Cancelarul german, Angela Merkel

Merkel, acționată în judecată. Se dorește demiterea ei

226
(reînnoit 23:29 19.05.2018)
Partidul “Alternativa pentru Germania” l-a atacat în instanță de judecată pe cancelarul german, Angela Merkel, pentru politica migraționistă promovată de guvern. Se dorește demisia ei.

CHIȘINĂU, 19 mai — Sputnik. Formațiunea conservatoare „Alternativa pentru Germania" a expediat Curții Constituționale o plângere împotriva cancelarului Angela Merkel în legătură cu politica migraționistă a actualului guvern, anunță ziarul Zeit, cu referire la juristul partidului, Stephan Brandner.

Potrivit lui, plângerea a fost depusă la Curtea Constituțională din orașul Karlsruhe, pe 14 aprilie.

În opinia apelanților, la adoptarea politicii migraționiste guvernul a încălcat dreptul bundestagului de a participa la procesul de luare a deciziilor în această problemă. Prin urmare AfD solicită verificarea legalității hotărârii luate de Merkel în septembrie 2015 de deschidere în fața refugiaților a frontierei cu Austria.

"Această plângere ar putea schimba lumea. Ea va schimba lumea, dacă va avea un rezultat scontat", a declarat Brander. El a mai adăugat că în acest caz Merkel va trebui să-și părăsească postul în cel mai scurt timp.

Potrivit Ministerului german al Afacerilor Interne, în anul 2015, în Germania, au intrat peste 900 de mii de refugiați și migranți, fapt care a provocat resuscitarea sentimentelor naționaliste în țară. În cele din urmă, autoritățile germane au decis limitarea fluxului de migranți la 200 mii de persoane pe an.

Politica migraționistă a fost una din cele mai controversate probleme în negocierile pentru formarea noului guvern german. În perioada campaniei electorale din 2017, "Alternativa pentru Germania" a promis că va demara o anchetă în ceea ce privește "politica porților deschise" a cancelarului Angela Merkel.

226
Tagurile:
merkel, afd, judecata, Brander, Austria, Germania
Comisia Electorală Centrală

Câți observatori vor monitoriza alegerile din 1 noiembrie

38
Alegerile prezidențiale de duminică, 1 noiembrie 2020, vor fi monitorizate de 2 193 de observatori care au fost acreditați de Comisia Electorală Centrală.

CHIȘINĂU, 27 aug – Sputnik. Comisia Electorală Centrală anunță că alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 vor fi monitorizate de 1 884 de observatori naționali și 309 observatori internaționali.

În cadrul secțiilor de votare deschise peste hotarele țării au fost acreditați 77 observatori din partea organizațiilor neguvernamentale și a misiunilor diplomatice și 156 de observatori înaintați de către concurenții electorali. Pentru secțiile de votare de pe teritoriul țării, consiliile electorale de circumscripție au acreditat, la cererea concurenților electorali, câte un observator național.

CEC atenționează că observatorii nu fac parte din componența organelor electorale inferioare, iar activitatea lor nu este remunerată financiar de către CEC, ci de către subiecții care au solicitat acreditarea lor.

Observatorii au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale, la toate ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte aspecte electorale și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate. Ei au acces la toate informațiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele verbale întocmite de organele electorale, iar efectuarea filmărilor foto şi video pot fi realizate cu înștiințarea președintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării.

Lista observatorilor acreditați de Comisie poate fi consultată pe pagina web oficială a instituției, anunță într-un comunicat de presă Direcția Comunicare, Relații Publice și Mass-Media a Comisiei Electorale Centrale.

Detalii despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie

Pentru scrutinul prezidențial vor fi deschise 2.143 de secții de votare, inclusiv 139 de secții de votare peste hotare. Cele mai multe secții de votare din străinătate vor fi deschise în Italia, Federația Rusă, România și SUA. Mai mult de 60 de mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare s-au înregistrat prealabil pentru participarea la aceste alegeri.

Secțiile de votare vor fi deschise între orele 7:00 și 21:00.

Cetățenii își vor exercita votul în baza următoarelor acte de identitate: pașaportul (valabil sau expirat); buletinul de identitate valabil; livretul de marinar.

Numele celor opt concurenţi electorali vor fi tipărite în buletinul de vot cu litere majuscule, în următoarea ordine: Usatîi Renato, Năstase Andrei, Deliu Tudor, Dodon Igor, Ivanov Violeta, Sandu Maia, Țîcu Octavian, Chirtoacă Dorin.

Participanții la vot urmează să respecte măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19: să poarte măști de protecție; să respecte distanța fizică menționată pe indicatoarele vizuale; să-și dezinfecteze mâinile la intrarea în secția de votare; să-și efectueze termometria la intrarea în secția de votare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

38
Tagurile:
monitorizat, monitorizare, 1 noiembrie, Comisia Electorală Centrală, observatori, alegeri


Загрузка...
Владимир Брутер

Expert: Vom avea sau nu un "maidan" după alegeri

92
(reînnoit 09:23 27.10.2020)
Peste câteva zile, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. În societate se vorbește tot mai mult că după aceste alegeri, la Chișinău ar putea avea loc proteste, care ar putea fi organizate nu fără ajutorul Occidentului.

CHIȘINĂU, 19 aug – Sputnik. Evenimentele din Belarus și Kîrgîzstan îi fac pe mulți să creadă, nu fără temei, că acestea ar putea fi organizate și în Moldova, nu fără ajutorul Occidentului, mai ales că în perioada de până la alegeri candidații de dreapta au anunțat că sunt gata să scoată lumea în stradă în cazul în care vor pierde alegerile. De această părere este expertul Institutului de Cercetări politice și umanitare Vladimir Bruter.

"Putem avea aceste suspecții că este pus la cale scenariu unui "maidan", deși nu există motive pentru o asemenea evoluție a lucrurilor. Totul depinde de felul în care se vor desfășura alegerile din 1 și 15 noiembrie. Niște acțiuni de protest ar putea avea loc, dar situația din Moldova este alta decât cea din Belarus și Kîrgîzstan. Și asta pentru cp Moldova este o republică parlamentară, astfel alegerile parlamentare sunt mult mai importante decât cele prezidențiale", a declarat Bruter pentru studioul radio Sputnik Moldova.

Bruter amintește că în Parlament există o majoritate la limită.

"Admit că dacă diferența de voturi dintre cel care se va clasa pe locul întâi și cel de pe locul doi va fi mică, ar putea să fie desfășurate acțiuni de protest", a spus Bruter.

Amintim că la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie participă opt concurenți: Usatîi Renato, Năstase Andrei, Deliu Tudor, Dodon Igor, Ivanov Violeta, Sandu Maia, Țîcu Octavian, Chirtoacă Dorin. Numele lor sunt tipărite în buletinul de vot cu litere majuscule, în ordinea de mai sus.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

92
Tagurile:
proteste, prezidențiale, Maidan, alegeri


Загрузка...
Serghei Lavrov

Lavrov a comentat sancțiunile UE legate de cazul Navalnîi

0
(reînnoit 16:50 27.10.2020)
Sancțiunile antirusești ale Bruxellesului în legătură cu cazul lui Navalnîi arată incapacitatea UE de a aprecia la justa valoare ceea ce se întâmplă, consideră Lavrov.

BUCUREȘTI, 27 oct – Sputnik. Sancțiunile initiate de Germania și Franța din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi demonstrează incapacitatea Uniunii Europene de a aprecia la justa valoare ceea ce se întâmplă, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Pe 15 octombrie, Bruxellesul a adoptat o serie de măsuri restrictive împotriva a șase ruși și a unui institut de cercetare, iar Moscova a promis că va reacționa simetric.

Lavrov a amintit de “refuzul arogant” al Berlinului de a oferi răspunsuri la o multitudine de solicitări ale Procuraturii Generale a Rusiei în cazul lui Navalnîi. În opinia șefului diplomației ruse, acest comportament contravine angajamentelor Germaniei în cadrul Convenției Europene cu privire la ajutorul reciproc în cazurile penale.

“În loc să respecte acest document juridic internațional, reprezentanții Germaniei și Franței au inițiat o nouă porție de sancțiuni nelegitime ale UE în raport cu niște cetățeni ruși. Acest lucru este regretabil și demonstrează în mod evident (...) dorința (Bruxellesului n. r.) de a se plasa în afara legii”, a declarat Lavrov într-un interviu oferit ziarului croat “Večernji list”.

Potrivit lui, atacurile antirusești ale colegilor occidentali care au uitat ce înseamnă diplomația și care au decăzut la nivelul unei grosolănii banale nu vor fi trecute cu vederea de Moscova.

Diplomatul a menționat că Washingtonul și Bruxellesul și-au dublat eforturile de frânare a dezvoltării Rusiei. În același timp, nu oferă niciun fel de probe în sprijinul acuzațiilor aduse Moscovei.

Lavrov și-a exprimat speranța că partenerii europeni vor da dovadă de rațiune și capacitate de a aprecia consecințele pe termen lung pentru reluarea unui dialog.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Aleksei Navalnîi, caz, UE, sancțiuni
Tematic
De ce Lavrov a promis că va întrerupe comunicarea cu liderii europeni


Загрузка...