Здание Министерства иностранных дел РФ и Московский международный деловой центр Москва-Сити в Москве.

Gafa Chişinăului în relaţiile cu Moscova, care ar putea fi catastrofală

296
(reînnoit 17:33 20.11.2019)
Guvernarea de la Chişinău a înţeles cât de importante sunt bunele relaţii economice cu Rusia şi încearcă să le restabilească. Republica Moldova ignoră însă în acest efort normalizarea relaţiilor politice, de care nu poate face abstracţie Rusia.

CHIŞINĂU, 16 feb – Sputnik. Noile autorități de la Chișinău încearcă să relanseze relațiile diplomatice cu Federația Rusă. Astfel a comentat pentru Sputnik Moldova șeful Catedrei Relații Internaționale de la Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Nicolae Afanas, întrevederea care a avut loc sâmbătă, la Munchen, între viceprim-ministrul moldovean, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Galbur şi ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov.

Ce au convenit cei doi diplomați și care ar putea fi rezultatele acelei discuții?

Solicitat de Spuntik Moldova să comenteze discuția dintre cei doi și înțelegere la care au ajuns șefii diplomațiilor ruse și moldovenești, expertul în relații internaționale Nicolae Afanas a declarat că Guvernul lui Pavel Filip încearcă să relanseze relațiile diplomatice cu Moscova.

„Chișinăul încearcă să relanseze relațiile diplomatice, dar în primul rând relațiile comercial-economice. Noi am conștientizat importanța pe care o are Federația rusă în exporturile noastre, în comerț, și în acest sens a fost relansată activitatea comisiei interministeriale și dialogul diplomatic. Cred eu că să pregătește și o vizită la nivel înalt la Moscova sau a unui oficial rus la Chișinău. Chișinăul încearcă să facă prin toate mijlocele ca în noul an agricol producătorii să aibă posibilitate să-și comercializeze mărfurile pe piața rusească. Marile puteri au politici mari şi interese mari. Republica Moldova a înțeles că noi avem doar de suferit din cauza acestor ciocniri civilizaționale din Europa. În aceste ciocniri geopolitice, marile puteri își promovează marile lor interese, pe când Republica Moldova acumulează doar pierderi economice”, a declarat Afanas.

Însă Nicolae Afanas avertizează că proiectul de relansare a relațiilor economice nu are șanse de reuşită fără normalizarea relațiilor politice dintre Republica Moldova și Federația Rusă.

„Nu știu în ce măsură va avea succes acest proiect de relansare pe piața Federației ruse, or Federația Rusă tot timpul merge cu pachetul economic în paralel cu proiectele politice. În condițiile în care noi avem niște relații politice destul de șubrede, cu foarte multe semne de întrebare, va fi greu să consolidăm și să cucerim încrederea partenerilor din Federația Rusă. Aici ne amintim despre faptul că Moldova a dorit să fie și a fost alături de statele europene atunci când a fost vorba de impunerea sancțiunilor economice contra Federației Ruse de către Occident. Aici este vorba și despre un șir de atacuri mediatice care au fost lansate din partea Chişinăului. Bine, trebuie să recunoaște că au avut loc un șir de atacuri mediatice și din partea Rusiei asupra Republicii Moldova. Mai mult, o serie de probleme din Republica Moldova au fost explicate ca fiind o urmare a implicării Moscovei în realităţile noastre”, a mai subliniat expertul.

În opinia lui, pornind de la experienţa din ultima perioadă a relaţiilor dinte republica Moldova și Federația Rusă, putem face următoarea concluzie: relații comerciale eficiente cu Federația Rusă pot avea doar acele state, care au un dialog politic constructiv cu Moscova.

„Noi astăzi încercăm se relansăm dialogul comercial, fără a relansa și contactele noastre politice. Trebuie să revenim, mai întâi, la normalizarea raporturilor politice, iar cele comerciale vor veni cumva chiar de la sine”, a mai declarat Nicolae Afanas.

Vom menționa că în cadrul Conferinței Internaționale de Securitate, care a avut loc în orașul Munchen din Germania, premierul rus, Dmitri Medevedev, s-a referit la conflictele din spaţiul european, menționând aici Ucraina, situația instabilă din Balcani, dar și Republica Moldova care, potrivit premierului rus, este la limita unei crize naționale.

L-am întrebat pe șeful Catedrei Relații Internaționale de la Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Nicolae Afanas, ce poate să însemne faptul că Medvedev a pomenit țara noastră în acest context. Iată ce ne-a spus expertul:

„Am să repet că marile puteri încearcă tot timpul să fie implicate în procesele care au loc în zona adiacentă lor. Lucrurile care se întâmplă astăzi la Chișinău sunt cumva sub impactul acțiunilor, intereselor, controlul occidentalilor și într-o măsură mai mică a Federației Ruse. Rusia dorește să-și consolideze pozițiile în această parte a lumii. Nu este de mirare și nu este un secret faptul că CSI, în măsura în care aceasta mai este o organizație funcțională, este zona de interese a Federației Ruse. Iar ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova este doar în mică măsură dirijat şi controlat de Federația Rusă. Lucru acesta neliniștește Federația Rusă, chiar dacă la noi se consideră că anume Federația Rusă este cea care influenţează procesele din Republica Moldova. În acest sens, Medvedev a dat de înțeles că Rusia este interesată de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și chiar mai mult, ar dori să fie implicată direct în schimbările politice, în eventualele alegeri anticipate, în alegerea președintelui, astfel încât aceste alegeri să aibă ca rezultat realizarea intereselor Federației Ruse. Deci, Moscova conștientizează că Occidentul are niște poziții prea puternice în comparație cu cele ale Federației Ruse. Din perspectiva Republicii Moldova, acest lucru este negativ pentru că aceasta va conduce la intensificarea ciocnirilor dintre Occident și Federația Rusă în Republica Moldova. Iar de pe urma acestor ciocniri are de suferit Republica Moldova. Prin urmare, trebuie să ne așteptăm că în perioada următoare, și aici este vorba despre un an sau doi, pozițiile Federației Ruse în țara noastră se vor consolida, dar aceasta va conduce la ciocniri și mai mari la nivel politic cu Occidentul, și, din păcate, riscurile pentru Republica Moldova vor crește”, susţine expertul.

Amintim că şefii diplomaţiilor de la Chişinău şi Moscova care au participat la sfârșitul săptămânii trecute la Conferința Internațională de Securitate ce a avut loc în Germania, au abordat câteva chestiuni actuale de pe agenda relațiilor moldo-ruse și au pledat pentru reluarea consultărilor politice interministeriale la nivel de viceminiştri. Totodată, cei doi au pledat pentru semnarea unui nou Plan de consultări între ministerele Afacerilor Externe, reluarea discuţiilor cu privire la  acordurile bilaterale privind migraţia forţei de muncă, combaterea migraţiei ilegale şi readmisia, precum și pentru definitivarea Programului interstatal de cooperare umanitară. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului moldovean de Externe, în cadrul dialogului Andrei Galbur și Serghei Lavrov au convenit și asupra organizării unei întâlniri bilaterale cu ocazia reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe ai CSI care va avea loc la Moscova, în luna aprilie.

296
Tagurile:
Occident-Rusia, Confruntare, Politică, Relansare, Interese, Relaţii, Economie, Moldova-Rusia
Tematic
Putin: Rusia va acţiona cu hotărâre în faţa amenințărilor

Europa nu este lăsată se elibereze de obligațiunile de stăvilire a Rusiei

75
(reînnoit 21:55 25.02.2021)
Rusia va reconstrui relațiile cu Europa în condiții acceptabile pentru ea însăși – și cu cât UE va înțelege mai repede acest lucru, cu atât acest proces va fi mai ușor și mai rapid.

Occidentul lansează o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei: luni, Uniunea Europeană a convenit asupra impunerii unor sancțiuni personale împotriva unui șir de oficiali ruși responsabili de "urmărirea penală a lui Navalnîi" (o listă concretă va apărea peste câteva zile), iar Statele Unite finalizează pregătirea unui pachet întreg de "sancțiuni și alte măsuri", dar deja nu numai din cauza lui Navalnîi, ci și din cauza atacurilor cibernetice (numite SolarWinds) asupra instituțiilor și companiilor americane, de care este acuzată Rusia.

Toate acestea erau previzibile – ca să nu mai vorbim de faptul că presiunea sancțiunilor asupra țării noastre se desfășoară (la scară largă și nu sub formă de acțiuni individuale americane) deja de șapte ani. Am putea deja și să ne obișnuim ? Desigur, dar sunt întotdeauna interesante argumentele cu care "partenerii" noștri occidentali își susțin acțiunile – concluzii, argumente, nicidecum motive. Motivele, pe de altă parte, sunt extrem de clare – și Vladimir Putin le-a menționat miercuri, în cadrul unui discurs la ședința colegiului FSB.

"Ne confruntăm cu așa-numita politică de stăvilire a Rusiei. Nu este vorba despre o concurență firească în relațiile internaționale, ci despre o linie consecventă și foarte agresivă menită să ne perturbe dezvoltarea, să o încetinească, să creeze probleme de-a lungul perimetrului extern, să provoace instabilitate internă, să submineze valorile care unesc societatea rusă și, în cele din urmă, să slăbească Rusia și o pună sub control extern, așa cum vedem, cum știm că acest lucru se întâmplă în unele țări din spațiul post-sovietic".

Aceste obiective nu sunt secrete: după cum a remarcat Putin, "este suficient să vă familiarizați cu documentele strategice publice și cu declarațiile destul de sincere ale oamenilor de stat dintr-o serie de țări". "Nici măcar nu încearcă să ascundă atitudinea neprietenoasă față de Rusia, față de o serie de alte centre suverane și independente de  dezvoltare mondială".

Serghei Lavrov
© Sputnik / Le service de presse du ministère russe des Affaires étrangères
Toate metodele de izolare sunt, de asemenea, binecunoscute, Putin le-a enumerat pur și simplu: "Încearcă să ne împiedice cu sancțiuni economice și de altă natură, să blocheze mari proiecte internaționale de care, apropo, suntem interesați nu numai noi, ci și partenerii noștri, se amestecă direct în viața publică și politică, în procedurile democratice ale țării noastre. Și, desigur, instrumentele din arsenalul serviciilor secrete sunt utilizate în mod activ".

Toate acestea s-au întâmplat nu o dată în istoria noastră: în diverse combinații, toate metodele menționate mai sus au fost utilizate împotriva noastră, astfel încât ne-am învățat să contracarăm și să răspundem. De aceea, Putin și a spus că "o astfel de atitudine față de Rusia nu are nicio perspectivă" – nicio presiune nu ne va putea obliga să facem concesii sau să ne subminăm din interior. În același timp, Rusia își declară rolul de apărător, care își apără suveranitatea și interesele – nu rolul de agresor.

Mai mult decât atât, subliniem în permanență disponibilitatea noastră de a dezvolta relații cu toată lumea, de a iniția un dialog bazat pe încredere reciprocă și respect, după cum a amintit Putin și de această dată. Dar ce auzim drept răspuns?

Rusia nu este interesată de cooperarea cu Uniunea Europeană, iar autoritățile ruse conduc țara pe calea spre autoritarism – aceasta este concluzia la care au ajuns miniștrii de Externe ai țărilor UE în cadrul reuniunii la care au decis să introducă noi sancțiuni. Iar șeful democrației europene, Josep Borrell, a numit Rusia "un vecin care a decis să se comporte ca un adversar", subliniind faptul că: "Noi trebuie să definim un model pentru a evita confruntarea permanentă cu vecinii care au decis să acționeze în sens invers".

Adică Europa în particular și Occidentul în general prezintă problema în așa mod – Rusia caută confruntări și nu vrea să dezvolte relațiile. Mai mult, Rusia se amestecă în mod constant în treburile europene și exercită presiuni asupra UE. Prin urmare, Uniunea Europeană va construi acum relațiile cu Moscova pornind de la  trei principii.

Iată cum le-a descris Borrell: să se dea un răspuns dur în cazul în care Moscova va încălca dreptul internațional și drepturile omului, să se adopte o politică de stăvilire dacă Rusia va crește presiunea asupra UE și să se coopereze cu Rusia în domeniile în care UE este interesată. Represalii, stăvilire, cooperare acolo unde îi este convenabil Uniunii Europene – acesta este kitul de luptă al diplomației europene. Dar despre ce vorbim?

Practic, totul este acoperit de "încălcarea dreptului internațional și a drepturilor omului" – de la Crimeea și Navalnîi până la orice alt subiect, atât intern, cât și internațional. Sancțiuni pentru lipsa căsătoriilor homosexuale în Rusia – adică pentru încălcarea drepturilor omului? Poftim. Sancțiuni pentru refuzul de "a returna" Georgiei Abhazia? Fără îndoială. Sancțiuni pentru un nou emigrant sau refugiat rus ucis în Europa, sau, de fapt, pentru oricine altcineva (ca în povestea veche despre un cecen din Georgia ucis la Berlin) – în orice moment. A fost spart sistemul informatic al Bundestagului german? Desigur, Rusia trebuie pedepsită.

Rusia și Uniunea Europeană: Sfârșitul relațiilor?>>>

În același mod, orice poți numi drept presiune asupra UE. Separatiștii votează pentru secesiunea Cataluniei? Căutăm o urmă rusească. Reprezentanții fracțiunii parlamentare "Alternativă pentru Germania" vin la Moscova? Rușii sapă sub Merkel. Moscova anunță proteste împotriva demontării monumentelor în cinstea soldaților sovietici în Polonia sau Republica Cehă? Pun presiune asupra europenilor estici nefericiți și iubitori de libertate. Construiesc o conductă de gaz? Vor să împartă Europa. Refuză construcția? Vor să înghețe Europa. Absurd? Nu, este o reacție destul de calculată.

Adică, UE dorește să dețină un drept unilateral de a reglementa relațiile cu Rusia, dreptul de a pedepsi și de a ierta la propria sa discreție – iar Rusia ar trebui să se resemneze și să nu se indigneze și să fie gata, de îndată ce vor avea nevoie, să coopereze, dar numai în domeniile care sunt avantajoase pentru europenii buni.

Dar, în realitate, totul este exact invers: UE este un vecin care se comportă ca un adversar. Exercită presiune asupra Rusiei, ne pune condiții, ne învață și ne demonizează, se amestecă în afacerile noastre interne (chiar și acum Borrell a spus că "uniunea își va extinde sprijinul pentru societatea civilă din Rusia") și consideră că acest lucru este normal. UE (fie și la inițiativă atlantică) este cea care încearcă să rupă Ucraina de Rusia, să schimbe granițele istorice ale Estului și Vestului, să-și extindă spațiul vital din contul civilizației rusești – și vrea ca Rusia să accepte calm acest lucru? O astfel de îndrăzneală ar fi putut fi explicabilă acum un sfert de secol, chiar și 15 ani în urmă, când Rusia lupta pentru propria supraviețuire și nu putea să se ocupe nici de întreaga lume rusă, nici să ceară europenilor să se comporte decent, dar este ridicol acum să se aștepte că Rusia va fi ascultătoare.

A costat prea mult: Europa a pierdut miliarde din cauza Rusiei>>>

În orice caz, Rusia va reconstrui relațiile cu Europa în condiții acceptabile pentru ea însăși – și cu cât UE va înțelege mai repede acest lucru, cu atât acest proces va fi mai ușor și mai rapid. Europa oricum nu are nicio alternativă: ea nu își poate permite să se îngrădească pur și simplu de Rusia sau să se transforme dintr-un vecin într-un dușman al nostru. Mai exact, își poate permite – dar numai pentru ultimă dată.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

75
Tagurile:
relații, Rusia, Europa
Tematic
A costat prea mult: Europa a pierdut miliarde din cauza Rusiei
Lavrov: Rusia nu pleacă din Europa


Загрузка...
Premierul Armeniei  Nikol Pașinean și președintele Rusiei Vladimir Putin

Putin a discutat cu Pașinean situația din Armenia

39
Premierul Armeniei, Nikol Pașinean, l-a contactat pe Vladimir Putin în contextul tensionării situației politice la Erevan.

CHIȘINĂU, 25 feb – Sputnik. Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinean, l-a contactat telefonic pe Vladimir Putin, în contextul tensionării situației din țară.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, șeful statului rus a îndemnat părțile să dea dovadă de reținere.

“Putin s-a pronunțat pentru păstrarea ordinii și păcii în Armenia, reglementarea situației în limitele legii”, a adăugat reprezentantul administrației prezidențiale ruse.

Criza politică din Armenia s-a acutizat după niște afirmații ale lui Pașinean în legătură cu ”Iskanderul” rusesc. Potrivit presei, adjunctul șefului Statului Major l-a ridiculizat pe șeful guvernului, motiv pentru care a fost forțat să demisioneze. Totodată, a fost cerută și demisia șefului Statului Major al Armatei.

Criză politică în Armenia: Pașinean vorbește despre o tentativă de lovitură de stat>>>

În dimineața de 25 februarie, Armata Armeniei a cerut demisia lui Pașinean.

Premierul consideră că această declarație reprezintă o tentativă de lovitură de stat și și-a îndemnat susținătorii să iasă în stradă.

Spre seară, opoziția a ridicat baricade și corturi în preajma sediului parlamentului. Liderii demonstranților au declarat că protestul se va desfășura în regim non-stop, până la demisia guvernului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

39
Tagurile:
Putin, Armenia, Nikol Pașinean


Загрузка...
Oameni în transport

Fost premier: În lupta cu pandemia în Moldova au fost comise multe greșeli

0
(reînnoit 22:00 25.02.2021)
Ex-premierul a numit un șir de greșeli fundamentale care au fost comise de către Cabinetul de Miniștri al Moldovei în cel aproape un de luptă cu răspândirea coronavirusului de tip nou.

CHIȘINĂU, 26 feb – Sputnik. Este evident că toate țările lumii suferă din cauza  pandemiei de coronavirus, doar că în alte țări, în comparație cu Moldova, există o abordare mai complexă și echilibrată în combaterea răspândirii COVID-19, iar măsurile restrictive sunt aplicate numai acolo unde acest lucru este absolut necesar. Despre aceasta a vorbit în studioului Sputnik Moldova Vasile Tarlev – cel mai longeviv prim-ministru al Moldovei în istoria de aproape treizeci de ani de independență a țării.

”Sigur, pandemia a avut un impact negativ asupra întregii economii mondiale. Dar dacă e să vorbim despre țara noastră, În cazul în care situația de criză ar fost gestionată altfel, am fi înregistrat mult mai puține pierderi economice și pagube. Politizarea extremă a pandemiei în Moldova le provoacă oamenilor mari îndoieli", - a spus interlocutorul.

Potrivit ex-premierului, la nivelul puterii, în țară parcă s-a uitat că există o rată gravă a mortalității în rândul populației din cauza bolilor cardiovasculare și oncologice, din cauza complicațiilor cauzate de o boală extrem de gravă precum diabetul.

"Toți au uitat parcă de aceste probleme și s-au concentrat doar asupra coronavirusului. Dar și în cazul COVID-19, gestionarea situației de criză nu este realizată corect", a adăugat Tarlev.

Fostul premier este sigur: în procesul de combatere a răspândirii coronavirusului, autoritățile țării trebuiau să demonstreze o mai mare deschidere și transparență, dar și să poarte un dialog permanent cu societatea pentru a evita impunerea unor măsuri restrictive inutile.

Se închid iarăși piețele și centrele comerciale - iată când își vor sista activitatea>>>

Drept exemplu, Tarlev a adus recenta hotărâre a Comisiei pentru Situații de Urgență, când s-a decis ca numărul pasagerilor în autobuzele interurbane, în microbuzele de linie din orașe să fie redus cu 50 la sută, ceea ce a dus la nemulțumiri și la greva transportatorilor.

”Unde este explicația? De ce au redus cu 50 de procente  și nu cu 70 sau cu 30? Chestiunea nu  este clară, cine a luat o astfel de decizie la guvern: un lucrător din transporturi, un inspector rutier sau un medic? ", s-a întrebat fostul premier.

Tarlev insistă: fiecare interdicție legată de pericolul răspândirii coronavirusului servește drept nou argument în favoarea răspândirii corupției în țară. În situația dată se creează un precedent periculos, este sigur fostul prim-ministru, când fiecare transportator se va gândi cum să înșele sistemul de interdicții, căutând posibilități de a mitui un angajat al Poliției sau un alt funcționar.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
greșeli, economie, restricții, coronavirus, pandemie
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
COVID - situația e tot mai alarmantă: Număr record de cazuri noi


Загрузка...