Mihail Ioffe

Avocat, despre dosarul Plahotniuc: așteptăm explicațiile Interpol-ului

111
Potrivit avocatului Mihail Ioffe, există o decizie pentru fiecare acțiune a Interpol-ului, iar pentru a vedea cât de justificată este aceasta, trebuie să așteptăm explicațiile și materiale pe acest caz.

CHIȘINĂU, 24 iul – Sputnik. Cea mai simplă explicație la care se poate gândi orice avocat în acest caz este o posibilă soluție politizată. Desigur, refuzul poate fi legat de considerente pur politice în legătură cu Plahotniuc, dar în prezent ar fi mai corect să se abțină de la o astfel de apreciere, a declarat Mihail Ioffe, vicepreședinte al Asociației Internaționale a avocaților de limbă rusă.

”Nu știm ce a servit de fapt drept temei legal pentru o astfel de decizie. Adesea, există documente întocmite incorect, care nu au o traducere tehnică sau nu îndeplinesc cerințele acestui document. Din păcate, trebuie să recunoaștem că unele dintre cererile către Interpol sunt respinse tocmai din motive tehnice formale”, a spus Ioffe pentru Sputnik.

Potrivit avocatului, în această situație este posibil să fie un refuz formal justificat, dar din motive legale nesemnificative, iar acest lucru poate fi legat și de componenta politică în raport cu Plahotniuc.

Prin urmare, subliniază expertul, trebuie luate în considerare ambele opțiuni - atât faptul că decizia a fost luată din motive pur politice, cât și faptul că ar putea fi de vină și documentele întocmite greșit. ”Este necesar să așteptăm decizia organizației susnumite, care va clarifica această problemă”, a adăugat Ioffe.

"Există o decizie pentru fiecare acțiune întreprinsă de Interpol. În ce măsură este justificată și dacă sunt în deplină concordanță cu materialele de caz? Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să așteptăm explicațiile și materiale de caz de la instituția respectivă", a concluzionat expertul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

111
Tagurile:
Vlad Plahotniuc
Tematic
Stoianoglo cere extrădarea lui Plahotniuc: Actele au fost expediate autorităților din SUA
Extrădarea lui Plahotniuc: Când va începe procedura - iată ce spune ambasadorul SUA
Summitul G20

Coronavirusul a afectat summitul G20. Dar Occidentul nu va tolera vaccinul rusesc

104
(reînnoit 17:52 23.11.2020)
Editorialistul Ivan Danilov a analizat cele mai importante probleme discutate la summitul G20. El consideră că Summitul a scos în evidență ”moartea globalizării” și a subliniat că deglobalizarea, în lumea post-COVID, s-a produs deja.

Summitul virtual G20 a scos în evidență moartea globalizării, în pofida tuturor eforturilor destul de conștiincioase ale participanților, a subliniat că deglobalizarea în lumea post-covid s-a produs deja. Și nu este vorba de vreo conspirație împotriva „lumii unipolare americane” convenționale (sub forma Pax Americana) sau o altă încercare de a reface „confruntarea între blocuri”, așa cum a fost în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Deglobalizarea și multipolaritatea sunt deja o realitate, indiferent de ce cred despre acest lucru în ”Think Tank-urile” de la Washington sau Bruxelles

Problema este că nu există o agendă politică mondială unică, la fel cum nu există un limbaj politic unic pentru a discuta despre aceasta. Mai mult, nu există „un camerton geopolitic” (sau chiar „camertonuri”) de care să se ghideze comunitatea mondială.

© Sputnik / Алексей Дружинин

Există probleme comune, începând de la pandemia de coronavirus și până la criza economică globală, dar iată soluții comune, nu doar că nu există, ci nu sunt și nici nu vor fi. Pur și simplu pentru că, la nivel global, schema de interacțiune dintre țări a trecut la un mod de joc cu sumă zero, adică orice succes al unei anumite țări este perceput ca o înfrângere pentru concurenți, în același timp, este demonstrată o disponibilitate totală pentru a sacrifica unele interese comune (ca să nu mai vorbim de considerații umanitare), astfel încât cineva dintre concurenții geopolitici să nu-și poată trece la activ nici o victorie de imagine, victorie politică sau economică.

Se impun câteva exemple evidente. La summit-ul G20, liderul RPC a propus crearea unui oarecare mecanism digital care să permită deblocarea mișcării între țări, care ar oferi un important sprijin economiei mondiale, comerțului internațional și restabilirii turismului (ceea ce este foarte important pentru multe țări, inclusiv pentru cele foarte sărace).

China a propus crearea unui mecanism internațional de recunoaștere reciprocă a „codului QR de sănătate”, care se va baza pe rezultatele testelor. "Sper că se vor alătura acestuia cât mai multe țări și regiuni ale lumii", a spus Xi Jinping.

La nivel obiectiv, crearea unei anumite „confirmări digitale” internaționale general recunoscute a faptului că un anumit turist, diplomat sau om de afaceri este sănătos și poate trece granițele țărilor (precum și se poate întoarce în patria lui) fără carantină sau ocolind granițele închise din cauza coronavirusului este o idee buna. Dar șansele implementării ei la nivel global în viitorul apropiat sunt minime, deși această măsură este necesară acum și poate fi implementată relativ ușor în practică. Și această măsură, cel mai probabil, nu va fi pusă în aplicare, deoarece a fost propusă de președintele Xi și, din punctul de vedere al imaginii liderilor occidentali, este imposibil să fie de acord cu propunerile Beijingului oficial (în special, cu propunerile care subliniază dezvoltarea avansată a tehnologiilor informaționale chineze), și este imposibil la cel mai principial nivel.

Următorul exemplu este legat de problema inaccesibilității vaccinurilor împotriva coronavirusului pentru țările sărace ale lumii, care, în absența vaccinării, ar putea rămâne astfel de „focare ale coronavirusului” pe planetă cu toate consecințele care decurg din aceasta. În discursul său, Vladimir Putin a subliniat necesitatea asigurării accesului global la vaccinare:

"Rusia susține proiectul de decizie cheie a actualului summit, care vizează punerea la dispoziția tuturor a vaccinurilor eficiente și sigure. Fără îndoială, medicamentele pentru imunizare ar trebui să fie accesibile pentru toți. Și țara noastră, Rusia, evident, este gata să ofere țărilor care au nevoie vaccinurile dezvoltate de savanții noștri: acesta este primul vaccin înregistrat din lume „Sputnik V” pe platforma vectorilor adenovirusului uman, al doilea vaccin rusesc, „EpiVacCorona” al Centrului Științific Novosibirsk, este de asemenea gata, al treilea vaccin rusesc este practic gata.

Proporția pandemiei ne obligă să folosim toate resursele și elaborările disponibile. Scopul nostru comun este de a forma portofolii de vaccinuri și de a oferi întregii populații a planetei o protecție sigură. Aceasta înseamnă, dragi colegi, că este de muncă pentru toată lumea și mi se pare că acesta este cazul când, posibil, competiția este inevitabilă, dar trebuie să pornim în primul rând din considerente umanitare și să punem acest lucru în prim plan".

La nivel declarativ, totul va fi în ordine, dar G20 în ansamblu nu va fi de acord cu acțiuni specifice, care (dacă urmăm logica elementară) ar presupune crearea unui fond general pentru finanțarea vaccinării populației din țările sărace utilizând cele mai accesibile și eficiente vaccinuri, ceea ce ar necesita în mod natural utilizarea vaccinului rusesc „Sputnik V”, care este mai ieftin decât omologii săi americani și europeni și care, spre deosebire de vaccinul Pfizer, nu trebuie depozitat la minus 70 de grade. Aceasta din urmă reprezintă o problemă majoră chiar și în infrastructura medicală americană, ca să nu mai vorbim de „infrastructura” respectivă din America de Sud, Africa sau Europa de Est.
Problema, dacă este să o privim din punctul de vedere al Washingtonului și al Bruxelles-ului, rezidă din nou faptul că vaccinul este rusesc (de altfel, nu le convine nici cel chinezesc).

Putin a participat la summitul G20
© Sputnik / Алексей Никольский

Vladimir Putin a îndemnat să se dea dovadă de umanism, amânând „competiția inevitabilă”, dar șansele ca îndemnul său să fie auzit sunt extrem de mici, mai ales având în vedere campania de propagandă aflată în plină desfășurare în mass-media occidentală, pentru discreditarea vaccinurilor rusești și chinezești.

Lista subiectelor asupra cărora nu a existat niciun fel de dialog substanțial la summitul G20 (și au existat o serie de monologuri din partea liderilor mondiali) poate fi continuată: este și reforma OMC, și problemele datoriilor valutare ale țărilor în curs de dezvoltare, și tendința globală spre protecționism. Liderii occidentali au o poziție foarte clară: vorbesc mult, nu ascultă pe nimeni, iar propunerile lor se rezumă la o formulă simplă: „toată lumea ar trebui să facă așa cum spunem noi, și atunci totul va fi bine”, și în acest sens este puțin probabil ca poziția Washingtonului să se schimbe odată cu schimbarea președintelui.

Lipsa substanțialității summitului G20 este o dovadă clară că lumea nu se îndreaptă spre concurența „blocurilor geopolitice” și cu atât mai puțin spre restabilirea „lumii americane” (așa cum se speră la Washington), ci spre o lume care să se pună de acord asupra a ceva ce este posibil doar la nivelul negocierilor bilaterale între anumite țări. În mod formal, ”lumea G20”, așa-numitul Grup al celor douăzeci (G20), există încă, dar în practică ne apropiem de ceea ce celebrul strateg politic american Jan Bremer a numit „lumea G-zero”: o lume în care, în general, toată lumea este pentru sine, iar accelerarea acestei transformări va și fi probabil cea mai importantă moștenire istorică a coronavirusului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

104
Tagurile:
G20, deglobalizare, COVID-19, globalizare
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
G20: Putin îndeamnă să se renunțe la protecționism și sancțiuni
Țările G20 vor dona peste 21 de miliarde de dolari pentru lupta împotriva COVID 19


Загрузка...
Nicolae Ceaușescu

Sondaj: Iată ce cred românii despre Nicolae Ceaușescu

142
(reînnoit 16:20 23.11.2020)
Cel mai important președinte din istoria României este în continuare luat ca reper în sondajele analiștilor – un studiu recent relevă un procent surprinzător.

BUCUREȘTI, 23 nov – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Au trecut aproape 31 de ani de la moartea violentă a lui Nicolae Ceaușescu, au dispărut mulți dintre cei care au apucat întreaga sa perioadă, dar iată că fostul președinte al României continuă să fie un reper pentru cercetările sociologice.

Astfel, într-un studiu făcut de profesorul universitar Vasile Dîncu rezultă că modelul Nicolae Ceaușescu – PCR este cel mai apreciat de români, eventual sub o formă adaptată, dar pe model autoritar.

”Sunt încă peste 50% dintre oameni care cred că în România un singur partid şi un om hotărât ar face mai mult decât toate partidele la un loc care se luptă pentru democraţie”, a declarat Vasile Dâncu pentru DC News. 

Sociologul consideră că ”asta nu e o mare problemă, ţine de mentalitate şi de evoluţia mentalităţii”. Interesant ar fi însă de știut ce înțelege Dîncu prin ”evoluție”, mai ales că au trecut 31 de ani…

În privința intenției din vot, Nicolae Ceaușescu este în continuare favorit, conform datelor lui Dâncu.

”Nicolae Ceauşescu ar avea o intenţie de vot de 40 la sută!”, a spus Vasile Dîncu, completând, ”Cel puţin teoretic!”.

Repet, asta în condițiile în care o au dispărut mare parte din cei care au cunoscut, ca maturi, realizările impresionante din perioada 1970 -1985, perioada de maximă dezvoltare a României. Și, desigur, în absența fizică a respectivului candidat…

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

142
Tagurile:
procente, sondaj, Nicolae Ceaușescu
Tematic
Sondaj de ultimă oră: la 30 de ani de la Revoluție, opinii surpriză despre Ceaușescu!


Загрузка...
Anatolie Prohnițchi

Arderea frunzelor - pericol pentru sănătate: Amenzi usturătoare

0
(reînnoit 22:10 23.11.2020)
Specialiștii atenționează: nivelul poluării aerului atmosferic în urma arderii frunzelor ajunge la cote critice și poate avea efecte negative asupra sănătăţii populaţiei. Persoanele care vor recurge la acest proces vor plăti amenzi.
Arderea frunzelor - pericol pentru sănătate: Amenzi usturătoare

Odată cu venirea toamnei, tot mai des oamenii dau foc frunzelor uscate: atât în orașe, cât și în localitățile rurale. Substanţele nocive rezultate din arderea frunzelor se acumulează în stratul de aer de la suprafaţa solului, fiind emanate diferite substanţe toxice, precum monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile şi dioxinele - cei mai toxici şi periculoşi compuşi organici de compoziţie complexă.

Aceste substanţe chimice pot cauza intoxicaţii, afecţiuni ale căilor respiratorii și sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului sau unele maladii severe.

"Aceste sunt niște deprinderi și obiceiuri ale oamenilor de a aduna frunzele și a le da foc, iar mai apoi respirăm acest aer poluat. Soluția corectă ar fi ca frunzele să fie adunate și ulterior să fie folosite pentru îngrășăminte. Cumpărăm adesea diverși compuși chimici, însă nu folosim ce ne oferă natura", a relatat într-un interviu pentru Sputnik ecologistul Anatolie Prohnițchi.

Mai mult, legislația în vigoare prevede amenzi pentru arderea resturilor vegetale. Conform Codului Contravențional al Republicii Moldova, art.154, persoanele fizice se sancţionează cu amendă de la 12 la 24 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 60 de ore, iar persoanele juridice cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
amenzi pentru arderea frunzelor, frunze uscate, toamnă


Загрузка...