Parlamentul

Sunt uluit de impotența autorităților moldovenești politician

165
(reînnoit 12:54 02.05.2021)
Starea de urgență în Moldova a fost anulată sub semnul „neconstituționalității”, dar să le achite agenților economici profiturile pierdute se pare că nimeni nu are de gând.

CHIȘINĂU, 2 mai – Sputnik. Dizolvarea parlamentului moldovenesc a lipsit țara noastră de singurul său „cap” oficial. Dacă în teorie se pate încă trăi cumva fără cap, atunci inițiativele nerealizate care ar fi trebuit să sprijine financiar populația și agenții economici în pandemie, practic au început deja să „pulseze a migrenă” în economie. Declarația îi aparține fostului primar al Chișinăului Serafim Urechean și a fost făcută în studioului Sputnik Moldova. Politicianul moldovean crede că Moldova trece prin momente dificile astăzi.

"Ca persoană care a votat pe parcursul ultimilor 30 de ani pentru independența Moldovei, sunt pur și simplu uluit de impotența autorităților. Pur și simplu au renunțat la putere fără luptă. Chiar și Lenin a spus că "orice revoluție poate fi justificată doar dacă știe să se apere", a declarat veteranul politicii moldovenești.

Alegătorul moldovean, mergând astăzi la vot, este indiferent față de cel care câștigă și ajunge să întruchipeze puterea. Dacă situația se va stabiliza, oamenii vor continua să rabde, a adăugat Urechean.

Fostul primar al Chișinăului a exprimat îngrijorarea că în Moldova este posibilă o criză politică și economică, precum și pierderea pieței de desfacere pentru produsele agricole moldovenești.

"Oamenii din Edineț se plâng că au depozitate o sută de mii de tone de mere în camerele frigorifice, pe care nu le pot vinde nicăieri. Astfel de cazuri se reflectă asupra stării economică a țării", a spus politicianul.

Datoria internă și externă, lipsa unui guvern competent și a unui parlament cu drepturi legislative - toate acestea, potrivit lui Urechean, distrug republică parlamentară în Moldova pentru a crea una prezidențială. Dar problema acestui nivel nu poate fi soluționată de Curtea Constituțională. Acest lucru este doar în puterea Parlamentului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

165
Tagurile:
economie, Impotență, autorități, politicieni
Тема:
Studioul Sputnik Moldova: Opinii, declarații, comentarii (200)
Tematic
Politolog: Mlaștina politică sau Ce ne așteaptă după alegerile anticipate
Президент США Джо Байден на трапе борта № 1

Biden se transformă în "curierul lui Putin"

180
"Șoimii" occidentali sunt foarte îngrijorați. Așa se întâmplă că, în ultimii ani, orice întâlnire dintre președintele SUA și președintele Rusiei este însoțită de provocări și încercări violente de a o perturba.

Să ne amintim cum în 2018, cu câteva ore înainte de summit-ul de la Helsinki dintre Donald Trump și Vladimir Putin, s-a aflat despre arestarea în Statele Unite a cetățencei ruse Maria Butina. Sau cum Ucraina a organizat o provocare în strâmtoarea Kerch, care a fost folosită drept pretext pentru anularea întâlnirii președinților în timpul summitului G20 de la Buenos Aires. Nu există nicio îndoială că și acum, în ajunul întâlnirii de la Geneva dintre Putin și Biden, vor exista provocări și încercări, dacă nu de a o perturba, atunci, cel puțin, de a o complica, de a crea un fundal insuportabil pentru petrecerea acesteia.

Cel mai tare se străduiesc, desigur, republicanii americani, care au decis să ramburseze cu dobândă democraților pentru toate atacurile asupra lor și asupra lui Trump, pe care l-au acuzat că este pro-rus pe parcursul tuturor celor patru ani de președinție. Senatorul Ted Cruz, pe care presa democratică îl numea în trecut "marioneta lui Putin", povestește acum cu o încântare evidentă cum Biden "doarme în același pat cu Putin, cu Rusia și cu dușmanii Americiiʺ.

Dar există și o altă categorie de oameni, care sunt foarte îngrijorați de viitorul summit și fac tot ce le stă în putință pentru a-l perturba sau pentru a-l complica. Această categorie include numeroșii ʺexperți pe Rusiaʺ sau așa-numiții kremlinologi. În fiecare astfel de întâlnire, ei văd o amenințare existențială pentru ei înșiși și sunt îngroziți de teribilul cuvânt "resetare". Și, deși nimeni nu crede cu adevărat în posibilitatea relansării relațiilor dintre Statele Unite și Rusia (așa cum a spus Serghei Lavrov, "atât de mult s-a îngrămădit, încât nu va fi ușor de curățit"), kremlinologii occidentali se tem de chiar și o simplă aluzie la o posibilă încălzire a relațiilor.

În aspirația lor de a crea o atmosferă informațională insuportabilă în jurul viitoarei întâlniri, ei chiar au încălcat cel mai sacru lucru: au început să admită public ideea că Trump își construia politica externă mai rațional decât Biden.

Foarte exemplificativ în acest sens este un editorial recent din The Times, semnat de principalul kremlinolog britanic – Edward Lucas, care conduce de mai mulți ani "cruciada" împotriva Rusiei în mass-media occidentală. Declarând că "echipa lui Biden repetă greșelile administrației Obama" la adresa Rusiei, Lucas face declarații care, până de curând, păreau de neconceput pentru presa liberală din Occident: "Dimpotrivă, reputația lui Donald Trump ca om cu o politică externă inconsecventă pare din ce în ce mai nemeritată. El a avut dreptate în privința Chinei... El a condamnat pe bună dreptate Germania pentru abordarea sa zgârcită, incompetentă și arogantă în ceea ce privește apărarea. De asemenea, el a sporit prezența militară americană in Europa". Și acest lucru este scris de un om care, nu cu mult timp în urmă, susținea că "Trump a devenit aliatul lui Putin în războiul Rusiei împotriva Occidentului". Ne putem imagina nivelul de frică al criticului de rând al Rusiei înainte de întâlnirea de la Geneva, dacă el a mers la o astfel de regândire a rolului lui Trump în istoria lumii.

Un alt luptător persistent împotriva Kremlinului – ex-ambasadorul SUA în Rusia, Michael McFaul, împărtășește temerile colegului său cu privire la o "resetare" ipotetică. Desigur, spre deosebire de Lucas, democratul american nu își poate permite să-l complimenteze pe Trump, dar în recentul său editorial pentru The Washington Post, el solicită în mod explicit o confruntare: "Scopul lui Biden nu ar trebui să fie acela de a "restabili relațiile cu Rusia". În schimb, Biden și echipa sa ar trebui să definească obiectivele specifice în domeniul securității, economiei, valorilor, pe care ei doresc să le atingă, iar apoi să se pregătească pentru dezamăgirile iminente".

McFaul s-a exprimat și mai deschis în interviul acordat telecanalului MSNBC: "Sper că nu se va întâmpla așa ceva – că președintele Biden va continua să vorbească despre relații stabile și previzibile cu Putin. Asta nu se va întâmpla". Diplomatul pensionat își exprimă în mod constant speranța că Biden, la Geneva, nu va începe să se apropie de Moscova, ci se va limita doar la "mesaje dure".

Dacă ne uităm la declarațiile și articolele analiștilor care se numesc "experți pe Rusia", gândurile lor coincid. Kremlinologul francez Mathieu Boulègue, unul dintre autorii unui raport scandalos recent al centrului britanic Chatham House, care a cerut izolarea veșnică a Rusiei, prezicând posibilul rezultat al summitului de la Geneva, scrie deschis: "De fapt, este bine că, acum, relațiile cu Moscova nu se îmbunătățesc".

Și el își amintește cu dezgust "resetările" trecute și presupune că încercările politicienilor occidentali de a se înțelege cu Moscova mărturisesc despre lipsa lor de "memorie musculară", precum și despre "incapacitatea lor colectivă de a învăța din experiența trecută". Boulègue, continuând linia raportului Chatham House, solicită în mod explicit o politică de confruntare perpetuă cu rușii, fără nicio șansă de îmbunătățire. El nici măcar nu conștientizează că se contrazice pe sine însuși atunci când, în același articol, susține că Rusia se află "în declin" și că ea (nu China) ar trebui să rămână în continuare o prioritate a politicii externe a SUA. Dar, s-ar părea, de ce să-ți faci griji de un concurent care se află "în declin"?

Boulègue publică toată această ʺanalizăʺ pe paginile site-ului web al Centrului de Analiză Politică Europeană (Center for European Policy Analysis sau CEPA), care a devenit recent unul dintre principalii generatori de materiale antirusești, care pretind că sunt analitice. Experții acestui centru au solicitat recent, în mod deschis, o "dezintegrare controlată a Rusiei". Și Edward Lucas, menționat mai sus, se asociază în ultima perioadă cu aceeași instituție. Pe această resursă este activ și ex-reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, care a făcut multe pentru escaladarea conflictului în Donbas. Analizând posibilele rezultate ale summitului de la Geneva, americanul avertizează echipa lui Biden în ceea ce privește dorința pentru "stabilitate și previzibilitate", cerând, în schimb, să introducă noi sancțiuni dure împotriva Rusiei în ajunul întâlnirii. În opinia sa, acest lucru va însemna "să negocieze dintr-o poziție de forță". Cu toate acestea, din aceste sfaturi este neclar de ce ar trebui să aibă loc în general întâlnirea pentru noi sancțiuni. De parcă Statele Unite au introdus puține sancțiuni până acum și fără niciun summit.

Dar aceasta este logica kremlinologilor profesioniști care își văd sarcina nu în găsirea unei ieșiri din conflicte, ci în escaladarea lor. Unii dintre ei (cei care sunt mai în vârstă) își amintesc încă "ororile" anilor ‘90, când, după prăbușirea URSS-ului, o cohortă semnificativă de sovietologi occidentali, printre care se aflau într-adevăr și profesioniști, au rămas fără locuri de muncă. Au fost închise centrele analitice specializate în "problema rusească", au fost restrânse "vocile" propagandistice care difuzau pe teritoriul Uniunii Sovietice. Apoi, ʺrămășițeleʺ acestor experți au fost lovite de "resetarea" erei Obama, motiv pentru care și și-o amintesc cu atâta dezgust. Mulți dintre ei au devenit neîntrebați și uitați.

Evenimentele din 2014 au generat din nou o cerere mare pentru serviciile persoanelor specializate în incitarea sentimentelor antirusești în mass-media și în cercurile de experți. A existat o renaștere a kremlinologilor, care, judecând după ʺscurgerileʺ asociate cu diverse proiecte, cum ar fi proiectul britanic Integrity Initiative, au început să câștige bani foarte buni. Desigur, cei implicați în astfel de proiecte vor face tot ce le stă în putință pentru a tulbura orice aparență de destindere.

Cu toate acestea, cererea crescută de "experți pe Rusia" a dus la faptul că în aceste rânduri s-au repezit personalități, care până în acel moment nu au avut nicio legătură nici cu Rusia, nici măcar cu spațiul post-sovietic. De aici au apărut kremlinologi care cred că Odesa se află în Crimeea sau care solicită Ucrainei să atace cu rachete Podul Crimeii.

Apropo, ultimul "expert" (jurnalistul american Tom Rogan) a ajuns până la faptul că și Biden "s-a transformat într-un curier pentru președintele rus". Iar un alt jurnalist american, Glenn Greenwald, care a devenit faimos grație publicării materialelor lui Edward Snowden, a ʺîntinsʺ melodia veche pe care presa liberală o cânta ​​despre Trump: "Ce are Putin împotriva președintelui Biden: financiar, politic sau personal? Nu știu răspunsul, dar aici se întâmplă ceva ciudat". Acesta este nivelul noii "analize" occidentale.

În zilele următoare, vom vedea o mulțime de materiale similare. Desigur, gradul de presiune mediatică exercitată asupra lui Biden este deocamdată incomparabilă cu isteria anti-Trump din jurul "Russiagate". Dar nu există nicio îndoială că aceasta se va intensifica, dacă vor exista careva aluzii privind scăderea nivelului de escaladare în relațiile noastre. Kremlinologia, deși dobândește forme din ce în ce mai grotești, a devenit o afacere foarte profitabilă pentru o mare categorie de experți și jurnaliști autoproclamați. Ei nu vor dori cu siguranță o nouă destindere, chiar și dacă ar exista o astfel de perspectivă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

180
Tagurile:
SUA, Rusia, Donal Trump, Joseph Biden, Joe Biden, Vladimir Putin


Загрузка...
Флаги Молдовы и РФ

Diaspora din Rusia are mai multe motive ceară sporirea numărului de secții de votare

84
(reînnoit 18:48 09.06.2021)
În Rusia, unde se află mai mult de jumătate dintre emigranții moldoveni, la prezidențialele din 2020 au existat de aproape 8 ori mai puține secții de votare decât în țările occidentale, iar noul raport a mărit discrepanța în defavoarea alegătorilor din Rusia și CSI.

CHIȘINĂU, 9 iun – Sputnik. Cetățenii moldoveni din Rusia au mai multe motive să instaleze pichete și să ceară deschiderea mai multor secții de votare, a declarat Alexander Tanas, vicepreședinte al organizației "Autonomia Culturală Națională Moldovenească din Sankt Petersburg".

El a declarat la un post de televiziune în Rusia, unde se află mai mult de jumătate dintre emigranții moldoveni, au fost deschise de aproape opt ori mai puține secții de votare la alegerile prezidențiale din 2020 decât în ​​țările occidentale. "Și de această data, din câte știu, se vor deschide mai puține secții de votare în Rusia decât este necesar. Cum așa?", se întreabă Tanas.

El și-a exprimat speranța că cetățenii moldoveni care locuiesc în Federația Rusă vor fi activi la maximum la alegerile parlamentare anticipate.

Comentând protestele desfășurate la Chișinău în fața sediului CEC, unde partidul pro-prezidențial PAS și alte câteva formațiuni politice au cerut Comisiei să deschidă mai multe secții de votare în străinătate, Tanas și-a exprimat nedumerirea: de ce, în principiu, a fost necesar să se desfășoare astfel de acțiuni?

"Credem că protestele sunt o provocare deliberată din partea dreptei și nu o preocupare sinceră pentru diaspora", a declarat vicepreședintele organizației "Autonomia Culturală Națională Moldovenească din Sankt Petersburg".

Potrivit informațiilor făcute publice de Centrului de sprijin pentru emigranții moldoveni, în 2019, în Rusia erau aproximativ 600 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Rețineți că acestea sunt cifre oficiale, în timp ce cifrele neoficiale pot fi mult mai mari.

Protestele privind numărul de secții de votare au demarat la Chișinău pe 7 iunie. Luni, câteva sute de protestatari de la PAS, DA și o serie de alte formațiuni politice s-au adunat în fața clădirii CEC, ei au reușit chiar să blocheze traficul. Marți au ieșit să protesteze doar câteva zeci de oameni. Nu au blocat drumul, dar, potrivit poliției, traficul a fost periclitat din cauza aflării lor acolo. Protestatarii din 8 iunie au continuat să solicite deschiderea a 198 de secții de votare în străinătate și și-au exprimat nemulțumirea față de decizia CEC de a majora numărul secțiilor de votare de la 139 la doar 146.

Membrii CEC au redus cu câte o secție numărul secțiilor din Grecia și România.   

De asemenea vor fi închise secțiile de votare dom Kostroma, Kursk, Lipțk, Reazan, Soci și Surgut dat fiind că la alegerile anterioare acolo au participa puțini alegători. În schimb, s-a propus să fie deschisă câte o secție de votare în Tula și Kaluga și patru în Moscova și regiunea Moscova.

Numărul total de secții de votare care urmează să fie deschise în Rusia rămâne neschimbat - 17. În Franța numărul secțiilor de votare ce urmează să fie deschise a fost majorat cu 2, de la 8 la 10. În Germania au fost adăugate 3 secții de votare, acolo numărul lor urmând să crească de la 6 la 9. În Italia CEC a acceptat să mai deschidă o secție, numărul total ajungând de la 30 la 31. În Marea Britanie numărul secțiilor de votare a fost majorat de la 7 la 10.

 Decizia CEC de a deschide doar 146 de secții de votare, și nu mai mult de 190, cum au cerut mai mulți concurenți electorali, a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău de blocul Renato Usatîi și PAS.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

84
Tagurile:
CSI, Occident, Moscova, Secții de votare, alegatori, rusia


Загрузка...
Misiune preelectorala a APCE în Republica Moldova

Misiunea preelectorală a APCE la Chișinău: Confruntări, zvonuri și diviziuni

0
(reînnoit 14:29 12.06.2021)
Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europe și-a încheiat vizita de lucru în Republica Moldova. Care sunt concluziile.

CHIȘINĂU, 12 iun - Sputnik. Majoritatea forțelor politice de la Chișinău par să se concentreze mai degrabă pe confruntări, zvonuri și diviziuni, decât să încerce să reunească societatea în jurul unor probleme strategice cheie. Aceasta este una dintre concluziile misiunii preelectorale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei(APCE), care a întreprins o vizită de lucru în țara noastră în perdioada 10-11 iunie. Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial al Consiliului Europei, experții din delegația care a evaluat campania electorală și pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate au remarcat că, la o lună de la lansarea campaniei electorale, partidele politice și candidații au reușit în general să facă campanie liberă.

„Delegația Adunării împărtășește îngrijorarea exprimată de majoritatea actorilor din domeniul electoral cu privire la lipsa implementării transparente a criteriilor de deschidere a secțiilor de votare suplimentare în străinătate, care a provocat anumite tensiuni cu CEC și pe care Delegația o observă că este una dintre cele mai disputate probleme ale campaniei. Delegația reamintește că rolul CEC este de a asigura dreptul tuturor cetățenilor de a participa eficient la alegeri. Numărul și locația secțiilor de votare trebuie să fie proporționale cu cele ale alegătorilor care trăiesc în diferite țări”, este precizat în comunicat.

O altă problemă care generează îngrijorare este decizia CEC de a înființa secții de votare în municipiul Bender și în satul Corjova, care sunt în afara controlului efectiv al autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Reprezentanții misiunii sunt de părere că cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană, care au dreptul la vot, ar trebui să poată exercita acest drept în locații în care există condiții adecvate de securitate și unde accesul observatorilor naționali și internaționali poate fi asigurat fără a le compromite siguranța sau a crea precedente periculoase.

În ceea ce privește finanțarea campaniei, în timp ce reglementările legale privind finanțarea campaniei și a partidelor s-au îmbunătățit în general și rapoartele privind cheltuielile electorale ale partidelor sunt furnizate în formă corespunzătoare, CEC a recunoscut incapacitatea sa de a controla în mod eficient finanțarea campaniilor partidelor politice, în special din cauza finanțării deghizată prin reclame ascunse, sondaje de opinie manipulate și donații false, printre altele.

„Delegația a fost informată cu privire la o serie de preocupări mai vechi care persistă, în special cazuri de intimidare și discurs de ură, inclusiv împotriva femeilor candidate și a grupurilor minoritare; cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative; acuzații de intenții de cumpărare a voturilor și preocupări cu privire la posibilul transport organizat pe scară largă al alegătorilor în ziua alegerilor; și lipsa unei supravegheri eficiente a finanțării campaniei. Delegația APCE deplânge astfel de practici în campania electorală și solicită autorităților relevante să ia toate măsurile necesare pentru a le elimina”, mai este precizat în comunicatul misiunii pre-electorale a APCE

Delegația a avut întâlniri cu președintele Republicii Moldova, prim-ministrul interimar, președintele Parlamentului, liderii partidelor politice parlamentare și extraparlamentare care participă la alegeri sau reprezentanții acestora, președintele și membrii Comisiei Electorale Centrale, președintele Consiliului Coordonator a Audiovizualului, președintele Autorității Naționale de Integritate, reprezentanți ai societății civile și ai mass-media și reprezentanți ai comunității internaționale. O delegație APCE de 22 de membri va observa alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
delegația Republicii Moldova la APCE, APCE, rezoluția APCE
Tematic
Câte secții de votare vor fi deschise la alegerile parlamentare
Referendum în ziua alegerilor parlamentare anticipate - Detalii
Dilema ruso-europeană a Moldovei: Ce cale trebuie să urmeze țara după alegeri?


Загрузка...