Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon

Reacția lui Igor Dodon după decizia de astăzi a Curții Constituționale

445
(reînnoit 13:48 27.07.2017)
Președintele moldovean Igor Dodon a reacționat la decizia de astăzi a Curții Constituționale și spune că este gata de proteste

CHIȘINĂU, 27 iul — Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a reacționat la decizia Curții Constituționale care a respins referendumul privind lărgirea împuternicirilor președintelui.

”Decizia Curții Constituționale este o sfidare în adresa cetățenilor și a libertății lor de a se expune pe subiecte de interes național. La modul practic, CC-ul a redus rolul cetățenilor statului la nivel de simpli alegători, cu utilitate strict electorală, fără capacitate de a interveni și de a se manifesta prin plebiscit în perioada dintre scrutine”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

 
Totodată, Dodon a menționat că, prin decizia de azi, Curtea Constituțională demonstrează că ”este profund politizată, părtinitoare și supusă în mod vădit anumitor influențe ideologice”. De asemenea, el a anunțat că va convoca pe 28 iulie ședința Consiliului Republican al PSRM la care va fi adoptată o decizie în această privință, menționând că în luna septembrie ar putea fi organizate proteste stradale masive de susținere a inițiativei președintelui.
445
Tagurile:
dupa decizia CC, reactie, septembrie, protest, referendum, Curtea Constituțională, Igor Dodon
Tematic
Dodon vrea referendum și dizolvarea Parlamentului
CEC: renunţarea la referendum nu va influența alegerea directă a președintelui
Corăbii NATO în Marea Neagră

NATO se extinde în Mărea Neagră: Va strâmtora oare Alianța Rusia în Crimeea

23
Odată cu venirea lui Joe Biden la Casa Albă, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a inițiat noi reforme.

MOSCOVA, 3 dec – RIA Novosti, Galia Ibraghimova.  La summitul care s-a încheiat recent, miniștrii de externe au revizuit principiile fundamentale ale organizației și i-au restructurat activitatea. Numai problemele principale au rămas aceleași – Rusia și China. Modul în care NATO va limita ”amenințarea rusă” a fost analizat de RIA Novosti.

Adaptarea NATO la crize

Jens Stoltenberg s-a pregătit pentru întrunirea video cu șefii ministerelor de externe cu mare atenție. Reuniunea ministerială este ultima dinaintea summitului anual, programat pentru începutul anului. Dezvoltarea unei agende în prealabil și discutarea problemelor acumulate reprezintă măsurile de precauție împotriva imprevizibilității participanților, dat fiind faptul că au mai existat precedente.

De exemplu, în ajunul întâlnirii de anul trecut, Emmanuel Macron a declarat că ”NATO este în moarte cerebrală”. Această declarație a dat tonul discuției și a încurcat toate planurile. Membrii Alianței nu-și dădeau rândul să-i dovedească liderului francez și unul altuia că totul este în regulă în interiorul blocului.

Donald Trump a rămas principalul sceptic al solidarității transatlantice. Ca răspuns la argumentele referitoare la importanța NATO în ceea ce privește limitarea Rusiei, Chinei și Iranului, președintele SUA a cerut mai întâi o sporire a contribuțiilor pentru apărare. El a considerat că lupta împotriva provocărilor externe, în principal din contul potențialului militar al Americii, este irațională.

La viitorul summit, reprezentantul SUA va fi Joe Biden, respectiv secretarul general al alianței se așteaptă să revină la fosta ”normalitate”. Prin aceasta, Stoltenberg subînțelege faptul că americanii vor reafirma importanța alianței politico-militare cu membrii blocului.

Pentru a fi mai convingător, secretarul general le-a cerut analiștilor să examineze problemele din cadrul organizației înainte de summit, să prezinte modalități de rezolvare a acestora și să stabilească sarcinile  pentru următorii zece ani. Activitatea de cercetare a fost documentată într-un raport cu titlul elocvent ”NATO-2030”.

Șefii Ministerelor Afacerilor Externe au studiat opiniile experților și le-au ajustat. Toți participanții la reuniune, inclusiv Franța, au recunoscut că Alianța nu este amenințată de „moarte cerebrală”, dar reformele nu vor fi în plus.

"Este important să adaptăm alianța de apărare la noua situație internațională. În situații de criză, NATO trebuie să acționeze prompt și unit, chiar dacă acest lucru încalcă, de facto, principiile ei fundamentale", se arată în document.

Principalul aspect pe care autorii raportului propun ca să fie revizuit este dreptul de veto, de care se bucură acum, în mod egal, toți participanții NATO. ”Dacă votul unanim va fi limitat, atunci tensiunile din cadrul Alianței vor scădea”, cred cercetătorii.

Nu toți miniștrii au fost de acord cu concluziile lor, dar ideile au fost considerate inovatoare.

Și din nou ”mâna Moscovei”

În schimb, în ceea ce privește amenințările externe, toți participanții au fost de acord: Rusia și China rămân o provocare serioasă pentru securitatea transatlantică.

"Moscova își modernizează arsenalul nuclear și amplasează noi rachete, începând cu teritoriul Nordului Îndepărtat, până în Siria și Libia. Prezența rusă a crescut, de asemenea, ca urmare a crizelor din Belarus și din Karabahul de Munte", a afirmat Stoltenberg.

"Kremlinul tinde spre hegemonie asupra fostelor republici sovietice și le subminează suveranitatea. Este important ca NATO să se adapteze la noul mediu, în care a revenit rivalitatea cu o Rusie constant agresivă", au menționat autorii raportului, în unison cu secretarul general.

Activitatea privind „neutralizarea amenințării rusești” este deja în curs de desfășurare. Drept dovadă, Stoltenberg a semnalat experiența cooperării NATO cu Georgia și Ucraina. Acum ambele state sunt parteneri ai Alianței cu posibilități extinse. Acest lucru presupune accesul la tehnologii și informații secrete din Occident, dar, totodată, nu aduce mai aproape aceste state la statutul de membru cu drepturi depline ai blocului.

Pentru a limita Rusia, Alianța intenționează să-și extindă prezența în Marea Neagră, acțiune care reprezintă un răspuns la ”consolidarea prezenței militare ruse în Crimeea”.  Detaliile nu au fost încă dezvăluite.

Oficialii ruși au reacționat. "Acțiunile NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre, omoară litera și spiritul OSCE. Principiul indivizibilității securității este respins", a declarat Konstantin Kosachev, președintele comitetului Consiliului Federației pentru afaceri internaționale.

Prioritățile în regiunea Mării Negre

"Principala sarcină a NATO este să se pregătească de schimbarea președintelui SUA. Alianța speră că Biden va contribui la consolidarea blocului și că problemele apărute în timpul lui Trump vor dispărea. Dar este puțin probabil că noul lider american va renunța la întreaga moștenire a predecesorului său. Cel mai probabil, va continua să insiste ca toți membrii alianței să contribuie cu doi la sută din PIB-ul lor la pușculița NATO destinată apărării", a declarat Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului pentru afaceri internaționale al Rusiei.

Politologul crede că venirea lui Biden nu va schimba relațiile tensionate dintre NATO și Rusia. Dar, având în vedere implicarea Moscovei într-o gamă largă de probleme internaționale, Alianța nu va putea ignora dialogul - cel puțin la nivel militar.

Kortunov explică problema Mării Negre de pe agenda NATO prin influența crescândă a Rusiei în Transcaucazia: ”Războiul din Karabahul de Munte și staționarea forțelor de menținere a păcii ruse nu au trecut neobservate de Alianță. Acestea sunt teritorii din apropierea Mării Negre, pe care membrii NATO le consideră o zonă de interes. Ei percep consolidarea Moscovei acolo ca o potențială provocare. De aici și declarațiile despre prioritatea problemei regiunii Mării Negre. "

Expertul este însă sigur că Rusia nu reprezintă singurul factor de risc pentru NATO în regiunea Marii Negre. "Planurile lor de a se stabili în regiunea Mării Negre nu vizează atât Moscova, cât Ankara", consideră el. În ciuda statutului său de membru NATO, poziția Turciei în privința unei serii de chestiuni se află în contradicție cu opinia generală. Recep Tayyip Erdoğan este în conflict cu Grecia, cu Franța și chiar și cu Germania și SUA. Dar NATO dorește să reîntoarcă Turcia în organizație. Un alt obiectiv îl constituie reducerea pe viitor a apropierii dintre Turcia și Rusia”.

Agenda NATO pentru regiunea Mării Negre va continua să fie colindată și de Ucraina. În același timp, subiectul principal în relațiile cu alianța îl va constitui creșterea prezenței militare ruse în Crimeea, consideră expertul.

”Construcția de noi facilități pe peninsulă este prezentată de Kiev ca o altă amenințare la adresa securității transatlantice. Autoritățile ucrainene vor insista asupra faptului că desfășurarea sistemelor militare rusești în Crimeea este o problemă care necesită o atenție sporită ", nu exclude Kortunov.

Adio iluziilor

Tbilisi va menține, de asemenea, atenția NATO asupra regiunii Mării Negre. De acest lucru este sigur Tornike Șarașenidze, profesor la Universitatea Georgiană pentru Afaceri Publice. El își explică afirmația prin faptul că în Osetia de Sud este prezentă armata rusă.

"Georgia demult nu-și mai face iluzii cu privire la intrarea ei în NATO în timpul apropiat. Cu toate acestea, ea încearcă să extindă cooperarea cu blocul", notează Șarașenidze.

El recunoaște că războiul din Karabahul de Munte a întărit poziția Rusiei în Transcaucazia. Și adaugă: "Armenia are un aliat - Rusia. Azerbaidjanul are Turcia. De fapt, între aceste țări s-a format o alianță militară. Georgia nu are un astfel de aliat, respectiv rămâne să se bazeze pe NATO".

În ciuda retoricii, nici Georgia, nici regiunea Mării Negre în ansamblu nu sunt probleme prioritare, a spus expertul. Acum, principalul lucru pentru NATO este să stabilească un dialog cu Biden. Iar summitul de la începutul anului viitor va fi primul test.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

23
Tagurile:
extindere, Crimeea, Rusia, Marea Neagră, NATO
Tematic
Lavrov a dat o apreciere declarațiilor UE și NATO în privința Belarusului
Maia Sandu a explicat cum vede relația dintre Moldova și NATO


Загрузка...
Parlament

Ultima oră: Ședința Parlamentului s-a încheiat

85
(reînnoit 18:47 03.12.2020)
Ședința Parlamentului s-a încheiat cu puțin timp în urmă. La final, vicepreședintele Legislativului, Vlad Batrîncea, și-a cerut scuze de la cetățeni pentru comportamentul de astăzi al deputaților în sala de plen.

CHIȘINĂU, 3 dec - Sputnik. După o zi marcată de scandal, îmbrânceli și proiecte adoptate în grabă, ședința plenară a Parlamentului s-a încheiat. Majoritatea deputaților a revenit în sală după pauza la ora 17:40. Nu toți însă. Cei de la PAS, PPDA și PD au părăsit însă ședința, fiind nemulțumiți de felul în care au fost votate proiectele de lege. 

Este vorba despre inițiativele privind bugetul de stat, politica bugetar-fiscală și transferul Serviciului de Informații și Securitate de sub controlul președintelui țării în subordinea Parlamentului ș.a. Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, care a condus ședința Parlamentului, și-a cerut scuze de la cetățeni pentru situația din Parlament și a declarat ședința închisă.

”Ne cerem scuze de la cetățeni pentru comportamentul deputaților de azi. Am votat trei proiecte importante în prima lectură, iar dacă cineva nu este de acord cu asta pot depune moțiune împotriva Guvernului. Dați jos Guvernul și venit cu alte proiecte de buget. Ceea ce a fost în plen azi a fost departe de lege”, a declarat Vlad Batrîncea, vicepreședintele Parlamentului. 

Amintim că astăzi a fost un haos total a fost în sala de ședințe a Parlamentului. Mai mulți deputați s-au îmbrâncit în prezidiul legislativului. Deputații fracțiunilor PAS și PPDA au blocat tribuna, apoi au deconectat microfonul vicepreședintelui Vlad Batrîncea, care supunea votului mai multe proiecte de lege cu privire la bugetul de stat. 

Mai mult, socialiștii și deputații Platformei parlamentare Pentru Moldova au început să voteze legile bugetului în prima lectură. Aceștia au trecut la procedura de vot fără ca proiectele să fie prezentate de ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța, prezent la ședința de astăzi.

Totodată, mai mulți cetățeni au ieșit astăzi în stradă la îndemnul președintelui ales, Maia Sandu, pentru a protesta împotriva proiectului de lege înaintat de fracțiunea socialiștilor, care prevede trecerea SIS din subordinea Președinției sub controlul Parlamentului. Protestul a început la ora 10:00.

Majoritatea protestatarilor purtau măști, dar nu a fost respectată distanța socială. Mai mult, la manifestație s-au adunat peste 1 000 de oameni, fapt interzis de Comisia Națională pentru Sănătate Publică, care a decretat stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul țării până la 15 ianuarie 2021. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

85
Tagurile:
Parlament, declarații, deputați
Tematic
Video: Mai mulți deputați s-au îmbrâncit în Parlament
Statutul limbii ruse – proiect de lege depus în Parlament


Загрузка...