Foto simbol

Care este cea mai mare problemă a economiei moldovenești Expert

103
(reînnoit 08:09 01.09.2020)
Este problematic să vorbim despre realizările economiei moldovenești, ținând cont de faptul că aproximativ 30 la sută din forța de muncă a țării noastre este concentrată în sectorul agrar.

CHIȘINĂU, 1 sept – Sputnik. Asemenea proporții se înregistrau și la începutul anilor 1990, iar de atunci nu s-a schimbat nimic, este de părere economistul Viorel Gîrbu.

Молдавские леи
© Sputnik / Yana Zaharova

O problemă enormă pentru Moldova este exodul din țară a populației. Piața muncii înregistrează deja o lipsă acută de muncitori. În afară de acesta, acum pleacă din țară nu doar cei care sunt nevoiți să-și caute un loc de muncă peste hotare din cauza sărăciei, ci și cei care, la parametri locali, ar putea fi atribuiți clasei de mijloc. În consecință, tot mai mulți sunt cetățenii care nu-și mai leagă viitorul de Republica Moldova.

Totodată, se mai suprapun și problemele din sfera juridică, faptul că judecătoriile și procuratura activează prost, iar o altă ”boală” gravă a societății noastre este corupția. După cum a afirmat în studioul Sputnik Moldova expertul economic Viorel Gîrbu, oamenii părăsesc țara deoarece înțeleg că nu sunt în stare să schimbe situația creată.

Principala dificultate pentru producerea unor schimbări în economia noastră este ponderea mare a populației rurale în Moldova. Problema este că în perioada sovietică Moldova, ca parte a URSS, era o regiune agrară a unei țări mari. Însă dacă atunci o pondere mare a populației rurale avea sens, actualmente acesta este un factor serios care frânează dezvoltarea economică a țării.

”Până în 1990, economia Moldovei era pur și simplu parte a unui mecanism economic enorm al URSS, nu a unei economii independente. Însă acum, când vorbim despre edificarea unei economii independente, implicarea a 30% din forța de muncă în sectorul agrar vorbește despre eșecul total al modelului nostru economic”, a menționat Gîrbu.

Ne împiedică să ieșim din situația actuală și faptul că Moldova și-a pierdut practic sectorul industrial, fiind nevoie ca acesta să fie creat din nou, de la zero, ceea ce nu poate fi realizat fără atragerea partenerilor externi. Dar chiar și cu un astfel de ajutor acest proces este foarte greu de transpus în viață.

Singurul aspect pozitiv în tot acest tablou este că am înțeles totuși care sunt problemele și greșelile noastre, le vedem și conștientizăm necesitatea schimbării stării actuale de lucruri.

”Noi am înțeles în ce lume trăim, am înțeles că economia mondială este un mediu foarte dur, în care trebuie să fii cel mai bun dacă vrei să obții ceva. Cel puțin, noi avem o viziune reală asupra evenimentelor”, a conchis Gîrbu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

103
Tagurile:
Viorel Gîrbu, Moldova, economie
Tematic
Primarul Ion Ceban vrea să-i învețe minte pe unii agenți economici: Iată cine sunt aceștia
Roman Mihăeș

Cele 10 întrebări adresate de Maia Sandu: Ce mesaj ascund

66
(reînnoit 15:25 01.10.2020)
Într-un interviu acordat pentru Sputnik Moldova, analistul politic Roman Mihăieș a comentat comportamentul și mesajele unor candidați care s-au înscris în cursa pentru prezidențialele din acest an.
Mesajul ascuns al celor 10 întrebări, adresate de Maia Sandu

Astfel, Roman Mihăieș s-a referit și la cele 10 întrebări de la cetățeni, adresate în cadrul unui briefing de presă șefului satului, Igor Dodon și prim-ministrului, Ion Chicu, de către liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu.

Potrivit analistului politic, acest comportament nu este altceva decât un subiect de campanie, pentru a demonstra că Executivul nu ar face față provocărilor, și în acest mod să obțină dividende politice în alegeri.

"Maia Sandu și echipa ei încearcă să-i atace dur pe Igor Dodon și Ion Chicu și să arate că autoritățile nu au obținut nici un succes în domeniul social-economic și își dorește să pună presiune pe ei pentru a obține mai multe voturi în favoarea sa", a declarat analistul politic în cadrul emisiunii "ATITUDINI".

Roman Mihăieș s-a referit și la promisiunile electorale cu privire la majorarea pensiilor și salariilor. În condițiile crizei provocate de COVID-19, aceste promisiuni nu par a fi realiste, îndeosebi că rezolvarea acestor probleme nu face parte din atribuțiile președintelui țării.

Amintim că alegerile președintelui Moldovei sunt programate pentru 1 noiembrie curent. Campania electorală începe pe 2 octombrie. Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

66
Tagurile:
Ion Chicu, Igor Dodon, Maia Sandu, prezidențiale, alegeri
Tematic
Codurile pe raioane și alegerile: Există sau ba o legătură
Alegeri prezidențiale: Cine va lupta pentru funcția de șef al statului


Загрузка...
Karabah: Frontul informațional al știrilor false și al dezmințirilor

Karabah: Frontul informațional al știrilor false și al dezmințirilor

66
(reînnoit 11:42 01.10.2020)
Contrapropaganda în război este folosită în mod tradițional pentru a demoraliza inamicul - prin exagerarea pierderilor acestuia și exagerarea imaginii propriilor succese.

Și totuși, actuala confruntare armată dintre Azerbaidjan și Armenia din Nagorno-Karabakh în septembrie 2020 se distinge printr-un număr fără precedent de informații care sunt urmate aproape imediat de o dezmințire de către cealaltă parte. Acest lucru complică analiza situației de către observatorii internaționali, generează neîncredere în orice declarații oficiale ale autorităților de la Baku și Erevan.

Cifre îndoielnice, fapte, episoade netransparente din perioada zilelor de ostilități din septembrie s-au acumulat foarte multe. De exemplu, potrivit Ministerului Apărării din Armenia, 49 de drone azere au fost doborâte, dar a fost publicată o fotografie cu resturile unui singur dispozitiv. La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat distrugerea a 18 UAV-uri armene, precum și a 80 de tancuri armene și un întreg regiment (aproximativ două mii de oameni).

În ultimul deceniu de turbulențe politico-militare în zona republicii nerecunoscute, Armenia și Azerbaidjanul au pierdut în lupte doar aproximativ 20 de drone. Pentru distrugerea rapidă a regimentului armean, ale cărui poziții pe front în apărare ocupă mai mult de un kilometru, ar fi necesare probabil arme de distrugere în masă. Cu toate acestea, Ministerul Apărării din Armenia a anunțat și lichidarea a 790 de militari azeri. Dacă acestea sunt pierderi reale, atunci într-un asemenea ritm, atunci două armate nu vor fi suficiente până în iarnă. Permiteți-mi să vă reamintesc că, potrivit diverselor estimări, înainte de mobilizare, Azerbaidjanul avea de la 65.000 la 126.000 de „baionete”, în armatele Armeniei și în Nagorno-Karabahul nerecunoscut erau până la 65.000 de militari activi.

Avionul de luptă F-16 împotriva avionului de atac Su-25

Ministerul Apărării al Armeniei a declarat că, pe 29 septembrie, un avion de luptă F-16 al Forțelor Aeriene Turce a decolat de pe aerodromul azer din Ganja și a doborât un avion de atac armean Su-25 lângă Vardenis. Pilotul maior Valeri Danelin a fost ucis. Au fost publicate fotografii cu aeronava distrusă, în care este dificil de stabilit cauza accidentului. Departamentul militar armean promite să ofere dovezi mai complete ale implicării forțelor turcești în ostilități. Între timp, Azerbaidjanul și Turcia au negat informații despre atacul aerian. Baku a menționat că nu utilizează în general avioane militare.

Potrivit consilierului președintelui Azerbaidjanului Hikmet Hajiyev, două avioane de luptă armene Su-25 au explodat, prăbușindu-se în munți. Acest lucru se mai întâmpla anterior, în condiții de vizibilitate redusă - în Armenia și în alte țări. Avionul ar fi putut cădea și din cauza uzurii tehnice și a focurilor accidentale (prietenoase) ale sistemelor de apărare aeriană armene. Dacă Su-25 armean a fost doborât de inamic, prin ce mijloace au urmărit specialiștii Ministerului Apărării din Armenia zborul avionului de luptă turc F-16 și de ce nu au ripostat, cel puțin la aerodromul Ganja? Toate acestea par discordante deocamdată.

La o întâlnire din 30 septembrie cu jurnaliștii, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a evitat un răspuns direct cu privire la o posibilă utilizare împotriva Azerbaidjanului (și a F-16) a avioanelor de luptă Su-30SM și Sistemelor Iskander.

Rusia și majoritatea țărilor comunității mondiale fac apel la Baku și Erevan la încetare imediată a focului. Pe 29 septembrie, președintele rus Vladimir Putin, într-o conversație cu prim-ministrul armean Nikol Pașinian, și-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu ostilitățile din zona de conflict și a atras atenția asupra necesității deescaladării.

O conversație între președintele rus Vladimir Putin și omologul său azer Ilham Aliyev va avea loc în caz de necesitate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

66
Tagurile:
Fake, Karabah
Tematic
Părţile vorbesc despre pace, dar schimburile de focuri continuă în Karabah
Imagini din zona de luptă, la frontiera dintre Karabah şi Azerbaidjan
Azerii au preluat controlul asupra a 6 localități din Karabah


Загрузка...
Ursula von der Leyen

UE pedepsește Londra: infringement împotriva Marii Britanii

0
(reînnoit 21:58 01.10.2020)
Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva Marii Britanii cu privire la noua lege britanică privind piaţa internă, semn că epoca post-Brexit este încă plină de necunoscute.

BRUXELLES, 1 oct - Sputnik. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat astăzi lansarea procedurii de infringement împotriva Marii Britanii, în conformitate cu prevederile Acordului de retragere. Penalizarea Londrei are legătură cu noua lege britanică privind piaţa internă.

”În această dimineaţă, Comisia a decis să trimită o scrisoare de notificare oficială guvernului Regatului Unit. Acesta este prima etapă într-o procedură de infringement. Acest proiect de lege este prin natura sa o încălcare a obligaţiei de bună credinţă incluse în Acordul de retragere”, a anunțat Ursula von der Leyen.

Marea Britanie beneficiază acum de un termen de 30 de zile pentru a răspunde scrisorii Comisiei Europene.

În urmă cu trei săptămâni, Comisia Europeană a dat termen Regatului Unit până la finalul lunii septembrie pentru a retrage proiectul de lege ce repune în discuţie angajamentele asumate de Londra în cadrul Brexitului, care a adus ''atingere gravă încrederii'', subliniind că Uniunea Europeană nu va ezita să se adreseze justiţiei.

Legea privind piaţa internă îi conferă premierului Boris Johnson puterea de a anula o prevedere din Acordul de retragere care i-ar impune provinciei Irlanda de Nord reguli vamale diferite de restul Regatului Unit în perioada post-Brexit.

Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea Acordului de retragere care includea condiţiile despărţirii.

Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. În cazul absenţei unui asemenea acord, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Marea Britanie, Londra, UE
Tematic
Crimă şocantă la Londra: Adolescent înjunghiat mortal în plină zi


Загрузка...