Cine huzurește în Moldova și pe seama cui

Un ex-premier spune cine huzurește în Moldova și pe seama cui - Video

3058
(reînnoit 19:23 12.09.2020)
Ex-premierul Vasile Tarlev consideră că astăzi în Moldova ”huzuresc hoții, unii politicieni, dar și unii bancheri”, desigur, parazitând pe spatele cetățenilor.

CHIȘINĂU, 12 sept - Sputnik. Ex-premierul Vasile Tarlev consideră că pentru redresarea economiei naționale, Moldova are nevoie de credite, însă acestea trebuie să fie eficiente, calitative, de lungă durată și atractive. Această opinie a fost exprimată în cadrul emisiunii ”Contrapunct”, realizată în Studioul Radio Sputnik Moldova.

”Banii n-au ajuns niciodată, însă aceștia trebuie cheltuiți eficient. Când am devenit prim-ministru, ponderea deservirii datoriilor externe ale Moldovei, acumulate din creditele acumulate în anii '90, era de 78% din buget. Ce înseamnă asta? Dacă dumneata câștigi un leu, atunci 78 de bani pleacă la ”deadea”(Unchiul - n.red) Sam și ai rămas cu nimic. Creditele sunt necesare, însă acestea trebuie să fie eficiente, calitative, de lungă durată și atractive. Și totodată, acestea nu trebuie să fie orientate spre consum, cum se face acum, dar pentru dezvoltarea economică”, a precizat Vasile Tarlev.

Totodată, ex-premierul a declarat că astăzi în Moldova trăiesc bine hoții, unii politicieni, dar și unii bancheri, iată de ce, el consideră că este necesară o reformă în domeniul financiar-bancar.

Dolari americani
© Sputnik / Наталья Селиверстова

”Astăzi în Moldova huzuresc și trăiesc bine hoții, unii politicieni care nu sunt cinstiți și unii bancheri. Nu este bine. În toată lumea, băncile caută clienți ca să aibă cu cine să lucreze, la noi, însă, ca să ajungi la o bancă e foarte complicat și au niște condiții că trebuie să muncești doar pentru buzunarul lor. Iată de ce est necesar de a face o reformă în acest domeniu. Consider că împrumuturile pe care sunt astăzi luate, dacă nu sunt pentru dezvoltarea economiei, și sunt orientate spre consum, atunci nici nu are rost să le ei”, a punctat Tarlev.

Mai mult, el a precizat că nu este bine ca țara să trăiască și să-și construiască politicile doar în funcție de creditele contractate, această povară fiind pusă ”pe spatele cetățenilor”.

Potrivit datelor oferite de Banca Națională a Moldovei, datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut față de începutul anului cu 0,5 la sută și a înregistrat 7 580,77 mil. USD la 31.03.2020, ceea ce constituie 63,1 la sută raportat la PIB (+0,1 p.p. față de 31.12.2019).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

3058
Tagurile:
Moldova, Bancheri, Vasile Tarlev
Tematic
Procuratura Anticorupție: Percheziții la domiciliul unor bancheri importanți
Roman Mihăeș

Cele 10 întrebări adresate de Maia Sandu: Ce mesaj ascund

63
(reînnoit 15:25 01.10.2020)
Într-un interviu acordat pentru Sputnik Moldova, analistul politic Roman Mihăieș a comentat comportamentul și mesajele unor candidați care s-au înscris în cursa pentru prezidențialele din acest an.
Mesajul ascuns al celor 10 întrebări, adresate de Maia Sandu

Astfel, Roman Mihăieș s-a referit și la cele 10 întrebări de la cetățeni, adresate în cadrul unui briefing de presă șefului satului, Igor Dodon și prim-ministrului, Ion Chicu, de către liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu.

Potrivit analistului politic, acest comportament nu este altceva decât un subiect de campanie, pentru a demonstra că Executivul nu ar face față provocărilor, și în acest mod să obțină dividende politice în alegeri.

"Maia Sandu și echipa ei încearcă să-i atace dur pe Igor Dodon și Ion Chicu și să arate că autoritățile nu au obținut nici un succes în domeniul social-economic și își dorește să pună presiune pe ei pentru a obține mai multe voturi în favoarea sa", a declarat analistul politic în cadrul emisiunii "ATITUDINI".

Roman Mihăieș s-a referit și la promisiunile electorale cu privire la majorarea pensiilor și salariilor. În condițiile crizei provocate de COVID-19, aceste promisiuni nu par a fi realiste, îndeosebi că rezolvarea acestor probleme nu face parte din atribuțiile președintelui țării.

Amintim că alegerile președintelui Moldovei sunt programate pentru 1 noiembrie curent. Campania electorală începe pe 2 octombrie. Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

63
Tagurile:
Ion Chicu, Igor Dodon, Maia Sandu, prezidențiale, alegeri
Tematic
Codurile pe raioane și alegerile: Există sau ba o legătură
Alegeri prezidențiale: Cine va lupta pentru funcția de șef al statului


Загрузка...
Karabah: Frontul informațional al știrilor false și al dezmințirilor

Karabah: Frontul informațional al știrilor false și al dezmințirilor

64
(reînnoit 11:42 01.10.2020)
Contrapropaganda în război este folosită în mod tradițional pentru a demoraliza inamicul - prin exagerarea pierderilor acestuia și exagerarea imaginii propriilor succese.

Și totuși, actuala confruntare armată dintre Azerbaidjan și Armenia din Nagorno-Karabakh în septembrie 2020 se distinge printr-un număr fără precedent de informații care sunt urmate aproape imediat de o dezmințire de către cealaltă parte. Acest lucru complică analiza situației de către observatorii internaționali, generează neîncredere în orice declarații oficiale ale autorităților de la Baku și Erevan.

Cifre îndoielnice, fapte, episoade netransparente din perioada zilelor de ostilități din septembrie s-au acumulat foarte multe. De exemplu, potrivit Ministerului Apărării din Armenia, 49 de drone azere au fost doborâte, dar a fost publicată o fotografie cu resturile unui singur dispozitiv. La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat distrugerea a 18 UAV-uri armene, precum și a 80 de tancuri armene și un întreg regiment (aproximativ două mii de oameni).

În ultimul deceniu de turbulențe politico-militare în zona republicii nerecunoscute, Armenia și Azerbaidjanul au pierdut în lupte doar aproximativ 20 de drone. Pentru distrugerea rapidă a regimentului armean, ale cărui poziții pe front în apărare ocupă mai mult de un kilometru, ar fi necesare probabil arme de distrugere în masă. Cu toate acestea, Ministerul Apărării din Armenia a anunțat și lichidarea a 790 de militari azeri. Dacă acestea sunt pierderi reale, atunci într-un asemenea ritm, atunci două armate nu vor fi suficiente până în iarnă. Permiteți-mi să vă reamintesc că, potrivit diverselor estimări, înainte de mobilizare, Azerbaidjanul avea de la 65.000 la 126.000 de „baionete”, în armatele Armeniei și în Nagorno-Karabahul nerecunoscut erau până la 65.000 de militari activi.

Avionul de luptă F-16 împotriva avionului de atac Su-25

Ministerul Apărării al Armeniei a declarat că, pe 29 septembrie, un avion de luptă F-16 al Forțelor Aeriene Turce a decolat de pe aerodromul azer din Ganja și a doborât un avion de atac armean Su-25 lângă Vardenis. Pilotul maior Valeri Danelin a fost ucis. Au fost publicate fotografii cu aeronava distrusă, în care este dificil de stabilit cauza accidentului. Departamentul militar armean promite să ofere dovezi mai complete ale implicării forțelor turcești în ostilități. Între timp, Azerbaidjanul și Turcia au negat informații despre atacul aerian. Baku a menționat că nu utilizează în general avioane militare.

Potrivit consilierului președintelui Azerbaidjanului Hikmet Hajiyev, două avioane de luptă armene Su-25 au explodat, prăbușindu-se în munți. Acest lucru se mai întâmpla anterior, în condiții de vizibilitate redusă - în Armenia și în alte țări. Avionul ar fi putut cădea și din cauza uzurii tehnice și a focurilor accidentale (prietenoase) ale sistemelor de apărare aeriană armene. Dacă Su-25 armean a fost doborât de inamic, prin ce mijloace au urmărit specialiștii Ministerului Apărării din Armenia zborul avionului de luptă turc F-16 și de ce nu au ripostat, cel puțin la aerodromul Ganja? Toate acestea par discordante deocamdată.

La o întâlnire din 30 septembrie cu jurnaliștii, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a evitat un răspuns direct cu privire la o posibilă utilizare împotriva Azerbaidjanului (și a F-16) a avioanelor de luptă Su-30SM și Sistemelor Iskander.

Rusia și majoritatea țărilor comunității mondiale fac apel la Baku și Erevan la încetare imediată a focului. Pe 29 septembrie, președintele rus Vladimir Putin, într-o conversație cu prim-ministrul armean Nikol Pașinian, și-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu ostilitățile din zona de conflict și a atras atenția asupra necesității deescaladării.

O conversație între președintele rus Vladimir Putin și omologul său azer Ilham Aliyev va avea loc în caz de necesitate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

64
Tagurile:
Fake, Karabah
Tematic
Părţile vorbesc despre pace, dar schimburile de focuri continuă în Karabah
Imagini din zona de luptă, la frontiera dintre Karabah şi Azerbaidjan
Azerii au preluat controlul asupra a 6 localități din Karabah


Загрузка...
Karabah

Putin, Trump și Macron cer azerilor și armenilor reia negocierile

0
(reînnoit 20:07 01.10.2020)
Putin, Trump și Macron le cer liderilor Azerbaidjanului și Armeniei să reia imediat negocierile, fără a înainta condiții prealabile.

BUCUREȘTI, 1 oct – Sputnik. Liderii Rusiei, SUA și Franței le cer autorităților de la Erevan și Baku să se angajeze imediat în reluarea unor negocieri fără niciun fel de condiționalități.

Declarația respectivă a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, a președintelui SUA, Donald Trump, și a președintelui Franței, Emmanuel Macron, a fost dată publicității de serviciul de presă al Kremlinului.

“De asemenea, îndemnăm autoritățile Armeniei și Azerbaidjanului să-și asume imediat și cu bună credință angajamentul de a relua negocierile pentru reglementarea conflictului cu asistența copreședinților grupului de la Minsk al OSCE”, se menționează în textul declarației.

Duminică, 27 septembrie, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a declarat că forțele armate ale Armeniei au atacat localitățile de pe linia de contact din Karabah, provocând victime printre civili. Potrivit Ministerului Apărării al Armeniei, Karabahul “a fost supus unor atacuri aeriene și cu rachete”.

Baku și Erevan s-au acuzat reciproc de tensionarea situației. Ministerul Apărării al Azerbaidjanului afirmă că focul a fost deschis de partea armeană, iar forțele azere au declanșat o operațiune de contraofensivă. Ministerul Apărării al Armeniei declară că regiunea Karabah a fost supusă unor atacuri aeriene și cu rachete din partea Azerbaidjanului.

Turcia este membru al NATO, iar Armenia - al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a îndemnat Bakuul și Erevanul să înceteze imediat focul și să recurgă la negocieri. Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a subliniat că acest conflict trebuie să fie soluționat doar pe o cale pașnică, cu implicarea grupului OSCE de la Minsk. Totodată, OTSC a menționat că Armenia nu a solicitat ajutor din partea organizației pentru soluționarea conflictului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Azerbaidjan, Armenia, Macron, Trump, Putin
Tematic
CS al ONU, declarație privind situația din Nagorno-Karabah


Загрузка...