Platforma DA, miting în PMAN, 6 mai 2016

Câți oratori, cam tot atâția participanți

85
(reînnoit 12:33 06.05.2016)
Câțiva lideri și susținători ai Platformei DA au organizat vineri un miting în PMAN, de unde au plecat spre sediul judecătoriei Centru. Acolo, aceștia vor protesta împotriva reținerii protestatarilor bănuiți de implicarea în violențele din 24 aprilie curent.

CHIȘINĂU, 6 mai – Sputnik. Vineri, Judecătoria sectorului Centru al municipiului Chișinău va decide dacă persoanele reținute în baza suspiciunii de provocare a dezordinilor în masă la mitingul Platformei DA din 24 aprilie curent, rămân sau nu în arest. Tot vineri, câțiva lideri și susținători ai acestei formațiuni politice au organizat un miting în PMAN, de unde au plecat spre sediul judecătoriei Centru pentru a protesta împotriva reținerii protestatarilor.

La mitingul din PMAN s-au aliniat în fața microfonului 13 persoane, majoritatea lor fiind membri ai Platformei DA. Numărul celor care au ascultat discursurile antiguvernamentale nu a depășit cu mult numărul oratorilor.

În fața mulțimii adunate au vorbit Tatiana Potîng (de la PLR) precum și exponenții Platformei DA, Valentin Dolganiuc, Vasile Năstase, Chiril Moțpan, Alexandru Slusari și alții.

În opinia vorbitorilor, violențele care au avut loc în ziua la 24 aprilie au fost provocate de forțele de ordine, precum și de angajații unor structuri paramilitare private, iar reținerea și tragerea la răspundere a protestatarilor nu ar avea nici un temei legal.

”Da, au zburat pietre, ouă, au avut loc îmbrânceli, dar acestea nu pot fi considerate dezordini în masă”, a explicat unul dintre liderii protestatarilor, jurnalistul Vasile Năstase.

Potrivit MAI, în timpul protestului organizat la 24 aprilie de Platforma DA au fost răniți 17 polițiști. Ulterior, poliția a identificat patru persoane care au aruncat cu pietre în oamenii legii în ziua respectivă. Acestea au fost reținute pentru 72 de ore.

Este de menționat că după violențele din timpul protestelor din 24 aprilie și Vasile Năstase, unul dintre liderii protestatarilor, a declarat că ar fi avut de suferit din cauza gazelor paralizante. Acțiunea de protest din 24 aprilie a durat circa nouă ore. În timpul manifestației, participanții au încercuit guvernul și au pichetat alte câteva clădiri.

Altercațiile cu poliția a condus la dezordini, în urma cărora, după cum s-a anunțat inițial, au avut de suferit 43 de angajați ai organelor de drept și doi protestatari și au fost distruse trei automobile.

Suma prejudiciului care a fost adusă proprietarilor mașinilor, potrivit calculelor organelor de drept, atinge 30 de mii de lei. A fost distrus și echipament al polițiștilor în sumă de opt mii de lei.

85
Tagurile:
Rețineri, Violențe, Miting, Arest, Protest, judecătoria Centru, Platforma DA
Тема:
Protestul Platformei DA în ziua de Florii (27)
Tematic
Platforma DA: o piatră a rănit patru poliţişti
Vladimir Putin și Emmanuel Macron

Putin a discutat cu Macron despre terorism și Karabah

22
(reînnoit 22:31 20.10.2020)
Vladimir Putin a purtat o discuție cu Emmanuel Macron despre eforturile comune ale celor două țări în combaterea terorismului și evoluția situației din Karabah.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a purtat marți o discuție telefonică cu președintele Franței, Emmanuel Macron, anunță serviciul de presă al administrației prezidențiale ruse.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Никольский

Se menționează că Putin i-a exprimat lui Macron condoleanțele în legătură cu asasinarea unui profesor la Paris. De asemenea, cei doi șefi de stat și-au exprimat interesul față de activizarea eforturilor comune în lupta cu terorismul.

“La inițiativa părții franceze a avut loc o discuție telefonică a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron. Președintele Rusiei a exprimat condoleanțe în legătură cu atentatul produs în suburbia Parisului, pe 16 octombrie – asasinarea barbară a unui învățător francez. În acest context, a fost confirmat interesul reciproc în activizarea eforturilor comune de combatere a terorismului și răspândirii ideologiei extremiste”, este menționat în comunicatul Kremlinului.

De asemenea, Putin l-a informat pe Macron despre măsurile de prevenire a escaladării acțiunilor militare în zona Karabagului.

“S-a discutat detaliat despre evoluția situației în zona de conflict din Karabahul de Munte. Vladimir Putin a oferit informații cu priviri la acțiunile întreprinse pentru prevenirea unei escaladări a acțiunilor militare și pentru reluarea cât mai grabnică a negocierilor pentru o soluționare politico-diplomatică a problemei din Karabah. A fost accentuată importanța respectări de către cele două părți în conflict a înțelegerilor încheiate pe 10 și 17 octombrie de încetare a focului”, menționează serviciul de presă al administrației prezidențiale.

Totodată, liderii celor două state au subliniat dorința de a continua coordonarea strânsă între Rusia și Franța, în calitatea lor de copreședinți ai grupului de la Minsk al OSCE, precum și în cadrul Consilului de Securitate al ONU.

“A fost subliniată disponibilitatea de a continua coordonarea strânsă între Rusia și Franța, în calitatea de copreședinți ai grupului de la Minsk al OSCE, precum și în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. S-a convenit asupra contactelor la diverse niveluri”, potrivit comunicatului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

22
Tagurile:
teroris, Karabah, Macron, Putin
Tematic
Trump și Putin au pregătit „marea surpriză din octombrie”


Загрузка...
Misiunea de Observare a CSI

Observatori CSI vor monitoriza alegerile prezidențiale din Moldova

24
(reînnoit 22:42 20.10.2020)
Comisia Electorală Centrală a acreditat 18 reprezentanți ai Misiunii de Observare a Comunității Statelor Independente care vor monitoriza procesul electoral.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Alegerile prezidențiale vor fi monitorizate și de reprezentanții Misiunii de Observare a Comunității Statelor Independente (CSI).

Decizia privind acreditarea lor a fost luată astăzi de către Comisia Electorală Centrală. CEC a acreditat 18 observatori ai CSI care vor urmări alegerile prezidențiale din 1 noiembrie în Republica Moldova.

„Persoanele acreditate în calitate de observatori internaționali își vor desfășura activitatea în condițiile legislației Republicii Moldova”, este precizat în Hotărârea CEC.

Ce trebuie să știi despre alegerea șefului statului

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova sunt programate pentru 1 noiembrie curent. CEC a înregistrat opt candidați. Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu.

Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016. Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului. Un cetățean care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat, poate candida la funcția de șef al statului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

24
Tagurile:
consiliul economic CSI, țări CSI, summit CSI
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
OSCE are o misiune oficială de observare la prezidențiale


Загрузка...