Parlament

Dezbateri aprinse în Parlament cu privire la statutul limbii ruse în Moldova

192
Fracțiunea socialiștilor din Parlamentul Republicii Moldova a propus astăzi adoptarea unei Declarații cu privire la protejarea patrimoniului etno-lingvistic. Inițiativa a stârnit dezbateri aprinse.

CHIȘINĂU, 7 iunie – Sputnik. Fracțiunea deputaților PSRM a propus, în debutul ședinței de astăzi a forului Legislativ, să fie inclusă pe ordinea de zi a dezbaterilor adoptarea unei Declarații cu privire la protejarea patrimoniului etno-lingvistic. Subiectul propus de socialiști a stârnit discuții aprinse în forul legislativ.

Deputatul PSRM, Vladimir Țurcan, a declarat că adoptarea acestei Declarații se impune după decizia din 4 iunie a Curții Constituționale (CC) cu privire la statutul limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova, pe care socialiștii o consideră drept una ”improprie”.  

”CC și-a asumat atribuții improprii și a constatat că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești este învechită. După decizia CC, în societate s-au pornit mai multe interpretări care duc la destabilizarea social-politică din Moldova. Aceste atribuții, de a decide dacă a pierdut o lege sau alta valabilitatea, aparțin Parlamentului”, a declarat Țurcan.

Parlamentarul susține că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești rămâne în vigoare în măsura în care nu contravine Constituției Republicii Moldova.

”Parlamentul trebuie să se expună asupra aceste hotărâri (decizia CC — n.red.). În Declarația cu privire la protejarea patrimoniului etno-lingvistic trebuie să fie incluse garanțiile și asigurările pentru minoritățile naționale din Moldova, astfel ca situația să nu fie destabilizată”, a declarat deputatul socialist.

De cealaltă parte, liberalii, care sunt autorii sesizării pe marginea căreia s-a expus CC, au declarat tranșant că nu vor susține propunerea fracțiunii PSRM. 

”Este o hotărâre justificată. Toate etniile se bucură de aceleași drepturi și nicio etnie nu poate să se bucure de privilegii”, a declarat liberalul Roman Boțan.

Fracțiunea PLDM a replicat că acest subiect trebuie analizat de mediul academic și nu de Parlament. În opinia liberal-democratei Maria Ciobanu, în condițiile în care țara se confruntă cu corupție și alte probleme, această temă nu-și găsește locul pentru discuții în forul legislativ. 

La rândul său, democratul Sergiu Sârbu a atras atenția deputaților că nu este corect ca deciziile Curții Constituționale să fie comentate. Potrivit parlamentarului, Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești rămâne în sistemul actelor juridice al Republicii Moldova. 

”Nu este corect să comentăm deciziile CC. Este corect ca societatea să cunoască care sunt consecințele juridice ale acestei decizii. Acea lege rămâne în sistemul  actelor juridice, dar 95 la sută din acele prevederi sunt expuse în alte acte legislative”, a comentat Sârbu, făcând referire la  Concepția politicii naționale a Republicii Moldova, votată încă în anul 2003. 

Deputatul socialist Vlad Bătrâncea a declarat că problema limbii este una delicată și sensibilă, iar decizia CC este ”neclară”.  

”Păcat că CC a pornit acest subiect inutil pentru societate. Peste un milion de cetățeni din Republica Moldova vorbesc limba rusă, dacă ne considerăm stat democrat nu putem impune crearea unei societăți monoetnice. Declarația cu privire la protejarea patrimoniului etno-lingvistic nu are nimic politic, ci asigură drepturile tuturor minorităților din această țară”, a concluzionat socialistul.

Propunerea PSRM nu a fost susținută de plenul Parlamentului.

Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea deputaților liberali prin care s-a pretins că obligativitatea utilizării limbii ruse, dar și traducerea documentelor și actelor publice în această limbă în Republica Moldova ar contraveni Constituției. În hotărârea sa, Curtea a reținut că caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova nu exclude traducerea actelor normative adoptate sau emise de către unele autorități centrale ale Republicii Moldova în alte limbi, garantarea de către stat a dreptului la educație în limba rusă, publicarea actelor normative, a comunicărilor oficiale și a altor informații de importanță națională în limba rusă și afișarea denumirilor instituțiilor și a localurilor publice în limba rusă.

Curtea a mai subliniat că efectele declarării desuetudinii unei legi echivalează cu abrogarea acesteia. În consecință, ea a declarat inadmisibil capătul de sesizare referitor la Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Astfel, Curtea a menționat că nu poate permite ca mecanismul constituțional de protecție a drepturilor fundamentale ”să le acorde oponenților parlamentari dezamăgiți de o anumită politică statală – conformă cu standardele internaționale în materie – obținerea unei victorii la Curtea Constituțională, victorie pe care nu au putut-o obține în forul electiv și democratic al țării lor, acolo unde prevăd convențiile internaționale că trebuie dezbătută problema minorităților naționale”.

192
Tagurile:
Declaratia cu privire la protejarea patrimoniului etno-lingvistic, statutul limbii rus ein Moldova, Parlament
Тема:
Activitatea Parlamentului Moldovei - știri de ultimă oră (113)
Tematic
Statutul limbii ruse în Republica Moldova va fi decis la ora 14.00
Pulbere: CC nu are motive pentru a lipsi limba rusă de statutul ei special


Загрузка...