Poliţia a zădărnicit o încercare de luare cu asalt a Parlamentului RM

Mitingul de duminică s-a încheiat, dar organizatorii au promis noi proteste

175
(reînnoit 18:10 12.10.2015)
La mitingul organizat duminică de Platforma DA au participat circa trei mii de oameni. Manifestanţii au decis că protestele antiguvernamentale trebuie să continue.

CHIŞINĂU, 4 oct – Sputnik. Participanţii la mitingul de duminică, organizat de Platforma DA, s-au pronunţat pentru continuarea protestelor non stop contra guvernării şi pentru alegerea directă a preşedintelui. Manifestaţia s-a încheiat cu un marş pe bulevardul Ştefan cel Mare.

Potrivit estimărilor oficiale, la miting au participat circa trei mii de oameni.

Organizatorii au declarat că evenimentul este o nouă Mare Adunare Naţională, chiar dacă spre deosebire de primul miting de amploare al Platformei DA, la care ar fi venit circa 40 de mii de persoane, prezenţa la ultimul a fost cu mult mai mică.

Anterior, liderii Platformei DA le-au cerut conducătorii statului să fie la serviciu la 4 octombrie, iar duminică manifestanţii au mers la Parlament pentru a verifica dacă cererea lor a fost respectată. Aceştia au încercat să intre în clădirea instituţiei legislative, provocând astfel altercaţii cu forţele de ordine.

În faţa manifestanţilor au ieşit deputaţii din fracţiunea parlamentară a PSRM. Liderul socialiştilor, Igor Dodon, a declarat că fracţiunea PSRM a fost duminică la Parlament la cererea protestatarilor, iar liderii celorlalte fracţiuni ar fi lipsit, invocând „o altă agendă”. Potrivit lui Dodon, o altă ieşire din actuala situaţie decât alegerile parlamentare anticipate nu există, iar cea mai scurtă cale către anticipate este demisia Preşedintelui Nicolae Timofti.

Liderii Platformei DA au declarat că protestele vor continua până la debarcarea celor de la putere, iar incidentul din faţa Parlamentului ar demonstra că nimeni dintre cei care astăzi conduc nu este în siguranţă şi că pentru popor cordoanele de poliţişti nu sunt un sunt un impediment şi că poliţia este cu poporul. Tot duminică în PMAN a fost adoptată o rezoluţie, în care se menţionează că Republica Moldova este "stat captiv", iar Curţii Constituţionale i s-a cerut să constate acest fapt.

 

175
Tagurile:
Rezoluţie, Manifestaţie, Miting, Protest, Demisia, Platforma DA, Revendicări, Platforma DA, Guvernul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova, Preşedinţia Republicii Moldova, Chişinău
Тема:
Toamna demisiilor (70)
Tematic
Protestatarii şi-au mutat corturile de pe carosabil pe trotuar
Poliţia a stopat asaltul Parlamentului de către susţinătorii Platformei DA
Vladimir Putin și Emmanuel Macron

Putin a discutat cu Macron despre terorism și Karabah

21
(reînnoit 22:31 20.10.2020)
Vladimir Putin a purtat o discuție cu Emmanuel Macron despre eforturile comune ale celor două țări în combaterea terorismului și evoluția situației din Karabah.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a purtat marți o discuție telefonică cu președintele Franței, Emmanuel Macron, anunță serviciul de presă al administrației prezidențiale ruse.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Никольский

Se menționează că Putin i-a exprimat lui Macron condoleanțele în legătură cu asasinarea unui profesor la Paris. De asemenea, cei doi șefi de stat și-au exprimat interesul față de activizarea eforturilor comune în lupta cu terorismul.

“La inițiativa părții franceze a avut loc o discuție telefonică a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron. Președintele Rusiei a exprimat condoleanțe în legătură cu atentatul produs în suburbia Parisului, pe 16 octombrie – asasinarea barbară a unui învățător francez. În acest context, a fost confirmat interesul reciproc în activizarea eforturilor comune de combatere a terorismului și răspândirii ideologiei extremiste”, este menționat în comunicatul Kremlinului.

De asemenea, Putin l-a informat pe Macron despre măsurile de prevenire a escaladării acțiunilor militare în zona Karabagului.

“S-a discutat detaliat despre evoluția situației în zona de conflict din Karabahul de Munte. Vladimir Putin a oferit informații cu priviri la acțiunile întreprinse pentru prevenirea unei escaladări a acțiunilor militare și pentru reluarea cât mai grabnică a negocierilor pentru o soluționare politico-diplomatică a problemei din Karabah. A fost accentuată importanța respectări de către cele două părți în conflict a înțelegerilor încheiate pe 10 și 17 octombrie de încetare a focului”, menționează serviciul de presă al administrației prezidențiale.

Totodată, liderii celor două state au subliniat dorința de a continua coordonarea strânsă între Rusia și Franța, în calitatea lor de copreședinți ai grupului de la Minsk al OSCE, precum și în cadrul Consilului de Securitate al ONU.

“A fost subliniată disponibilitatea de a continua coordonarea strânsă între Rusia și Franța, în calitatea de copreședinți ai grupului de la Minsk al OSCE, precum și în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. S-a convenit asupra contactelor la diverse niveluri”, potrivit comunicatului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

21
Tagurile:
teroris, Karabah, Macron, Putin
Tematic
Trump și Putin au pregătit „marea surpriză din octombrie”


Загрузка...
Misiunea de Observare a CSI

Observatori CSI vor monitoriza alegerile prezidențiale din Moldova

24
(reînnoit 22:42 20.10.2020)
Comisia Electorală Centrală a acreditat 18 reprezentanți ai Misiunii de Observare a Comunității Statelor Independente care vor monitoriza procesul electoral.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Alegerile prezidențiale vor fi monitorizate și de reprezentanții Misiunii de Observare a Comunității Statelor Independente (CSI).

Decizia privind acreditarea lor a fost luată astăzi de către Comisia Electorală Centrală. CEC a acreditat 18 observatori ai CSI care vor urmări alegerile prezidențiale din 1 noiembrie în Republica Moldova.

„Persoanele acreditate în calitate de observatori internaționali își vor desfășura activitatea în condițiile legislației Republicii Moldova”, este precizat în Hotărârea CEC.

Ce trebuie să știi despre alegerea șefului statului

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova sunt programate pentru 1 noiembrie curent. CEC a înregistrat opt candidați. Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu.

Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016. Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului. Un cetățean care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat, poate candida la funcția de șef al statului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

24
Tagurile:
consiliul economic CSI, țări CSI, summit CSI
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
OSCE are o misiune oficială de observare la prezidențiale


Загрузка...