiativei Naționale Tehnologice (NTI), un program de stat care reunește antreprenori și experți care lucrează în sfera high-tech.

NTI a precizat că designul seamănă cu o mască obișnuită, mai exact, o mască lavabilă din neopren. Dar se spune că are un avantaj major: un filtru profesional similar cu cel utilizat în ventilatoarele pulmonare, care salvează viețile pacienților cu complicații severe de la Covid-19.

Acest filtru oferă un nivel semnificativ de protecție împotriva agenților virali, bacterieni și fungici, a polenului, aerosolilor și prafului şi, în acelaşi timp, practic nu împiedică deloc fluxul de aer, potrivit NTI.

Masca a fost concepută pentru sportivi, fiind dotată și cu șase senzori, fiind capabilă să monitorizeze sarcina fizică, temperatura corpului și calitatea aerului, printre alte lucruri. Senzorii sunt plasaţi într-un cartuș care poate fi scos și dezinfectat. Filtrele trebuie înlocuite după 48 de ore de utilizare.

Masca a trecut deja prin teste selective în rândul sportivilor profesioniști, adaugă NTI. Prețul unei astfel de „măști inteligente” nu a fost încă dezvăluit.

Echipamentul inovator este cel mai recent design apărut în contextul în care în întreaga lume a fost introdusă necesitatea purtării pe perioadă nedeterminată a măştilor. Pare a fi mai promițătoare decât măştile pentru nas care se presupune că ar asigura protecția împotriva infecției în timpul meselor, mască propusă recent de cercetători mexicani, sau decât casca anti-Covid-19 de tip spațial, proiectată în Columbia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
protecţie, protectie, mască


Загрузка...