Președenție

Opinie: campania electorală pentru alegerea președintelui se așteaptă a fi dură

73
(reînnoit 12:53 23.03.2016)
Într-un dialog cu jurnalistul Sputnik, politologul Victor Ciobanu a făcut bilanțul mandatului de patru ani de aflare a lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte a RM.

CHIȘINĂU, 23 mar — Sputnik, Daria Cernega. Miercuri expiră mandatul de patru ani al președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care a depus jurământul în calitate de șef al statului la 23 martie 2012.

După cum a explicat Curtea Constituţională (CC), după expirarea mandatului, Nicolae Timofti va continua să-și exercite funcțiile până la alegerea unui nou președinte al țării.

Prin ce s-au remarcat anii de președinție ai lui Nicolae Timofti?

Victor Ciobanu consideră că dintre toți președinții RM, Timofti s-a făcut cel mai puţin vizibil atât în politica internă, cât și în cea externă a ţării.

Expertul a menționat că șeful statului, probabil, a acceptat de la bun început condiția de a nu se implica prea mult în procesele politice, deoarece a fost ales în acest post de către deputați în calitate de figură "de compromis" după ce, timp de doi ani și jumătate, Moldova nu a avut un președinte. Ciobanu este de părerea că Timofti a avut posibilitatea de a se manifesta în această importantă funcţie de stat.

„Șeful statului conduce Consiliul Superior de Securitate, însă el nu a influențat asupra situației din țară. Cred că atunci când situația a devenit critică, ajungându-se până la proteste în masă, el trebuia să intervină și să se adreseze direct către națiune", a subliniat Ciobanu.

Potrivit acestuia, în multe cazuri când ar fi trebuit să ia atitudine și să-şi spună hotărât cuvântul, Timofti a ales să tacă.

Ciobanu a menționat că președintele este parte a sistemului politic și poartă răspundere pentru situația din țară. Dacă președintele ţării nu intervine în cele ce se întâmplă, înseamnă că el nu-și îndeplinește așa cum se cuvine atribuțiile.

Curtea Constituțională a anulat la 4 martie 2016 modificările care fuseseră operate în Legea Supremă a RM pe data de 5 iulie 2000. Astfel, instanța a lăsat în vigoare mecanismul anterior de alegere a șefului statului: prin alegeri generale, egale, directe și secrete de către întregul popor. Totodată, CC a lăsat neschimbată prevederea conform căreia la funcţia de președinte al țării pot candida doar persoanele care au atins vârsta de 40 de ani (și nu 35 cum era până la modificările din 5 iulie 2000).

În opinia lui Ciobanu, este foarte posibil ca viitoarea campanie electorală să fie destul de dură.

73
Tagurile:
atribuții, campanie electorală, alegeri prezidențiale, expirat, mandat, Victor Ciobanu, Nicolae Timofti, Republica Moldova
Тема:
Alegeri prezidenţiale (85)
Tematic
Va lupta, oare, Filat din puşcărie pentru Preşedinţie
În ce condiţii ar candida Dodon la funcţia de preşedinte


Загрузка...