Buletine de vot

Câte persoane ar putea participa la alegerea președintelui

35
(reînnoit 10:55 01.04.2016)
În Registrul de Stat al alegătorilor sunt înregistrați peste trei milioane de cetățeni ai Republicii Moldova, însă nu toți aceştia sunt repartizaţi pe sectoare electorale.

CHIȘINĂU, 1 apr — Sputnik. Comisia Electorală Centrală a publicat datele cu privire la numărul de alegători incluși în Registrul de Stat.

Astfel, potrivit informației din 31 martie, în Republica Moldova sunt 3 milioane 233,1 mii de persoane cu drept de vot. Însă nu toți, ci doar 2 milioane 848,6 mii sunt distribuiți conform sectoarelor electorale. Acest număr nu include locuitorii de pe malul stâng al Nistrului care au drept de vot (219 mii 325 de persoane) și nici cetățenii care nu au viză de reședință permanentă (165 mii 141 oameni).

Cei mai mulți alegători sunt înregistrați în municipiul Chișinău (645 032) și Bălți (108 213), UTA Găgăuzia (132 039), raioanele Orhei (100 673), Hâncești (99 115), Cahul (98 658) și Ungheni (91 229). Cei mai puțini alegători sunt în raioanele Taraclia (34 648), Șoldănești (33 176), Rezina (39 019), Dubăsari (38 660), Dondușeni (34 649), dar și în raionul Basarabeasca (24 318).

La 4 martie, Curtea Constituțională a anulat modificările la Legea Supremă a ţării, din 5 iulie 2000. Instanța a declarat nevalabile toate modificările introduse atunci de Parlament, care se refereau la alegerea președintelui cu votul a trei cincimi dintre deputați. Astfel, Curtea Constituțională a lăsat în vigoare mecanismul anterior de alegere a șefului statului — prin votul direct al întregului popor.

Un grupul de lucru parlamentar a înregistrat joi proiectul de lege cu privire la stabilirea datei alegerilor prezidențiale la 30 octombrie 2016. Această inițiativă urmează să fie examinată de parlamentari la 1 aprilie.

35
Tagurile:
participare, număr, oameni, alegeri
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020 (338)
Tematic
Referendumul iniţiat de Platforma „DA”, respins de CEC
Maia Sandu

Politica Maiei Sandu ar putea aduce daune ireparabile reglementării transnistrene

90
(reînnoit 11:57 01.12.2020)
Președintele ales al Moldovei își concentrează atenția pe „eliminarea prezenței militare rusești” fără să spună vreun cuvânt despre soluționarea politică a diferendului.

La prima sa conferință de presă de după alegeri, Maia Sandu s-a pronunțat din nou în favoarea retragerii contingentului militar rus din Transnistria. Președintele ales amiintește despre acest lucru în fiecare discurs public al său - și, judecând după intensitatea declarațiilor, subiectul prezenței militare a Rusiei în Transnistria va deveni unul dintre subiectele cheie în timpul președinției sale.

Nu există nimic nou în tema contingentului militar rus pentru Chișinău. De exemplu, fiecare președinte nou al Moldovei este obligat să se ocupe de problema scoaterii sau nimicirii, sau a altui mod de a rezolva problema cu stocurile uriașe de muniție ale armatei a 14-a sovietice, care se află în depozitele din Cobasna. Aceste depozite sunt păzite de armata rusă din cadrul Grupului Operațional al Forțelor Ruse din Transnistria (OGRV). Și mulțumesc lui Dumnezeu că sunt păzite, pentru că în caz de ceva Beirutul ne va părea o petardă copilărească în comparație cu ceea ce se poate întâmpla la aceste depozite.

Totuși, judecând după declarațiile pe care Maia Sandu a reușit să le facă, noul președinte ales al Moldovei arată aici o abordare exotică și foarte îngrijorătoare.

"Când vorbim despre prezența rusească în Moldova, trebuie să o împărțim în două componente. Prima este Grupul Operațional al Forțelor Militare. Nu avem un acord cu privire la localizarea acestor trupe, iar poziția Moldovei este că acestea ar trebui retrase, precum și armele", a spus Sandu.

De asemenea, potrivit președintelui ales al Moldovei, ea va pleda și pentru retragerea forțelor de menținere a păcii.

"Cealaltă parte este misiunea de menținere a păcii. Avem un acord din 1992 privind desfășurarea forțelor de menținere a păcii. Moldova consideră că, deoarece nu există amenințări militare, această misiune ar trebui transformată într-o misiune civilă sub auspiciile OSCE", a spus ea.

Rețineți doar pentru viitor că o situație în care „nu există amenințări militare”, așa cum a arătat practica ultimelor decenii de mai multe ori, se poate transforma într-o astfel de amenințare militară timp de 24 de ore, iar drept consecință are de suferit nu doar întregul continent european, ci și este o bătaie de cap pentru întreaga lume.

Să subliniem un alt punct important: pentru prima dată, problema retragerii militarilor ruși, în discursul primei persoane în stat, (pe care Sandu îl va ocupa pe 24 decembrie) nu a fost legată de o reglementare politică.

Adică, carul nu se pune, pur și simplu, înaintea carului. Este instalat separat și anume pe acesta se propune să-l împingem.

Poate că Sandu crede că aduce o notă inovatoare afirmând că „poziția ei este că ”trupele” ar trebui retrase, precum și armamentul”. Dacă este așa, atunci președintele ales al Moldovei se înșală grav. Nu este suficient doar să „ai o poziție” - poate, așteptând să apară parteneri externi care vor implementa această poziție.

De exemplu, al treilea președinte al Moldovei, Vladimir Voronin, sub care a început procesul de scoatere a muniției din depozitele din Cobasna, îi poate reaminti lui Sandu cât de dificil este acest lucru. După negocieri îndelungate, dificile și detaliate, primul eșalon a fost pregătit pentru expediere acum 19 ani, pe 30 noiembrie 2001 - primele 500 de tone din 42.000 (!) de tone.

Dacă Sandu nu-și amintește ce a urmat, atunci să ceară sfatul unui expert reputat. Acesta vă va spune că s-a reușit scoaterea a 42 de eșaloane de muniție, după care totul s-a oprit în loc. Și nu pentru că au intervenit „forțe externe” necunoscute, încercând să intervină în proces. Ci pentru că în Transnistria au început proteste de masă, când oamenii s-au întins literalmente pe șine, obstrucționând mișcarea trenurilor militare care scoteau obuzele. Situația din procesul de negociere s-a schimbat. Procesul a devenit mai complicat, iar apoi scoaterea acestora s-a oprit de tot.

Din această experiență, Maia Sandu - dacă intenționează să rezolve probleme reale și să nu se angajeze în exprimarea agendei politice a altcuiva - ar trebui să învețe o lecție importantă: problema scoaterii armamentului (și retragerea militarilor care păzesc depozitele) nu poate fi rezolvată fără acordul, în primul rând, al transnistrenilor înșiși. Și, în general, fără a lua în considerare opinia locuitorilor de pe malul stâng, este imposibil să se rezolve oricare dintre problemele legate de ei.

Adică, apucându-se de soluționarea acestei probleme, un politician responsabil ajunge instantaneu și inevitabil la concluzia corectă: în primul rând, este necesar dialogul. Acesta este chiar calul care trebuie să scoată carul greu al problemei, să-l miște din loc.

Cu toate acestea, Maia Sandu nu a spus niciun cuvânt despre intenția sa de a iniția un dialog cu Transnistria. Mai mult, ea a declarat că nu a planificat nicio întâlnire cu Vadim Krasnoselski în viitorul apropiat și a văzut rolul ei în procesul de negociere doar ca facilitând activitatea formatului „5 + 2”. Dar înainte de a face ceva în cadrul formatului internațional, poate pentru început merită măcar să dai mâna cu cei cu care urmează să negociezi?

Imediat a devenit clar că atunci când a mers la conferința de presă cu declarații importante despre problema reglementării transnistrene, Sandu nici măcar nu a încercat să se consulte cu aceiași participanți în formatul 5 + 2.

Comentând declarațiile lui Sandu, secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că Moldova „nu a discutat anterior cu Rusia propunerea de retragere a forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria și dislocarea observatorilor civili aici sub auspiciile OSCE”, care a fost exprimată de Maia Sandu.

Apropo, propunerea de a transforma misiunea de menținere a păcii într-una civilă nu este nici ea nouă. Conversații similare au avut loc deja pe marginea procesului de negociere din 2007. Și această experiență Sandu trebuie, de asemenea, să o studieze înainte de a formula maxime care nu promit altceva decât să destabilizeze situația în care Sandu (cel puțin din vorbe) intenționează să obțină progres.

Se pare că președintele ales al Moldovei va trebui să învețe multe lucruri înainte de a încerca să dezlege nodurile care nu se dezleagă cu amenințări.

Per ansamblu, putem concluziona că procesul propriu-zis de reglementare nu este interesant pentru administrația Sandu. Accentul este pus pe eliminarea prezenței militare rusești. Cel puțin aceasta este tocmai concluzia care trebuie trasă din cele spuse de șeful ales al statului moldovenesc.

Nu mai întâi „să se ajungă la o formulă solidă și stabilă pentru asigurarea integrității teritoriale a Moldovei, cu condiția respectării intereselor tuturor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului” și abia apoi să se decide asupra retragerii forțelor de menținere a păcii. Ci să fie retrași soldații de menținere a păcii, și atât. Problemele care vor urma inevitabil unei astfel de acțiuni, aparent, sunt planificate a fi soluționate expromt, pe măsură ce vor apărea.

O astfel de abordare nu poate fi numită serioasă. Dar poate fi numit cu încredere periculoasă și destabilizatoare. Practica unui sfert de veac a reglementării conflictului de pe Nistru a arătat că intransigența și lipsa de flexibilitate sunt instrumente inutile. Desigur, când vine vorba de interesele naționale ale Republicii Moldova și de reunificarea țării. Și nu despre îndeplinirea ordinelor altor persoane de a expulza Rusia din regiune - cu orice preț. Prețul în acest caz ar putea fi unul greu de suportat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

90
Tagurile:
retragere, Rusia, trupe de menținere a păcii, Transnistria, Maia Sandu
Tematic
Maia Sandu insistă ca Rusia să-și retragă trupele din Transnistria
Maia Sandu: Eu îmi doresc relații bune cu Rusia


Загрузка...
Alexandr Stoianoglo

Stoianoglo: PG a devenit o structură cu adevărat independentă

43
Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a prezentat raportul de activitate la un an de la învestirea sa în funcție.

CHIȘINĂU, 1 dec – Sputnik. La un an de la învestirea sa în funcția de procuror general, Alexandr Stoianoglo a prezentat raportul de activitate. Stoianoglo a declarat că prioritatea numărul unu a fost delimitarea Procuraturii de politică, iar acum, după un an, instituția este cu adevărat independentă. Mai mult, acesta susține că de la independență încoace, cu mici excepții, Procuratura niciodată nu a fost o instituție independentă.

„La început de mandat am anunțat că Procuratura nu se va implica în politică. Pot să declar că PG a devenit o structură cu adevărat independentă. În decursul acestui an, la luarea deciziilor instituția nu a privit nici spre Președinție, nici spre Guvern și nici spre Parlament. Fără îndoială, că anume o atare abordare poate asigura supremația legii, respectă principiul constituțional al separării puterii în stat și garantează respectarea drepturilor și intereselor cetățenilor”, a declarat Procurorul General.

Ce ține de dosarele la comandă, Stoianoglo spune că ani la rând, Procuratura a fost un instrument care la ordin pornea, pe bandă rulantă, dosare împotriva politicienilor incomozi, activiștilor civici, jurnaliștilor, avocaților, oamenilor de afaceri, primarilor, etc.

„Astăzi, vreau să vă asigur că am pus punct acestor lucruri și tare sper ca acele vremuri nu se vor repeta. În calitatea mea de Procuror General, vă garantez că, pe durata mandatului meu nu a fost pornit niciun dosar la comandă și nicio persoană, nici un grup de interese nu a fost în stare să influențeze luarea vreunei decizii în Procuratură”, a mai spus Stoianoglo.

Acesta afirmă că pe perioada mandatului său nici o persoană nu i s-a adresat pentru a interveni favorabil pe vreun dosar. Procurorul General menționează că și perioada când erau blocate afacerile și persecutat business-ul a rămas în trecut. Acesta susține că timp de un an, de când a venit la șefia instituției, nu a fost arestat nici un om de afaceri, numărul perchezițiilor și altor măsuri speciale de investigație s-a redus de zeci de ori și niciunui agent economic nu i-a fost sistată activitatea.

La capitolul corupție, Stoianoglo a recunoscut că mai este de lucru.

„Calific ca fiind critice rezultatele anticorupție și suntem conștienți că mai avem de lucru. Totuși, cred că nivelul corupției din rândurile procurorilor a scăzut simțitor”, a precizat șeful Procuraturii.

Un capitol aparte în activitatea de un an este și dosarul privind „furtul miliardului”. Stoianoglo spune că aceasta a fost principala provocare pentru Procuratură și întregul sistem de drept. Mai mult, a prezentat câteva rezultate concrete din cadrul acestei investigații;

  • la începutul cercetărilor pe acest dosar, investigațiile, în mod intenționat, au fost deturnate pe o pistă greșită, acestea fiind formale și mimate, atent ca nu cumva să deranjeze interesele adevăraților arhitecți și beneficiari ai fraudei. Spre marele nostru regret, toate aceste acțiuni erau puse în aplicare de către foștii noștri colegi – procurori, care au fost înlăturați încă acum un an. Au fost falsificate episoade întregi și zeci de persoane au fost ilegal trase la răspundere, unele dintre ele fiind deja condamnate, ispășindu-și pedepsele.
  • în urma cercetărilor am stabilit că principalul coordonator și beneficiar al „furtului miliardului” este cetățeanul Plahotniuc, căruia i-a fost înaintată învinuirea pe mai multe capete de acuzare, fiind arestat în lipsă și anunțat în căutare. Au fost întreprinse toate măsurile, inclusiv și pentru sechestrarea averilor acestuia din țară și de peste hotare.
  • a fost finalizată ancheta privind implicarea în schema bancară a unei bănci comerciale și a foștilor ei conducători. Până în prezent, această instituție bancară nu a figurat în investigațiile pe acest caz, și asta chiar dacă anume implicarea acestei bănci a condus, în cele din urmă, la furtul a peste 2 miliarde de lei.
  • este în curs de investigare implicarea tuturor băncilor care au fost atrase în acest circuit ilegal, inclusiv unele din străinătate, urmând a fi dată o apreciere juridică și acțiunilor factorilor de decizie ai acestora, inclusiv a cetățeanului Șor, care până nu demult a fost ”scutit” de vizorul procurorilor.
  • a fost pus sub învinuire întreg corpul de conducere al Băncii Naționale. Potrivit anchetei, BNM a avut un rol-cheie în realizarea ”furtului miliardului”, asigurând consilierea juridică a întregului proces.
  • sunt sub anchetă companiile și persoanele, care în intervalul anilor 2009 – 2011, au scos, prin înșelăciune, din BEM, zeci de milioane de dolari americani.
  • sunt investigate și episoadele vizând redistribuirea mijloacelor financiare, eliberate de către Banca Națională și transferate pe conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc și Șor.

Stoianoglo a declarat că 2021 va fi determinant și va fi prezentat deznodământul întregii scheme în acest dosar. Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de Procuror General pe 29 noiembrie 2019, după ce a participat la concursul pentru ocuparea funcției la care s-au înscris 16 candidați.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

43
Tagurile:
procurori Anticoruptie, procurorul general, Procuror


Загрузка...
Konstantin Kosaciov

Kosaciov, despre declarația lui Sandu privind datoria „neonestă” pentru gaze

0
(reînnoit 13:59 01.12.2020)
Președintele Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului Federației al Adunării Federale a Federației Ruse Konstantin Kosaciov a comentat declarația Maiei Sandu privind datoria „neonestă” pentru gaze datorată Federației Ruse.

Declarația președintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, despre nerecunoscuta republică nistreană (rmn) nu sunt orientate spre reglementarea diferendului transnistrean, este mai degrabă „o gândire a unui expert comercial”, a declarat marți președintele Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului Federației al Adunării Federale a Federației Ruse Konstantin Kosaciov.

Sandu a declarat într-un interviu pentru RBK că datoria Moldovei față de Gazprom este una „neonestă”. Potrivit acesteia, Chișinăul nu ar trebui să plătească pentru gazele folosite de locuitorii Transnistriei, care nu se află sub controlul acestuia.

"O astfel de poziție seamănă mai degrabă cu gândirea unui expert comercial sau a unui contabil, decât a unui politician. Doamna Sandu ar fi făcut mult mai mult pentru a restabili integritatea teritorială (până acum ipotetică) a Moldovei, dacă ar fi venit cu inițiativa opusă - de a-și asuma cheltuielile statului moldovenesc pentru a asigura furnizarea de gaze în toată țara, inclusiv Transnistria ", a spus Kosaciov.

Potrivit politicianului rus, în acest fel Sandu ar fi câștigat simpatia multor oameni de pe celălalt mal al Nistrului. "Poziția actuală a noului președinte al Moldovei nu face decât să confirme că ea nu îi consideră pe locuitorii Transnistriei drept concetățeni", a spus senatorul.

”Și aceasta, la fel ca declarațiile sale recente despre GOTR (Grupul Operațional al Forțelor Ruse din Regiunea Transnistreană a Republicii Moldova) și trupelor ruse de menținere a păcii, desigur, doar întârzie, mai degrabă decât apropie perspectivele unei reglementări”, a conchis el.

Sandu a declarat luni într-o conferință de presă că Grupul Operațional al Forțelor Ruse din Regiunea Transnistreană care păzesc depozitele cu arme ar trebui retrase de pe teritoriul Transnistriei, iar armele ar trebui scoase. Ea a propus, de asemenea, să lase observatori civili în Transnistria, sub auspiciile OSCE, în loc de trupele de menținere a păcii.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov a menționat că o schimbare a status quo-ului ar putea duce la destabilizarea în Transnistria, iar Federația Rusă se așteaptă să discute subiectul menținerilor păcii și absenței mișcărilor bruște.

Transnistria, ai cărei 60% dintre locuitori sunt ruși și ucraineni, a încercat să se separe de Moldova chiar înainte de prăbușirea URSS, exprimându-și temeri că Moldova se va alătura României.

În 1992, după o încercare a autorităților moldovenești de a rezolva conflictul cu forța, Transnistria a devenit un teritoriu care nu se afla practic sub controlul Chișinăului.

Trupele ruse de menținere a păcii au venit în zona de luptă pe 29 iulie 1992, în conformitate cu un acord semnat de președinții Federației Ruse și Moldovei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Kosaciov, Maia Sandu
Tematic
Ce sfat i-a dat Maiei Sandu un deputat rus


Загрузка...