Producători locali

Reacții la amendarea Legii Comerțului Interior: ”Autoritățile s-o lase mai moale”

104
(reînnoit 20:54 22.10.2020)
Statul intenționează să reglementeze comerțul pe care îl desfășoară cei care își cresc producția în gospodăriile casnice. La ce ar trebui să se aștepte oamenii de la țară în aceste condiții de criză economică. Sputnik Moldova a aflat opinia experților.

CHIȘINĂU, 22 oct - Sputnik. Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent un proiect cu privire la amendarea Legii Comerțului Interior, astfel că producătorii casnici își vor putea vinde produse la piață sau chiar de acasă. Totodată, proiectul stabilește modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a declarației de producător, precum și modul de generalizare și analiză a datelor pe care le conține, utilizând Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).

Ținem să precizăm că produsele scoase la vânzare trebuie să fie cultivate pe terenul propriu sau în grădină. Ori dacă vorbim de produsele de origine animalieră, acestea trebuie să provină de la animalele pe care le deține producătorul în propria gospodărie.

O condiție pentru a putea desfășura o astfel de activitate este ca producătorii să respecte cerințele sanitar-veterinare.

De asemenea, trebuie să subliniem faptul că în condițiile unei crize economice profunde, provocată în mare parte de măsurile restrictive impuse odată cu declanșarea epidemiei de coronavirus, singura sursă de existență pentru producătorii casnici este chiar comercializarea produselor obținute din activitatea în propriile gospodării. Un moment sensibil în acest proiect ține de impunerea impozitării acestui gen de activitate, care ar putea împovăra și mai mult oamenii de la țară, mai ales în cazul în care statul ar putea recurge la noi restricții din cauza pandemiei.

Ce spun experții

Pentru a ne lămuri cum stau lucrurile de fapt în acest domeniu, am solicitat opinia economistului Viorel Gârbu, care consideră că autoritățile trebuie să se axeze pe fluxurile mari de mijloace financiare și să nu creeze impedimente administrative pentru producătorii mici.

”Proiectul în cauza s-a aflat o perioadă lungă în faza de elaborare, prea lunga fata de rezultatele atinse. Consider ca autorii acestui proiect puteau să abordeze teme mai sensibile din domeniul comerțului, or, așa cum arată proiectul, sunt vizate doua dimensiuni majore - producătorii casnici și vânzările la preț redus”, explică Gîrbu.

Potrivit expertului, cea de a doua dimensiune merita a fi abordată, iar în partea ce tine de producătorii casnici - ar putea deveni o povară pentru micii producători.

”În partea ce tine de producătorii casnici se conturează opinia privind râvna autorităților să impoziteze si sa creeze impedimente administrative pentru cei mici, care și așa nu dețin o pondere prea mare in PIB-ul țării, deci în valoarea adăugată creată pe durata unui an. În opinia mea, autoritățile trebuie sa fie axate pe fluxurile mari de mijloace financiare. Or, nu este clar cum vor suporta povara administrativă cei care își vând produsele din propria gospodărie, pusa pe seama acestora, dar și cum vor fi suportate costurile suplimentare de către autoritățile locale, daca aceste costuri vor fi acoperite din taxele colectate. Problema comerțului cu produse din gospodăria casnică exista, dar această problema este o consecință a condițiilor precare în care trăiește o bună parte din populația țării, si nu este în acest sens o dimensiune fireasca a vieții social-economice a unei țări. Din acest motiv, pentru autorități ar fi mai bine sa o ”lase mai moale” cu cerințele administrative fata de aceasta categorie socială și să se uite de exemplu la comerțul făcut de marii actori, de exemplu în magazinele mari să se indice nu doar marca comercială, dar și deținătorul acestei mărci. S-ar vedea atunci că nu prea exista competiție ci mai degrabă marketing evoluat”, punctează expertul economic Viorel Gîrbu.

Se pare că aceeași teamă o au și producătorii locali. Deși militează pentru reglementarea acestui proces, totuși vor să fie pus accentul pe protejarea producătorului autohton, iar o astfel de reglementare să nu fie împovărătoare pentru producătorii casnici. O opinie în acest sens a fost exprimată de președintele Asociației Consumatorilor și Producătorilor Eco și Artizanali, Tamara Șchiopu.

”Vânzarea produselor de casă, inclusiv carne, conserve, țuică, etc., a fost întotdeauna un proces real, firesc în orice țară. Era cazul să fie legiferată și susținută de către stat, pentru că este o parte considerabilă a economiei naționale și a alimentației tradiționale pe care nimeni nu vrea să o ia în considerare. În realitate, în lume, 70% din mâncarea consumată de omenire este produsă de producătorii casnici și ÎMM, nu de conglomeratele mari. Asta este confirmat de către Națiunile Unite. Important este ca procedura să nu depășească scopul, să nu fie umilitoare, greoaie atât pentru casnici cât și pentru primării, care și așa nu au resurse pentru administrare eficientă. Rămâne de văzut ce mecanisme de aplicare a legii vor fi elaborate și dacă ele vor susține idea sau vor fi, de fapt, împovărătoare pentru oamenii simpli”, a declarat pentru Sputnik Moldova, Tamara Șchiopu.

Proiectul de lege prevede că producătorii casnici nu vor fi obligați să se înregistreze la stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Totodată, taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia urmează a fi stabilită de autoritatea administrației publice locale.

În cazul în care proiectul va fi aprobat de Parlament, Guvernul va urma să creeze și să administreze o resursă informațională de stat în domeniul comerțului, care să asigure printre altele și depunerea notificării privind inițierea activității de comerț on-line prin intermediul unui ghișeu unic.

Potrivit notei informative, studiul de analiză a reglementărilor din domeniul comerțului interior este elaborat în cadrul proiectului Consilierea Guvernului Republicii Moldova în Politici Economice, GIZ Moldova, la solicitarea Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Considerăm că acest proiect trebuie supus unor ample dezbateri publice cu participarea nemijlocită a producătorilor mici și mijlocii, dar și a celor casnici, astfel încât noile reglementări să nu complice situația oamenilor de la țară, care și așa este destul de dificilă, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

104
Tagurile:
Tamara Șchiopu, Viorel Gîrbu, experți, Reacție, comerț interior
Тема:
Viața în Moldova (338)
Tematic
Ce trebuie să facă statul pentru a preveni colapsul: Răspunsurile lui Slusari și Oleinic
Noi reguli în comerțul interior: Mai multe produse autohtone în magazinele din țară
Maia Sandu

Politica Maiei Sandu ar putea aduce daune ireparabile reglementării transnistrene

67
(reînnoit 11:57 01.12.2020)
Președintele ales al Moldovei își concentrează atenția pe „eliminarea prezenței militare rusești” fără să spună vreun cuvânt despre soluționarea politică a diferendului.

La prima sa conferință de presă de după alegeri, Maia Sandu s-a pronunțat din nou în favoarea retragerii contingentului militar rus din Transnistria. Președintele ales amiintește despre acest lucru în fiecare discurs public al său - și, judecând după intensitatea declarațiilor, subiectul prezenței militare a Rusiei în Transnistria va deveni unul dintre subiectele cheie în timpul președinției sale.

Nu există nimic nou în tema contingentului militar rus pentru Chișinău. De exemplu, fiecare președinte nou al Moldovei este obligat să se ocupe de problema scoaterii sau nimicirii, sau a altui mod de a rezolva problema cu stocurile uriașe de muniție ale armatei a 14-a sovietice, care se află în depozitele din Cobasna. Aceste depozite sunt păzite de armata rusă din cadrul Grupului Operațional al Forțelor Ruse din Transnistria (OGRV). Și mulțumesc lui Dumnezeu că sunt păzite, pentru că în caz de ceva Beirutul ne va părea o petardă copilărească în comparație cu ceea ce se poate întâmpla la aceste depozite.

Totuși, judecând după declarațiile pe care Maia Sandu a reușit să le facă, noul președinte ales al Moldovei arată aici o abordare exotică și foarte îngrijorătoare.

"Când vorbim despre prezența rusească în Moldova, trebuie să o împărțim în două componente. Prima este Grupul Operațional al Forțelor Militare. Nu avem un acord cu privire la localizarea acestor trupe, iar poziția Moldovei este că acestea ar trebui retrase, precum și armele", a spus Sandu.

De asemenea, potrivit președintelui ales al Moldovei, ea va pleda și pentru retragerea forțelor de menținere a păcii.

"Cealaltă parte este misiunea de menținere a păcii. Avem un acord din 1992 privind desfășurarea forțelor de menținere a păcii. Moldova consideră că, deoarece nu există amenințări militare, această misiune ar trebui transformată într-o misiune civilă sub auspiciile OSCE", a spus ea.

Rețineți doar pentru viitor că o situație în care „nu există amenințări militare”, așa cum a arătat practica ultimelor decenii de mai multe ori, se poate transforma într-o astfel de amenințare militară timp de 24 de ore, iar drept consecință are de suferit nu doar întregul continent european, ci și este o bătaie de cap pentru întreaga lume.

Să subliniem un alt punct important: pentru prima dată, problema retragerii militarilor ruși, în discursul primei persoane în stat, (pe care Sandu îl va ocupa pe 24 decembrie) nu a fost legată de o reglementare politică.

Adică, carul nu se pune, pur și simplu, înaintea carului. Este instalat separat și anume pe acesta se propune să-l împingem.

Poate că Sandu crede că aduce o notă inovatoare afirmând că „poziția ei este că ”trupele” ar trebui retrase, precum și armamentul”. Dacă este așa, atunci președintele ales al Moldovei se înșală grav. Nu este suficient doar să „ai o poziție” - poate, așteptând să apară parteneri externi care vor implementa această poziție.

De exemplu, al treilea președinte al Moldovei, Vladimir Voronin, sub care a început procesul de scoatere a muniției din depozitele din Cobasna, îi poate reaminti lui Sandu cât de dificil este acest lucru. După negocieri îndelungate, dificile și detaliate, primul eșalon a fost pregătit pentru expediere acum 19 ani, pe 30 noiembrie 2001 - primele 500 de tone din 42.000 (!) de tone.

Dacă Sandu nu-și amintește ce a urmat, atunci să ceară sfatul unui expert reputat. Acesta vă va spune că s-a reușit scoaterea a 42 de eșaloane de muniție, după care totul s-a oprit în loc. Și nu pentru că au intervenit „forțe externe” necunoscute, încercând să intervină în proces. Ci pentru că în Transnistria au început proteste de masă, când oamenii s-au întins literalmente pe șine, obstrucționând mișcarea trenurilor militare care scoteau obuzele. Situația din procesul de negociere s-a schimbat. Procesul a devenit mai complicat, iar apoi scoaterea acestora s-a oprit de tot.

Din această experiență, Maia Sandu - dacă intenționează să rezolve probleme reale și să nu se angajeze în exprimarea agendei politice a altcuiva - ar trebui să învețe o lecție importantă: problema scoaterii armamentului (și retragerea militarilor care păzesc depozitele) nu poate fi rezolvată fără acordul, în primul rând, al transnistrenilor înșiși. Și, în general, fără a lua în considerare opinia locuitorilor de pe malul stâng, este imposibil să se rezolve oricare dintre problemele legate de ei.

Adică, apucându-se de soluționarea acestei probleme, un politician responsabil ajunge instantaneu și inevitabil la concluzia corectă: în primul rând, este necesar dialogul. Acesta este chiar calul care trebuie să scoată carul greu al problemei, să-l miște din loc.

Cu toate acestea, Maia Sandu nu a spus niciun cuvânt despre intenția sa de a iniția un dialog cu Transnistria. Mai mult, ea a declarat că nu a planificat nicio întâlnire cu Vadim Krasnoselski în viitorul apropiat și a văzut rolul ei în procesul de negociere doar ca facilitând activitatea formatului „5 + 2”. Dar înainte de a face ceva în cadrul formatului internațional, poate pentru început merită măcar să dai mâna cu cei cu care urmează să negociezi?

Imediat a devenit clar că atunci când a mers la conferința de presă cu declarații importante despre problema reglementării transnistrene, Sandu nici măcar nu a încercat să se consulte cu aceiași participanți în formatul 5 + 2.

Comentând declarațiile lui Sandu, secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că Moldova „nu a discutat anterior cu Rusia propunerea de retragere a forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria și dislocarea observatorilor civili aici sub auspiciile OSCE”, care a fost exprimată de Maia Sandu.

Apropo, propunerea de a transforma misiunea de menținere a păcii într-una civilă nu este nici ea nouă. Conversații similare au avut loc deja pe marginea procesului de negociere din 2007. Și această experiență Sandu trebuie, de asemenea, să o studieze înainte de a formula maxime care nu promit altceva decât să destabilizeze situația în care Sandu (cel puțin din vorbe) intenționează să obțină progres.

Se pare că președintele ales al Moldovei va trebui să învețe multe lucruri înainte de a încerca să dezlege nodurile care nu se dezleagă cu amenințări.

Per ansamblu, putem concluziona că procesul propriu-zis de reglementare nu este interesant pentru administrația Sandu. Accentul este pus pe eliminarea prezenței militare rusești. Cel puțin aceasta este tocmai concluzia care trebuie trasă din cele spuse de șeful ales al statului moldovenesc.

Nu mai întâi „să se ajungă la o formulă solidă și stabilă pentru asigurarea integrității teritoriale a Moldovei, cu condiția respectării intereselor tuturor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului” și abia apoi să se decide asupra retragerii forțelor de menținere a păcii. Ci să fie retrași soldații de menținere a păcii, și atât. Problemele care vor urma inevitabil unei astfel de acțiuni, aparent, sunt planificate a fi soluționate expromt, pe măsură ce vor apărea.

O astfel de abordare nu poate fi numită serioasă. Dar poate fi numit cu încredere periculoasă și destabilizatoare. Practica unui sfert de veac a reglementării conflictului de pe Nistru a arătat că intransigența și lipsa de flexibilitate sunt instrumente inutile. Desigur, când vine vorba de interesele naționale ale Republicii Moldova și de reunificarea țării. Și nu despre îndeplinirea ordinelor altor persoane de a expulza Rusia din regiune - cu orice preț. Prețul în acest caz ar putea fi unul greu de suportat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

67
Tagurile:
retragere, Rusia, trupe de menținere a păcii, Transnistria, Maia Sandu
Tematic
Maia Sandu insistă ca Rusia să-și retragă trupele din Transnistria
Maia Sandu: Eu îmi doresc relații bune cu Rusia


Загрузка...
Bucate în perioada postului Nașterii Domnului

Despre mâncărurile de post și Regula de Aur a creștinilor

91
(reînnoit 19:37 30.11.2020)
Ne află la începutul postului Nașterii Domnului, o perioadă de 40 de zile în care nu se mănâncă de dulce. Dar, chiar și în această perioadă avem mai multe reguli care impun un post mai aspru sau admit anumite dezlegări, pe care vom încerca să le explicăm mai jos.

Postul Crăciunului este o perioadă de bucurie - timp în care ne pregătim de momentul întâlnirii cu pruncul Iisus Hristos, inclusiv printr-un anumit regim alimentar. În această perioadă auzim vorbindu-se despre rânduielile tipiconale, adică cele stabilite de Biserică pentru perioada postului, dar și despre dilema în care se pomenesc gospodinele care adesea se întreabă ce mâncare este mai potrivită pentru perioada postului ca să asigure și un meniu sănătos, și nici să se abată de la regula postului - un fel de regulă de aur a creștinilor.

Reguli tipiconale

Atunci când privim calendarul pentru perioada postului Nașterii Domnului observăm că în anumite zile se ține post aspru, în care se consumă mâncare de sec, în altele vedem că se face dezlegare la fiertură și untdelemn, iar în zilele de sâmbătă și duminică și la sărbători mai mari, Biserica îngăduie dezlegare și la pește și vin.

În zilele de luni, miercuri și vineri se face mâncare de sec, adică hrană nepreparată termic (alune, semințe de tot felul, grâne, pesmeți ș.a.). În zilele de marți și joi este dezlegare la fiertură, untdelemn și vin și doar în zilele de sâmbătă și duminică, dar și la anumite sărbători Biserica rânduiește carnea de pește și puțin vin.

În cazul când în zilele de luni, miercuri sau vineri, Biserica cinstește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, mâncăm bucate gătite cu untdelemn și se bea vin, iar dacă este vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci avem dezlegare și la pește.

În ajun de Nașterea Domnului (6 ianuarie) se mănâncă abia seara și anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină. Iar la 7 ianuarie, indiferent în ce zi cade, se mănâncă de dulce, adică ouă, carne, brânză și mâncăruri gătite cu untdelemn și se bea vin.

Desigur, în condițiile lumii moderne, puțini sunt cei care respectă cu strictețe aceste reguli care ajută creștinul să sporească duhovnicește în perioada postului, adesea fiind respectate doar de preoți și obștile monahale. Desigur că şi unii mireni își dau străduința pentru a respecta regulile.

Ispita mâncărurilor delicioase se post

Postul nu este un post adevărat dacă nu este însoțit și de disciplină duhovnicească, adică de rugăciune. Iată de ce unii ar putea să încalce postul, chiar fără ca să mănânce de dulce.

Desigur, este bine ca și în perioada postului să avem diverse bucate, pentru ca ai casei să se bucure de un meniu sănătos și hrănitor. Însă atunci când se pune accent pe cele mai sofisticate reţete „de post", când pentru procurarea produselor respective se cheltuie de două-trei ori mai mult decât pentru o mâncare obișnuită, riscăm să ne îndepărtăm de adevăratul sens al postului.

O altă ispită vine la cei care spun: ”voi ține postul pentru ca să slăbesc”. Pe lângă faptul că postul presupune și un efort spiritual, cum am menționat mai sus, mulți se pomenesc chiar cu niște kilograme în plus, pentru că se alimentează nesănătos. Dacă dieta va fi redusă la paste şi cartofi bogați în amidon, atunci masa corpului nu va avea decât să crească. Pentru a evita acest lucru, este important să echilibrăm dieta cu legume și fructe, bogate în fibre vegetale.

Regula de Aur pentru creștini a Sfântului Ioan Gură de Aur

Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că mâncarea trebuie să fie simplă şi ieftină, iar diferenţa de preţ faţă de mâncarea obişnuită, trebuie dată la cei săraci și lipsiți de ajutor. Totodată, cei care țin post doar câteva zile până la două săptămâni, ar fi bine ca să nu se preocupe de căutarea unor rețete deosebite, ci din contra, mâncarea să fie cât mai simplă, iar accentul să pună pe pregătirea pentru mărturisire și împărtășire cu Sfintele Taine.

”Când postim, nu ajunge să ne abţinem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte. Există primejdia ca ţinând posturile rânduite de Biserică, să nu avem nici un folos. Din ce cauză? Pentru că ne ţinem departe de mâncăruri, dar nu ne ţinem departe de păcat; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufletele celor săraci; nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu pofte trupeşti; petrecem ziua în post, dar ne uităm la lucruri ruşinoase. În felul acesta, pierdem folosul postului. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit de îndepărtarea de orice păcat, de rugăciune şi de luptă duhovnicească. Numai astfel vei aduce jertfă bine-plăcută Domnului şi vei avea mult folos”, ne spune Ioan Gură de Aur.

Câteva rețete sănătoase de post

În perioada postului Crăciunului creștinii, în special cei de la sat, pregătesc următoarele tipuri de bucate tradiționale:

Borşul gros – acesta se prepară din crupe de porumb şi varză acră. Se spală bine crupele, se pun la fiert, se adaugă varza murată tocată mărunt. Se fierbe la foc încet. Atunci când crupele şi varza sunt fierte, aparte se prăjeşte ceapa tăiată mărunt în ulei şi se toarnă în borş. Se consumă fierbinte.

Se pregătesc şi alte feluri de borşuri: borş cu fasole, cu varză, cu mazăre, cu tăiţei, cartofi, etc.; diferite feluri de bucate din fasole: fierte cu ceapă, prăjite, făcăluite cu usturoi.

Sunt nelipsite şi vărzarele cu bostan, cu varză, turtele cu mac, colţunaşii cu cartofi, cu varză etc.

Varzare cu bostan – se curăţă bostanul, se dă prin răzătoare, se îndulceşte cu zahăr sau miere de albine. Se face un aluat din făină albă de grîu, apă şi puţină sare. Se face o turtă nu prea mare, se pune bostan, se fac vărzare rotunde dintr-o singură foaie şi se coc în cuptor.

Turte cu mac – se face un aluat din făină albă, apă şi puţină sare. Se întind foi cu grosimea de 2-3 mm şi se coc la aragaz sau în cuptor. După ce s-au copt, se lasă să se răcorească. Se rup bucăţele potrivite şi se pun într-un vas, stropindu-se cu apă îndulcită. În acest timp se freacă mac cu zahăr până se înălbeşte. Se adaugă puţină apă şi se amestecă cu turtele.

Chisăliţa – sunt necesare fructe uscate (mere, prune, pere) şi se pun la fiert în apă. Se poate îndulci cu miere de albine. Se serveşte rece.

Turte cu ulei – se face un aluat din făină albă, apă. Se întinde turta cu o grosime de 2-3 mm şi se taie felii late de 2 cm şi lungi de 10 cm. Se fierb în apă cu sare. Când sunt fierte se ung cu ceapă prăjită în ulei.

Din acelaşi aluat se fac colţunaşi cu varză, cartofi, vişine, magiun ș.a.

Bostan fiert – se curăţă bostanul de seminţe, de coajă. Se taie bucăţi nu prea mari şi se pun la fiert cu puţină apă. Se serveşte îndulcit cu zahăr.

Bostan copt – se curăţă bostanul de seminţe, de coajă, se taie bucăţi nu prea mari şi se dă la cuptor, presărându-le cu zahăr sau miere. Se serveşte fierbinte sau rece.

Și în ziua din Ajunul Nașterii Domnului, se mănâncă bucate de post şi anume din cele mai arhaice, mai tradiţionale bucate din roadele pământului în speranţa de a avea roade bogate în anul care vine. Se pregătesc bucate din acele cereale, legume, fructe, pe care le cultivă: grâu, bob, năut, varză, mazăre, cartofi, mere, pere, prune etc.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

91
Tagurile:
bucate, reguli, Postul Nașterii Domnului
Tematic
Când începe Postul Nașterii Domnului - când se dezleagă la pește și vin


Загрузка...
Accident, zăpadă, iarnă

Foto Nici nu a început bine iarna, iată ce se întâmplă pe drumuri

0
(reînnoit 13:07 01.12.2020)
Prima zi de iarnă i-a prins pe unii șoferi nepregătiți de noile condiții meteo în care sunt obligați să s deplaseze. Din cauza zăpezii, unele mașini au derapat de pe acostament chiar la primele ore ale acestei dimineți.

 

CHIȘINĂU, 1 dec - Sputnik. Poliția de Frontieră în avertizează pe șoferii care merg în străinătate ca, înainte de a porni la drum, să se informeze despre starea vremii atât din țară, cât și din statul în care au planificat sejurul.

La fel, să se verifice și să se echipeze în conformitate cu condițiile meteo mijlocul de transport, dar și să țină cont de îndrumările și avertizările altor instituții de resort.

Secția Relații Publice a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI anunță într-un comunicat de presă că astăzi, la ora 06:40, polițiștii de frontieră din Direcția regională EST aflați în misiuni de serviciu au dat o mână de ajutor unor persoane, mașina cărora a derapat și s-a blocat pe marginea șoselei R-31.

În același timp, oamenii legi irecomandă:

Deplasarea în traficul rutier cu viteză redusă atât în localităţi, cât şi în afara lor;

Echiparea maşinilor cu pneuri corespunzătoare şi folosirea preponderentă a frânei de motor;

Păstrarea distanţei suficiente între vehicule, pentru a putea opri maşina în siguranţă.

0
Tagurile:
accidente, polei, zăpadă, iarnă


Загрузка...