Ministrul Gaburici, supărat foc pe Agenția Transport Auto și Poliția de Patrulare
(reînnoit 15:25 26.04.2018)
Ministrul Economiei, Chiril Gaburici, a criticat activitatea angajaților de la Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare.CHIȘINĂU, 27 apr – Sputnik. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a inspectat drumul principal din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi.
Oficialul a reacționat la plângerea depusă de locuitori, care spun că, din cauza mașinilor de mare tonaj ce circulă prin localitate, casele lor riscă să se prăbușească.
Gaburici a dat indicații responsabililor de la Agenția Națională Transport Auto (ANTA) ca, împreună cu Inspectoratul Național de Patrulare (INP), să monitorizeze traficul rutier și să aplice amenzi conducătorilor auto care nu respectă indicatoarele rutiere. Pentru circulația mașinilor de mare tonaj este un drum de ocolire a satului Bulboaca.
„Dacă subiectul a ajuns la ministru, înseamnă că cineva nu-și face treaba”, a declarat Gaburici.
Bani din partea statului pentru dezvoltarea afacerilor: Iată cum poți deveni beneficiar>>>
La indicația ministrului Gaburici, ANTA urmează să efectueze controlul greutății pe axă, pentru a nu permite accesul în localitate a camioanelor care depășesc greutatea de 12 tone.
00
Maia Sandu spune dacă va pleca în vizită la Moscova
(reînnoit 21:41 15.01.2021)
Șeful statului a răspuns la întrebarea dacă va întreprinde o vizită oficială În Federați Rusă, menționând că Moscova și Chișinăul au o agendă importantă.CHIȘINĂU, 15 ian – Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că dacă va fi coordonată o vizită oficială cu partea rusă, ea va pleca la Moscova. Declarația a fost făcută vineri, în cadrul unei emisiuni televizate.
”Dacă ne vom pune de acord cu partea rusă în privința unei astfel de vizite, evident că voi pleca. Avem o agendă destul de importantă cu Rusia și în chestiunea socială – în privința Acordului privind asigurarea cu pensii, în problemele comercial-economice – ”dezghețarea” exporturilor, diferendul transnistrean. Doar așa pot fi soluționate aceste chestiuni”, a spus Sandu.
Pe 12 ianuarie, Maia Sandu a întreprins o vizită la Kiev la invitația omologului ei ucrainean. Aceasta a fost prima sa vizită peste hotare în calitate de șef de stat.
Maia Sandu a vorbit iar despre relația cu Rusia: Declarații despre Transnistria>>>
Pe 18-19 ianuarie, Sandu va pleca într-o vizită oficială șa Bruxelles.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00
Tagurile:
Ultima șansă: SUA s-au apucat iarăși de ”Nord Stream – 2”
(reînnoit 21:10 15.01.2021)
Compania daneză Ramboll, care a participat la proiectul ”Nord Stream–2”, a fost intimidată de sancțiunile Washingtonului, comunică presa. Într-adevăr, din 1 ianuarie, Statele Unite au intensificat măsurile împotriva celor implicați în proiect. Însă construcția continuă.CHIȘINĂU, 15 ian – Sputnik, Natalia Dembinskaya. În Europa, se încing iarăși patimile în legătură cu ”Nord Stream – 2” : în timp ce germanii pregătesc un fond pentru a se proteja împotriva sancțiunilor, britanicii vor să urmeze exemplul americanilor, iar suedezii se tem de începerea unui ”război al gazelor”. Ce se va întâmpla în cele din urmă cu conducta de gaz – aflați din materialul Sputnik.
De la capăt
Partea terestră de peste hotarele Federației Ruse a proiectului ”Nord Stream – 2” a fost finalizată cu succes. Acum se instalează conductele în apele Germaniei, apoi – în apele daneze. Proiectul merge spre linia de finiș. Dar Washingtonul refuză să recunoască acest lucru. De la 1 ianuarie, a intrat în vigoare o nouă lege privind bugetul apărării, care include sancțiuni suplimentare împotriva gazoductului rusesc.
În particular, este vorba de organizațiile care furnizează servicii de testare, inspecție sau certificare. Compania norvegiană DNV GL a anunțat deja că va înceta toate activitățile de inspecție a gazoductului și că nu va putea să îl certifice.
Liderul majorității republicane din Senatul SUA, Mitch McConnell, a declarat mai anterior că legea bugetului pentru apărare este esențială pentru securitatea națională și pentru ”descurajarea superputerilor rivale, precum China și Rusia”. Acest document va consolida avantajul SUA ”pe mare, pe uscat, în aer, în spațiul cibernetic și în spațiul cosmic”.
”Gazpromului” i-au rămas de instalat în jur de 150 de kilometri de țevi: 120 – în Danemarca și puțin peste 30 – în Germania. Conducta de gaz este gata în proporție de 94%.
În pofida încercărilor Washingtonului de a împiedica finalizarea proiectului finanțat de către cinci cele mai mari companii energetice din Europa, lucrările în apele teritoriale germane au fost reluate pe 11 ianuarie – după o pauză de un an. De la 15 ianuarie începe instalarea conductelor și de-a lungul coastei daneze.
Nava de instalare a conductelor ”Fortuna” va fi ajutată de navele ”Murman” și ”Baltiiskii Isledovateli” ale Serviciului de Salvare Maritim din Rusia, precum și de alte nave auxiliare. În largul mării, se va crea o zonă temporar inaccesibilă, care va avea o lățime de 200 de metri în ambele părți de la linia de instalare a conductei.
După cum a precizat anterior Elena Burmistrova, director general al companiei ”Gazprom Export”, data finalizării construcției secțiunii maritime depinde de o serie de circumstanțe, în special de vreme.
Mecanism de apărare
Între timp, Statele Unite amenință din nou companiile europene, care, potrivit Washingtonului, ajută Rusia în realizarea proiectului ”Nord Stream – 2”.
"Încercăm să îi alertăm de risc și îi îndemnăm să renunțe la cooperare înainte de a fi prea târziu", a declarat o sursă din cadrul Departamentului de Stat, citată de Reuters. În zilele următoare, Casa Albă, potrivit informațiilor furnizate de către această agenție, va publica o listă a organizațiilor indezirabile.
Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei subliniază că Moscova nu are nicio îndoială cu privire la succesul proiectului ”Nord Stream – 2”, indiferent de presiunile pe care Washingtonul le va exercita asupra partenerilor ”Gazpromului” din Europa de Vest.
Germania continuă să considere ”Nord Stream – 2” un proiect economic și nu acceptă sancțiunile extrateritoriale ale SUA. Acest lucru a fost reamintit zilele trecute de adjunctul reprezentantului oficial al Cabinetului de Miniștri al Republicii Federale Germania, Ulrike Demmer. Mai mult, la începutul lunii ianuarie, parlamentul landului federal german Mecklenburg - Pomerania Occidentală, cu un vot majoritar, a susținut inițiativa guvernului regional de a crea un fond ecologic ”Clima și protecția mediului MV”.
Acest fond a fost inventat pentru a ocoli sancțiunile americane. Organizația va putea achiziționa echipamentele necesare construcției și, în primul rând, va recunoaște conducta de gaz ca fiind importantă pentru ecologie.
Potrivit publicației germane Bild, acest lucru va face posibilă clasificarea proiectului ”Nord Stream – 2” drept ”un element fundamental pentru protecția mediului”.
Fundația intenționează să înregistreze o întreprindere comercială care se va ocupa exclusiv de ”Nord Stream – 2”. Companiile amenințate cu sancțiuni vor interacționa cu partea rusă prin instrumentele economice puse la dispoziție de această întreprindere.
Timp pierdut în zadar
Vor reuși oare germanii să se protejeze de sancțiuni? Observatorii au păreri diferite. Pe de o parte, fundația a primit investiții și autoritate suficientă pentru a putea contracara eforturile Washingtonului, declară directorul companiei TMT, Daniil Rostovțev.
"Cu toate acestea, inițiativa cu fundația a provocat nemulțumiri în societate, în special în rândul ”verzilor”. Ecologiștii consideră că este lipsit de etică și revoltător să contribuie în acest fel la un proiect care, în opinia lor, nu este deloc ”verde”, ci chiar periculos pentru mediu”, a spus analistul. Acum, totul depinde de faptul dacă susținătorii proiectului ”Nord Stream – 2” vor putea ajunge la un acord comun cu publicul.
În același timp, expertul industrial independent Leonid Hazanov asigură că Berlinul oricum nu va face concesii Washingtonului: Germania are nevoie de combustibilul albastru rusesc, care este mai ieftin decât GNL-ul american. Și cu atât mai mult este necesar să se păstreze relațiile economice cu Rusia: această piață este strategică pentru companiile germane.
"Desigur, fundația va ajunge sub sancțiunile americane, dar acestea nu vor avea niciun efect. Iar împotriva contractorilor săi va trebui de pregătit un nou proiect de lege, care să fie trecut prin Congres și care apoi trebuie să fie semnat de președinte. Acest proces poate dura și până la șase luni, timp în care ”Nord Stream – 2” va fi finalizat”, spune expertul.
Însă el nu exclude dificultățile din etapa de exploatare a gazoductului – tocmai din cauza sancțiunilor care sunt incluse în bugetul apărării al SUA.
Frică și ură
Și britanicii vor să urmeze exemplul americanilor. Potrivit parlamentarului conservator britanic Daniel Kochinski, gazoductul rus este ”extrem de periculos”, deoarece duce ”direct către Rusia”, ocolind toate rețelele de gaze și petrol situate pe teritoriul țărilor NATO. Potrivit acestuia, britanicii nu mai sunt constrânși de apartenența lor la Uniunea Europeană și, prin urmare, ”trebuie să urmăm prietenilor americani și să impunem sancțiuni împotriva oricărei companii implicate în construcția ”Nord Stream – 2”.
Între timp, Suedia, se teme că președinția lui Joe Biden va pune începutul unui ”război al gazelor” în imediata vecinătate a țării din cauza conductei de gaz. După cum a remarcat Svenska Dagbladet, democratul american este mai degrabă ”un adversar și mai dur decât Donald Trump”. Iar pentru regatul scandinav, problema a fost deja rezolvată: guvernul a aprobat instalarea conductelor prin zona economică suedeză.
Pentru ”Gazprom”, politica energetică a lui Biden, așa-numitul ”curs verde”, reprezintă un aspect negativ al președinției lui. Democrații intenționează să cheltuiască două trilioane de dolari pentru a trece la o energie ecologic curată până în 2035. Iar până în 2050 – la zero emisii.
Însă și energia verde este la îndemâna Rusiei: nu numai gazele naturale, ci și hidrogenul poate fi pompat în ”North Stream – 2”. În Europa, cerea potențială de combustibil pe bază de hidrogen este foarte ridicată.
De altfel, SUA de asemenea se îndoiește că noul șef al Casei Albe va realiza tot ceea ce a promis în legătura cu conducta rusescă. După cum asigură fostul senator al statului Virginia Richard Black, Biden va prefera să ajungă la un acord cu Moscova cu privire la finalizarea construcției ”fără zarvă”. Și, în schimb, va încerca să negocieze unele beneficii pentru Washington.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00
Cât costă acum euro și dolarul la bănci și ce curs valutar a anunțat BNM
(reînnoit 20:37 15.01.2021)
În zilele de sâmbătă și duminică este valabil cursul valutar anunțat de Banca Națională a Moldovei pentru vineri, 15 ianuarie, ultima zi lucrătoare a săptămânii. Băncile vând dolarul cu aproximativ 17,40 lei, iar euro - cu 21,14 lei.CHIȘINĂU, 16 ian - Sputnik. La acest sfârșit de săptămână, unitățile de schimb valutar ale celor mai importante bănci din Chișinău cumpără dolarul în medie cu 17,18 - 17,22 lei și îl vând cu 17,40 - 17,42 lei.
Băncile cumpără euro cu 20,87 - 20,89 lei și îl vând cu 21,14 lei.
Leul s-a depreciat la sfârșit de săptămână în raport cu principalele valute de referință, cu excepția hrivnei ucrainene, care scade nesemnificativ. Dolarul s-a scumpit cu 3 bani, euro a urcat cu 2 bani și leul românesc cu un ban în ziua de vineri.
La cursul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru 15-17 ianuarie, un dolar american este cotat cu 17,28 lei, un euro – cu aproape 21 de lei, o hrivnă ucraineană – cu 61,62 bani, un leu românesc – cu 4,31 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 23,58 bani.
Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.
BNM a anunțat că ritmul anual al inflaţiei a constituit 0,39% în luna decembrie 2020.
Rezervele valutare ale BNM se cifrau la 3 miliarde 674 de milioane 820 de mii de dolari americani (3,674,820.33 milioane de dolari SUA) la finalul lunii noiembrie 2020. În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
00