Maia Sandu și Irina Vlah

Cum deteriorează Maia Sandu relația Chișinău-Comrat

217
(reînnoit 21:12 04.03.2021)
Au trecut câteva luni de când Maia Sandu a preluat mandatul de șef de stat, însă până acum Președinția nu a făcut niciun efort ca să consolideze relația dintre Chișinău și Comrat. Ba din contra, a construit ziduri în loc de poduri.

CHIȘINĂU, 5 mart - Sputnik. La câteva luni de când Maia Sandu a ajuns în fruntea statului, găgăuzii sunt nedumeriți de poziția președintelui față de regiunea autonomă. Ei așteaptă de la noul șef de stat niște răspunsuri la întrebările fundamentale care-i macină în relația Chișinău-Comrat. Declarația a fost făcută de către purtătorul de cuvânt al bașcanului Irina Vlah Andrei Vedutenko pentru Spuntik Moldova. 

„Sandu este de câteva luni președinte, dar din păcate până în prezent nu am auzit poziția ei și a echipei sale în legătură cu chestiunile fundamentale ce se referă la autonomie. Nu știm în ce mod vede ea procesul de împărțire a competențelor între centru și regiune. Noi, conducerea Găgăuziei și locuitorii ei, suntem sincer cointeresați să aflăm poziția șefului statului în chestiuni care au pentru noi, găgăuzii, o mare importanță”, a declarat Vedutenko pentru Sputnik Moldova

Găgăuzii sunt nemulțumiți de faptul că guvernatorul autonomiei a fost exclus din componența Consiliului Suprem de Securitate în ianuarie și își doresc ca vocea lor să fie auzită și în această structură. 

„Nu ni s-a prezentat nicio explicație. Bașcanul nu a primit nicio scrisoare oficială din partea Președinției. Irina Vlah a fost membru al Consiliului Suprem de Securitate chiar și atunci când era președinte Nicolae Timofti, la fel cum a fost membru CSS și predecesorul său Mihail Formuzal în timpul mandatului lui Voronin”, a mai spus Vedutenko. 

Președinția a precizat că bașcanul Irina Vlah nu mai este membru din oficiu al CSS, dar va fi invitat la ședințele Consiliului atunci când vor fi examinate subiecte ce vizează autonomia. 

„Bașcanul Găgăuziei este membru al Guvernului prin statut. Acest fapt este fixat în legislația privind statutul Găgăuziei, care a fost aprobată de Parlament. Noi considerăm că opinia autonomiei găgăuze trebuie să fie auzită și în cadrul Consiliului Suprem de Securitate, nu doar în Guvern. Aceasta este opinia poporului găgăuz și opinia lui trebuie luată în calcul atunci când se adoptă anumite decizii la nivelul Consiliului Suprem de Securitate, pentru că aceste decizii vor influența direct Găgăuzia”, a declarat Vedutenko. 

Amintim că decretul de constituire a noului Consiliu Suprem de Securitate a fost semnat pe 25 ianuarie de președintele Maia Sandu. Potrivit legii, din componența CSS fac parte deținătorii unor anumite funcții publice. În noua componență nu s-a mai regăsit bașcanul Găgăuziei, în schimb a fost completată cu 11 persoane noi din anturajul președintelui.

Anterior Irina Vlah a declarat că Maia Sandu face o greșeală ignorând conducerea și locuitorii autonomiei găgăuze, care nu au susținut-o la alegerile prezidențiale. 

Bașcanul nu a fost invitat nici la inaugurarea Maiei Sandu.

„Toate aceste acțiuni și fapte sunt greșite, absolut greșite și nu sunt verificate. Dar nu vreau să le comentez. Din păcate, încă nu avem nicio relație. Nu există semnale din partea conducerii țării noastre. Deși suntem deschiși și gata să lucrăm", a spus Vlah.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

217
Tagurile:
Irina Vlah, Maia Sandu, Găgăuzia
Tematic
Întrevedere dintre Irina Vlah și Oleg Vasnețov: Ce au discutat
Правительство РМ

Moldova, la fel ca Finlanda de acum 50 de ani - expert

31
(reînnoit 14:31 13.06.2021)
Expertul economic a comparat Moldova de astăzi cu Finlanda de acum 50 de ani și a determinat principalele direcții pentru formarea unei noi agende a societății moldovenești.

CHIȘINĂU, 13 iun – Sputnik. Încă acum 50 de ani, consumul populației în Finlanda era foarte asemănător cu consumul actual al moldovenilor. Finlanda a cunoscut, de asemenea, o rată foarte înaltă a emigrării, au existat devieri mari în ceea ce privește diferența de consum și decalaj în grupurile sociale - erau și bogați, însă majoritatea erau săraci. În afară de aceasta, finlandezii s-au confruntat cu probleme legate de alcoolism și nivelul înalt al morbidității. Expertul economic Tatiana Lariușina a vorbit despre aceasta în studioul Sputnik Moldova.

”În Finlanda au venit la putere oameni care, în loc de interese individuale, au fost în stare să formuleze agenda și să înceapă implementarea reformelor sociale. Astăzi, Finlanda este țara cu cea mai mică incidență a bolilor cardiovasculare, în special în rândul bărbaților. Acesta este rezultatul unui program social: finlandezii au recunoscut că consumul excesiv de sare a devenit pentru ei o problemă, așa că au început să consume mai puțină sare. Întreaga populație a susținut această inițiativă. Finlandezii au dovedit că pot face asta", spune expertul.

Astfel, a spus specialistul, a început formarea unei noi agende în societatea finlandeză, iar la putere au început să vină oameni care propuneau cei mai rentabili pașii în această direcție.

Lariușina a menționat că sistemul educațional din Finlanda actuală este considerat „unul dintre cele mai bune, deoarece copiii acolo nu sunt chinuiți, nu sunt speriați și nu muncesc fără rost pentru note, ci pentru a fi solicitați în viață”.

Economistul a amintit de asemenea că finlandezii au fost cei vare au promovat cota pentru femei, însă nu atât de dragul egalității de gen în societate, ci pentru a le spori independența economică. În afară de aceasta, au existat multe alte inițiative de acest gen.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

31
Tagurile:
agendă, reforme, Finlanda, Moldova
Tematic
Primul trimestru 2021: semne de revigorare a economiei, deși situația rămâne a fi proastă


Загрузка...
Президент США Джо Байден на трапе борта № 1

Biden se transformă în "curierul lui Putin"

192
"Șoimii" occidentali sunt foarte îngrijorați. Așa se întâmplă că, în ultimii ani, orice întâlnire dintre președintele SUA și președintele Rusiei este însoțită de provocări și încercări violente de a o perturba.

Să ne amintim cum în 2018, cu câteva ore înainte de summit-ul de la Helsinki dintre Donald Trump și Vladimir Putin, s-a aflat despre arestarea în Statele Unite a cetățencei ruse Maria Butina. Sau cum Ucraina a organizat o provocare în strâmtoarea Kerch, care a fost folosită drept pretext pentru anularea întâlnirii președinților în timpul summitului G20 de la Buenos Aires. Nu există nicio îndoială că și acum, în ajunul întâlnirii de la Geneva dintre Putin și Biden, vor exista provocări și încercări, dacă nu de a o perturba, atunci, cel puțin, de a o complica, de a crea un fundal insuportabil pentru petrecerea acesteia.

Cel mai tare se străduiesc, desigur, republicanii americani, care au decis să ramburseze cu dobândă democraților pentru toate atacurile asupra lor și asupra lui Trump, pe care l-au acuzat că este pro-rus pe parcursul tuturor celor patru ani de președinție. Senatorul Ted Cruz, pe care presa democratică îl numea în trecut "marioneta lui Putin", povestește acum cu o încântare evidentă cum Biden "doarme în același pat cu Putin, cu Rusia și cu dușmanii Americiiʺ.

Dar există și o altă categorie de oameni, care sunt foarte îngrijorați de viitorul summit și fac tot ce le stă în putință pentru a-l perturba sau pentru a-l complica. Această categorie include numeroșii ʺexperți pe Rusiaʺ sau așa-numiții kremlinologi. În fiecare astfel de întâlnire, ei văd o amenințare existențială pentru ei înșiși și sunt îngroziți de teribilul cuvânt "resetare". Și, deși nimeni nu crede cu adevărat în posibilitatea relansării relațiilor dintre Statele Unite și Rusia (așa cum a spus Serghei Lavrov, "atât de mult s-a îngrămădit, încât nu va fi ușor de curățit"), kremlinologii occidentali se tem de chiar și o simplă aluzie la o posibilă încălzire a relațiilor.

În aspirația lor de a crea o atmosferă informațională insuportabilă în jurul viitoarei întâlniri, ei chiar au încălcat cel mai sacru lucru: au început să admită public ideea că Trump își construia politica externă mai rațional decât Biden.

Foarte exemplificativ în acest sens este un editorial recent din The Times, semnat de principalul kremlinolog britanic – Edward Lucas, care conduce de mai mulți ani "cruciada" împotriva Rusiei în mass-media occidentală. Declarând că "echipa lui Biden repetă greșelile administrației Obama" la adresa Rusiei, Lucas face declarații care, până de curând, păreau de neconceput pentru presa liberală din Occident: "Dimpotrivă, reputația lui Donald Trump ca om cu o politică externă inconsecventă pare din ce în ce mai nemeritată. El a avut dreptate în privința Chinei... El a condamnat pe bună dreptate Germania pentru abordarea sa zgârcită, incompetentă și arogantă în ceea ce privește apărarea. De asemenea, el a sporit prezența militară americană in Europa". Și acest lucru este scris de un om care, nu cu mult timp în urmă, susținea că "Trump a devenit aliatul lui Putin în războiul Rusiei împotriva Occidentului". Ne putem imagina nivelul de frică al criticului de rând al Rusiei înainte de întâlnirea de la Geneva, dacă el a mers la o astfel de regândire a rolului lui Trump în istoria lumii.

Un alt luptător persistent împotriva Kremlinului – ex-ambasadorul SUA în Rusia, Michael McFaul, împărtășește temerile colegului său cu privire la o "resetare" ipotetică. Desigur, spre deosebire de Lucas, democratul american nu își poate permite să-l complimenteze pe Trump, dar în recentul său editorial pentru The Washington Post, el solicită în mod explicit o confruntare: "Scopul lui Biden nu ar trebui să fie acela de a "restabili relațiile cu Rusia". În schimb, Biden și echipa sa ar trebui să definească obiectivele specifice în domeniul securității, economiei, valorilor, pe care ei doresc să le atingă, iar apoi să se pregătească pentru dezamăgirile iminente".

McFaul s-a exprimat și mai deschis în interviul acordat telecanalului MSNBC: "Sper că nu se va întâmpla așa ceva – că președintele Biden va continua să vorbească despre relații stabile și previzibile cu Putin. Asta nu se va întâmpla". Diplomatul pensionat își exprimă în mod constant speranța că Biden, la Geneva, nu va începe să se apropie de Moscova, ci se va limita doar la "mesaje dure".

Dacă ne uităm la declarațiile și articolele analiștilor care se numesc "experți pe Rusia", gândurile lor coincid. Kremlinologul francez Mathieu Boulègue, unul dintre autorii unui raport scandalos recent al centrului britanic Chatham House, care a cerut izolarea veșnică a Rusiei, prezicând posibilul rezultat al summitului de la Geneva, scrie deschis: "De fapt, este bine că, acum, relațiile cu Moscova nu se îmbunătățesc".

Și el își amintește cu dezgust "resetările" trecute și presupune că încercările politicienilor occidentali de a se înțelege cu Moscova mărturisesc despre lipsa lor de "memorie musculară", precum și despre "incapacitatea lor colectivă de a învăța din experiența trecută". Boulègue, continuând linia raportului Chatham House, solicită în mod explicit o politică de confruntare perpetuă cu rușii, fără nicio șansă de îmbunătățire. El nici măcar nu conștientizează că se contrazice pe sine însuși atunci când, în același articol, susține că Rusia se află "în declin" și că ea (nu China) ar trebui să rămână în continuare o prioritate a politicii externe a SUA. Dar, s-ar părea, de ce să-ți faci griji de un concurent care se află "în declin"?

Boulègue publică toată această ʺanalizăʺ pe paginile site-ului web al Centrului de Analiză Politică Europeană (Center for European Policy Analysis sau CEPA), care a devenit recent unul dintre principalii generatori de materiale antirusești, care pretind că sunt analitice. Experții acestui centru au solicitat recent, în mod deschis, o "dezintegrare controlată a Rusiei". Și Edward Lucas, menționat mai sus, se asociază în ultima perioadă cu aceeași instituție. Pe această resursă este activ și ex-reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, care a făcut multe pentru escaladarea conflictului în Donbas. Analizând posibilele rezultate ale summitului de la Geneva, americanul avertizează echipa lui Biden în ceea ce privește dorința pentru "stabilitate și previzibilitate", cerând, în schimb, să introducă noi sancțiuni dure împotriva Rusiei în ajunul întâlnirii. În opinia sa, acest lucru va însemna "să negocieze dintr-o poziție de forță". Cu toate acestea, din aceste sfaturi este neclar de ce ar trebui să aibă loc în general întâlnirea pentru noi sancțiuni. De parcă Statele Unite au introdus puține sancțiuni până acum și fără niciun summit.

Dar aceasta este logica kremlinologilor profesioniști care își văd sarcina nu în găsirea unei ieșiri din conflicte, ci în escaladarea lor. Unii dintre ei (cei care sunt mai în vârstă) își amintesc încă "ororile" anilor ‘90, când, după prăbușirea URSS-ului, o cohortă semnificativă de sovietologi occidentali, printre care se aflau într-adevăr și profesioniști, au rămas fără locuri de muncă. Au fost închise centrele analitice specializate în "problema rusească", au fost restrânse "vocile" propagandistice care difuzau pe teritoriul Uniunii Sovietice. Apoi, ʺrămășițeleʺ acestor experți au fost lovite de "resetarea" erei Obama, motiv pentru care și și-o amintesc cu atâta dezgust. Mulți dintre ei au devenit neîntrebați și uitați.

Evenimentele din 2014 au generat din nou o cerere mare pentru serviciile persoanelor specializate în incitarea sentimentelor antirusești în mass-media și în cercurile de experți. A existat o renaștere a kremlinologilor, care, judecând după ʺscurgerileʺ asociate cu diverse proiecte, cum ar fi proiectul britanic Integrity Initiative, au început să câștige bani foarte buni. Desigur, cei implicați în astfel de proiecte vor face tot ce le stă în putință pentru a tulbura orice aparență de destindere.

Cu toate acestea, cererea crescută de "experți pe Rusia" a dus la faptul că în aceste rânduri s-au repezit personalități, care până în acel moment nu au avut nicio legătură nici cu Rusia, nici măcar cu spațiul post-sovietic. De aici au apărut kremlinologi care cred că Odesa se află în Crimeea sau care solicită Ucrainei să atace cu rachete Podul Crimeii.

Apropo, ultimul "expert" (jurnalistul american Tom Rogan) a ajuns până la faptul că și Biden "s-a transformat într-un curier pentru președintele rus". Iar un alt jurnalist american, Glenn Greenwald, care a devenit faimos grație publicării materialelor lui Edward Snowden, a ʺîntinsʺ melodia veche pe care presa liberală o cânta ​​despre Trump: "Ce are Putin împotriva președintelui Biden: financiar, politic sau personal? Nu știu răspunsul, dar aici se întâmplă ceva ciudat". Acesta este nivelul noii "analize" occidentale.

În zilele următoare, vom vedea o mulțime de materiale similare. Desigur, gradul de presiune mediatică exercitată asupra lui Biden este deocamdată incomparabilă cu isteria anti-Trump din jurul "Russiagate". Dar nu există nicio îndoială că aceasta se va intensifica, dacă vor exista careva aluzii privind scăderea nivelului de escaladare în relațiile noastre. Kremlinologia, deși dobândește forme din ce în ce mai grotești, a devenit o afacere foarte profitabilă pentru o mare categorie de experți și jurnaliști autoproclamați. Ei nu vor dori cu siguranță o nouă destindere, chiar și dacă ar exista o astfel de perspectivă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

192
Tagurile:
SUA, Rusia, Donal Trump, Joseph Biden, Joe Biden, Vladimir Putin


Загрузка...
Poliția italiană

Focuri de armă în Italia, sunt victime