Președinția RM

De ce moldovenii contează atât de mult pe președinte

1 / 2
44
(reînnoit 12:40 25.09.2020)
Politologul Angela Colațchi a vorbit în studioul Sputnik Moldova despre așteptările mari pe care le au cetățenii de la președintele țării, în pofida faptului că atribuțiile șefului statului sunt destul de limitate, conform Constituției.

CHIȘINĂU, 25 sept – Sputnik. După cea de-a 29-a aniversare a Independenței, cetățenii Moldovei ar fi trebuit să-și schimbe atitudinea față de funcția de președinte al țării, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Iar liderii partidelor, în loc să lupte pentru postul de prim-ministru, cu împuterniciri mai mari, luptă pentru funcția de șef al statului. Doctorul în politologie Angela Colațchi a vorbit despre acest aspect în studioul Sputnik Moldova.

Анжела Колацки
© Sputnik / Miroslav Rotari
Angela Colațchi

„Prim-ministrul are împuterniciri mult mai mari în domeniul puterii executive, își poate pune în practică pe deplin promisiunile electorale, poate transpune în fapt programul partidului său. Iar funcția președintelui în țara noastră ar putea rămâne deasupra discursului politic, în afara concurenței electorale. În Moldova, din păcate, nu este posibil să fie desființat acest stereotip”, a spus interlocutoarea.

Angela Colațchi este sigură: în ajunul alegerilor, mulți candidați, știind despre această convingere predominantă a oamenilor, contează anume pe această părere a cetățenilor simpli și manifestă culmea elocvenței și populismului pentru a obține mai multe voturi, pentru a-și crește ratingul politic.

„Această funcție poate oferi mult sub aspectul ratingului. Dar împuternicirile șefului statului sunt limitate, dacă nu are sprijin pentru inițiativele sale în rândul deputaților”, a rezumat politologul.

Conform Constituției Republicii Moldova, președintele are dreptul să convoace Parlamentul nu mai târziu decât după 30 de zile de la alegeri.

Șeful statului are, de asemenea, dreptul de inițiativă legislativă. El este în drept să i se adreseze Legislativului cu mesaje pe probleme de importanță națională.

Președintele țării promulgă legi și are dreptul, atunci când nu este de acord cu prevederile proiectului de lege, în cel mult două săptămâni, să remită documentul Parlamentului pentru revizuire.

Dacă devine imposibilă formarea unui guvern sau organul legislativ nu adoptă legi timp de trei luni de zile, președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, este în drept să dizolve Parlamentul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

44
Tagurile:
presedinte, moldoveni, politolog
Tematic
Sandu sau Dodon? Pe cine preferă să vadă moldovenii în funcția de președinte - Sondaj
Juc: Cui îi va fi mai dificil în lupta electorală - lui Dodon sau lui Sandu?
Ce se va întâmpla pe scena politică dacă la prezidențiale învinge un candidat de dreapta
Roman Mihăeș

Politolog, despre declarațiile Maiei Sandu în cadrul CSS

198
În cadrul emisiunii "Logica Puterii", politologul Roman Mihăeș a comentat agenda Consiliului Suprem de Securitate și declarațiile președintelui țării, Maia Sandu, făcute la ședința din 26 ianuarie curent.
Politolog, despre un Guvern interimar și alegeri parlamentare anticipate

În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate din 26 ianuarie, președintele Maia Sandu a abordat mai multe subiecte importante, printre care se numără și necesitatea combaterii corupției. Șeful statului a venit cu un mesaj dur către șefii mai multor instituții de stat, îndemnându-i să muncească onest și să contribuie la combaterea acestui flagel.

Politologul Roman Mihăeș susține că subiectul luptei împotriva corupției a fost unul așteptat de a fi abordat, întrucât și în programa electorală a Maiei Sandu acest lucru a fost desemnat drept o prioritate. În acest caz, rolul Consiliului Suprem de Securitatea ar putea fi unul primordial.

"Președintele țării declară că lupta împotriva corupției este un element al securității naționale, în acest caz Consiliul poate fi transformat într-un instrument foarte important privind lupta anticorupție ca să dinamizeze acțiunile în acest domeniu, să pună presiune pe anumiți funcționari, să vină cu recomandări. Dacă se va dori cu adevărat acest lucru, atunci s-ar putea face pași importanți în acest sens", a subliniat politologul

Potrivit lui, acesta nu este primul caz când instituțiile sunt somate de către președintele țării să activeze conform legislației. Garanția că acest obiectiv va fi realizat este cu mult mai mare dacă Maia Sandu va avea sprijinul majorității parlamentare și Guvernului pentru ași îndeplini acest obiectiv major împotriva corupției mari.

"Este necesară o nouă arhitectură în organele de stat. Sistemul vechi s-a dovedit a fi unul insuficient. Pentru a impulsiona acest domeniu ar fi necesară reconfigurarea organelor de stat, posibil lichidarea sau comasarea lor astfel încât să devină funcționale", a punctat interlocutorul.

De menționat este că Consiliul Suprem de Securitate (CSS) în noua componență s-a întrunit într-o primă ședință marți, 26 ianuarie. Ședința a fost prezidată de președintele Maia Sandu.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

198
Tagurile:
corupție, Maia Sandu


Загрузка...
Donald Trump

SUA se fac oficial de rușine în cazul Trump

98
(reînnoit 08:05 26.01.2021)
E oficial, s-a făcut pasul: un președinte ales de peste 70 de milioane de oameni e judecat pentru că și-a spus opinia – asta e adevărata față a democrației americane.

BUCUREȘTI, 26 ian – Sputnik. Printr-un demers act solemn și formal, congresmenii democraţi, desemnaţi de preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, ”procurori” în procedura de Impeachment acuzare/destituire a lui Donald Trump au transmis oficial Senatului actul de acuzare a fostului președinte.

Astfel, începe oficial procesul istoric și în premieră al unui fost președinte pentru ”incitare la insurecţie”.

Nancy Pelosi a postat pe Twitter solemnitatea transmiterii către Senat a actului de acuzare, ”procurorii” parcurgând într-o apăsătoare tăcere coridoarele Capitoliului.

Procesul va începe pe 9 februarie – și este o adevărată rușine pentru SUA, ca un președinte ales de peste 70 de milioane de oameni să fie acuzat și judecat pentru că și-a spus opiniile deschis, în condițiile unei situații mai mult decât controversate a alegerilor și a rezultatului.

Reamintim că aproape 60% din voturile lui Biden au fost prin corespondență, în contextul unui sistem neactualizat și extrem de greu de verificat.

Rușinos este că democrații l-au ales pe Patrick Leahy, cunoscut drept unul dintre cei mai vehemenți și subiectivi politicieni anti-Trump, pentru a prezida procesul de destituire a lui Donald Trump, după ce judecătorul-șef John Roberts a refuzat un rol care nu este solicitat în Constituție.

Leahy l-a atacat de multe ori pe Trump în ultimii patru ani, inclusiv în cazul speculației legate de legăturile cu Rusia.

”Chiar și după ce ancheta Mueller nu a reușit să găsească dovezi că în campanie Trump a colaborat cu Rusia pentru a câștiga alegerile din 2016, Leahy a continuat să acuze legături între președinte și Kremlin, numind achitarea lui Trump în procesul de destituire de anul trecut din Senatul american ”mai mult decât scandaloasă””, transmite Russia Today.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

98
Tagurile:
rușine, Donald Trump, SUA
Tematic
Clinton l-a acuzat pe Trump de legături cu Putin. De ce?


Загрузка...
Evgheni Brik

Istoricul Evgheni Brik despre Holocaust: „Ne uimește indiferența”

19
(reînnoit 08:06 27.01.2021)
Mai multe țări ale lumii au putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar au stat deoparte indiferente. De această părere este doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik.

Au trecut 76 de ani din ziua în care eliberarea evreilor din lagărele naziste a pus capăt Holocaustului. Chiar și după atâția ani, teroarea din lagărele naziste a rămas vie în memoria supraviețuitorilor, dar și a evreilor care nu au trecut prin masacru, dar își deplâng semenii și înțeleg pe deplin oroarea acelor evenimente. Știu bine cât de important este ca istoria să nu fie dată uitării. Doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik susține că acest lucru poate fi o garanție a prevenirii unui nou genocid crunt. 

Planul de purificare și naivitatea aliaților

Într-un interviu pentru Spuntik Moldova, istoricul Evgheni Brik a atras atenția asupra faptului că, printr-un efort comun, marile puteri ale lumii ar fi putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar nu au făcut-o. 

„Ce mă surprinde - indiferența manifestată de multe țări care puteau să ajute, dar nu au întins o mână de ajutor. A fost, desigur, așa o țară ca Danemarca, care și-a salvat toată populația evreiască, dar au fost multe altele care priveau ce se întâmplă cu o anumită indiferență. Problema principală a fost indiferența.  (...) Pe insulele Bahamas a fost organizată o conferință pentru 10 zile, unde se decidea întrebarea - ce facem? Cum salvăm acești oameni? Nimic nu s-a hotărât. Nimeni nu a dorit să se implice, să salveze acești oameni. Bahamas, mare, timp frumos - oamenii au petrecut timpul minunat în 10 zile”, menționează Evgheni Brik.

Ce nu înțelegeau unii este că, după evrei și romi, pe lista națiunilor care urmau a fi exterminate total sau parțial urmau și altele. 

„Dacă nu ar fi fost înfrânți aliații Germaniei, Holocaustul era să cuprindă și alte popoare. Da, lovitura cea mare a fost asupra evreilor, dar astăzi victime ale Holocaustului se consideră toți cei care au fost nimiciți în anii de război. Lucrările lui Hitler și Rosenberg au fost publicate și acolo toate popoarele sunt divizate în 10 grupuri. Și în fiecare grup era indicat câți trebuie să supraviețuiască. 40% dintre slavi. 60% urmau să fie nimiciți. Și acolo sunt și alte popoare. (...) În anii de război probabil a apărut o psihologie îngrozitoare - „Muriți voi astăzi, iar eu - mâine!”, afirmă istoricul.

Naivi au fost inclusiv aliații celui mai odios dictator din istoria tuturor timpurilor, care nu știau că ei înșiși urmează să fie nimiciți. 

„În Slovacia, care era aliata Germaniei în anii de război, era elaborat un plan potrivit căruia toți slovacii urmau să fie trimiși în Paraguay. Și aceștia erau aliați. Și toate acestea se întâmplau în centrul Europei, sub privirile tuturor. Holocaustul a fost prima etapă a tragediei și slavă Domnului că al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu înfrângerea Reich-ului și aliaților lui, pentru că datorită acestui fapt nu s-a mai ajuns la a doua etapă”, susține doctorul în științe. 

Holocaustul în Basarabia

Amărăciunea îl cuprinde pe Evgheni Brik de fiecare dată când povesteşte despre ororile comise de naziști în timpul războiului. Atrocitățile nu au ocolit nici Basarabia, unde au fost consemnate numeroase acte de discriminare și cruzime.

„S-a iscat un conflict atunci când s-a încercat ofensarea și abuzarea femeilor și copiilor. Bărbații au opus rezistență și cu toții au fost legați de un tramvai pe care trebuiau să-l tracteze. Au fost bătuți până când și-au dat ultima suflare”, povestește directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova.

Cea mai îngrozitoare perioadă a fost 1941-1942.

„Atunci se ucidea în toate orașele, erau nimiciri în masă, se împușca în Chișinău. Erau cazuri când oamenii erau îngropați de vii. La Rezina câteva sute de femei au fost aruncate într-o groapă și au fost arse de vii. Nu putem compara unde a fost mai groaznică moartea. Moartea este întotdeauna îngrizitoare. (...) Cei care au fost împușcați au fost niște norocoși. Sigur că sună oribil. Adică, nu au fost arși de vii, nu au murit în camere de gaz”, susține istoricul. 

Pe 25 iulie 1941 a fost înființat ghetoul din Chișinău. Izolați de restul lumii, aici au ajuns să-și trăiască zilele cel puțin 12 mii de evrei în condiții greu de imaginat, iar în august a început expulzarea în Transnistria.

„Transnistria care a fost formată în august 1941 nu coincide cu Transnistria pe care o știm noi astăzi, pentru că acolo era inclusă și o parte a Ucrainei. Drumul spre Transnistria era un ”drum al morții”. La fiecare al zecelea kilometru săpau gropi în care ajungeau cei slabi: erau omorâți cei care rămâneau în urmă de coloană, bătrânii și alții. Acei care ajungeau în Transnistria – ajungeau în infern. Era locul în care era exterminare în masă”, a declarat Evgheni Brik în interviul pentru Sputnik Moldova.

Începutul sfârșitului

Evreii care au supraviețuit evenimentelor tragice din 1941-1942 au avut șanse să scape cu viață. După lupta de la Stalingrad a devenit clar că se schimbă cursul războiului mondial, iar astfel actele de cruzime în raport cu evreii au devenit tot mai rare. 

„Pe 19 noiembrie are loc ofensiva trupelor sovietice sub Stalingrad și aproximativ 300 de mii de soldați români sau sunt luați prizonieri sau mor. Mai mult de jumătate din ei au murit.  (...) Apare dispoziția despre încetarea împușcărilor în masă. (...) Când au ingtrat trupele ruse pe teritoriul Transnistriei au fost uimite că au văzut evrei în viață, pentru că nu au văzut evrei în Ucraina, nu au văzut ghetouri care să fi rezistat în Ucraina sau Țările Baltice”, a menționat istoricul. 

Statistici sinistre

Pe teritoriul actualei Moldove au murit nu mai puțin de 200 de mii de evrei, dar dacă luăm în calcul și evreii expulzați de dincolo de Prut, din Bucovina și cei care locuiau între Nistru și Bug, dimensiunea dezastrului devine amețitoare.

„În Chișinău, unde locuiau 50 de mii de evrei, au supraviețuit holocaustului trei familii și încă un om. România a recunoscut că soldații ei au distrus 280 de mii de evrei pe teritoriile Basarabiei, Transnistriei, Bucovinei și României. Dar aici au acționat și trupele SS, și voluntari. Cifra reală ar putea ajunge la 350 de mii de oameni. (...) Statistica reprezintă cifre. Moartea a milioane de oameni este doar cifre, iar moartea fiecărui copil este o mare tragedie. Și moartea fiecărui om este o mare tragedie”, a remarcat istoricul. 

Au fost și oameni care nu ucideau, ci salvau

Fiecare loc are istoria sa și fiecare depindea de comportamentul localnicilor. Dacă luăm Basarabia - erau aproximativ 500 de localități. Nu cred că noi cunoaștem toate cazurile. Cred că totuși au supraviețuit încă între 500 și 1000 de oameni. De ce? Pentru că în fiecare localitate era câte cineva care salva - un vecin, un copil. Astfel de cazuri au fost. Sunt multe pete albe, dar ceea ce vedem dintr-o parte este cruzimea și răutatea. Pentru că și înainte de venirea trupelor române au început pogromurile, iar localnicii ucideau, furau, dar erau și acei care salvau. 

Au fost descrise și cazuri când în Moldova, Basarabia, soldații refuzau să împuște. Ofițerii au cerut ordin scris. Dar s-au găsit voluntari din localnici. 

Amintirea ororilor - o garanție a prevenirii unui nou Holocaust

Directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova a vorbit și despre importanța păstrării memoriei Holocaustului în întreaga lume.

„Noi trebuie să păstrăm vie memoria acestor evenimente, pentru că nu dorim ca ele să se repete. Genocidele, trageriile diferitor popoare se repetă. A fost o tragedie victimele cărora au fost 6 milioane de evrei și peste 1,5 milioane de copii. (...) Eu consider că păstrarea vie a amintirii despre această tragedie va permite ca ea să nu se repete în raport cu alte naționalități, cu alți oameni”, a spus Evgheni Brik. 

În Republica Moldova mai sunt în viață aproximativ 40 de supraviețuitori ai Holocaustului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

19
Tagurile:
Basarabia, Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, Holocaust


Загрузка...