Clopotnița Catedralei „Nașterea Domnului” din Chișinău

Acoperământul Maicii Domnului: Cum a devenit 14 octombrie Hramul Chișinăului

1169
Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului, marcată la 1/14 octombrie, este unul dintre cele trei hramuri ale Catedralei „Naşterea Domnului”, din centrul Chișinăului. Istoricii spun că prima atestare documentară scrisă a Chişinăului ca aşezare este din 17 iulie 1436.

CHIȘINĂU, 13 oct – Sputnik. Hramul Chișinăului este sărbătorit pe 14 octombrie din anul 2001, când această zi a căzut într-o duminică.

Mă bazez pe propriile mele amintiri la scrierea acestui articol, pentru că informații oficiale despre alegerea zilei de 14 octombrie ca zi de Hram a Chișinăului n-am găsit.

Hramul Chișinăului coincide cu Hramul Iașiului (capitala istorică a Moldovei), dar ieșenii o sărbătoresc pe 14 octombrie, conform calendarului de stil nou, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

Tot la 14 octombrie își sărbătoreşte hramul şi orașul Tiraspol, capitala și centrul administrativ al regiunii transnistrene autoproclamate.

Personal, nu cred că această coincidență a zilelor de hram a fost pusă la cale de edilii de atunci ai Chișinăului.

Cert este însă că pe 14 octombrie, și pe stil nou, și pe stil vechi, creștinii ortodocși au sărbători cu semnificație deosebită, în care cer ocrotirea Maicii Domnului, intrarea sub acoperământul ei, și ocrotirea Sfintei Parascheva de la Iași. 

Așadar, din 1991 şi până prin 2000, Chişinăul îşi sărbătorea Ziua Oraşului în a doua duminică a lunii octombrie, iar sărbătoarea a început să fie numită şi „Hram”.

Dar se întâmpla ca a doua duminică din octombrie să nu coincidă cu nicio sărbătoare creştină importantă.

Oamenii se uitau în calendar şi se întrebau ce fel de hram sărbătorim, în situaţia în care hramul unei localităţi este dictat de hramul (numele) bisericii sale.

În anul 2000, 14 octombrie era o zi de zâmbătă, nu de duminică.

Abia în 2001, a doua duminică din luna octombrie a fost ziua de 14 octombrie, când în Republica Moldova se sărbătoreşte Acoperământul Maicii Domnului, conform calendarului bisericesc de stil vechi.

Toată lumea părea mulţumită şi împăcată, iar ziua de 14 octombrie a rămas să fie zi de Hram.

Chișinăuienii își spuneau atunci unii altora că sărbătorirea Hramului Chişinăului în această zi „este binecuvântată de Dumnezeu şi de Maica Domnului”.

Acoperământul Maicii Domnului – semnificația sărbătorii

Acoperământul Maicii Domnului este o sărbătoare ce datează din timpul domniei împăratului Leon cel Înţelept (886-911).

Potrivit sinaxarelor, într-o noapte de sâmbătă spre duminică, în Biserica „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu” din Vlaherne – Constantinopol, se oficia Slujba Privegherii.

Spre dimineaţa de 1 octombrie, Sfântul Andrei „cel nebun pentru Hristos” și ucenicul său Epifanie, în timp ce se rugau, au văzut-o pe Sfânta Fecioară strălucind în lumină, având lângă sine pe Sfântul Ioan Botezătorul şi pe Sfântul Ioan Evanghelistul, stând între alţi sfinţi şi îngeri.

Acoperindu-i pe credincioşi cu cinstitul ei omofor, Maica Domnului se ruga astfel: „Împărat ceresc, primeşte pe tot omul cel ce Te laudă şi cheamă numele Tău şi unde se face pomenirea numelui meu, sfinţeşte şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta. Primeşte-le, Doamne, rugăciunile şi făgăduinţele şi-i scapă de toate nevoile şi răutăţile”.

1169
Tagurile:
Hramul Chisinaului, Acoperământul Maicii Domnului
Tematic
Veste bună: Ce obiecte noi vor apărea pe străzile Chișinăului de Hramul Orașului
Chișinăuienii, provocați să spună de ce își iubesc orașul: Iată ce au răspuns – Video
Doctorul Victor Cojocaru

Cum nu ne îmbolnăvim de COVID - 19: Sfaturile unui doctor moldovean

1088
(reînnoit 17:09 24.01.2021)
Șeful Clinicii Anesteologie și Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic Republican, doctorul habilitat Victor Cojocaru ne spune cum a reușit el să nu se infecteze cu COVID-19, activând chiar în mijlocul focarului de coronavirus.

CHIȘINĂU, 24 ian - Sputnik. Doctorul Victor Cojocaru recomandă câteva reguli pe care ar trebui să le respecte fiecare, pentru a evita la maxim probabilitatea infectării cu noul tip de coronavirus. El a declarat în cadrul unei emisiuni realizate în Studioul Sputnik Moldova că nu s-a infectat de COVID, chiar dacă a activat timp de 10 luni de zile printre bolnavii cu noul tip de coronavirus.

”O să încep de la mine, zece luni, zi de zi în focar și nu m-am îmbolnăvit. Eu nu spun acest lucru că asta-i datorită mie, cred că datorită lui Dumnezeu. Dumnezeu mă păzește. Dar voi spune ce am făcut eu. Eu evit aglomerațiile, chiar dacă am mască. Urc pe scări. Văd că este rând mare la magazin, mă dau la o parte, aștept. Acesta este cel mai bun principiu, de a evita aglomerațiile. Și mai ales să evităm aglomerațiile care au loc la organizarea petrecerilor. Abia după asta - masca, spălatul pe mâini”, spune domnul Cojocaru.

Totodată, medicul atenționează că o mască medicală de protecție, nu trebuie purtată mai mult de 2 ore. Dar în același timp, îi îndeamnă pe cetățeni să nu dea dovadă nici de fanatism.

Ministerul Sănătății a raportat astăzi un număr de 265 cazuri noi de infectare cu COVID-19, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră ajungând la 156 202.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1088
Tagurile:
COVID-19, Victor Cojocaru
Tematic
Emisiunea ”Intersecții” cu Andrei Porubin. Invitat: doctorul Victor Cojocaru
Profesorul Victor Cojocaru: Noi nu tratăm, noi salvăm


Загрузка...
Протесты у здания Конституционного суда Молдовы, где рассматривают конституционность закона О функционировании языков

Expert: Într-o țară multietnică, limba este o chestiune de securitate națională

188
(reînnoit 18:01 22.01.2021)
Decizia dată de Curtea Constituțională că statutul special acordat limbii ruse nu corespunde Legii Supreme al Republicii Moldova este o consecință a deciziilor anterioare ale Curții care a declarat desuetă Legea privind funcționarea limbilor.

CHIȘINĂU, 22 ian - Sputnik. Președintele Curții Constituționale, domnica Manole, a motivat decizia acestei instanțe prin faptul că limba rusă nu poate avea un statut mai înalt decât celelalte limbi ale minorităților etnice din Republica Moldova. „Așadar, tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție”, a declarat Domnica Manole.

Politologul Valentin Krîlov afirmă că această argumentare total absurdă. Potrivit lui, această decizie este o consecință a unei decizii anterioare a Curții, în care legea respectivă, care prevedea statutul limbii ruse se limbă de comunicare interetnică, a fost declarată desuetă.

Krîlov spune că el este gată se respecte orice decizie a Curții constituționale, dar nu poate accepta verdictul că contrazice logica sănătoasă și practica juridică elementară.

"Cum poți să declara o lege învechită dacă ea este prevăzută de constituție? Aceasta lege va ajunge desuet doar dacă va fi anulată constituția. Atât timp cât Constituția este în vigoare, și această lege este atașată ei", a declarat Valentin Crîlov.

El a amintit că atunci când Constituția a fost adoptată, Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a obținut statut de lege constituțională. Deci, ea putea fi amendată doar cu două treimi din voturile deputaților din Parlament.

"Atunci când Curtea Constituțională își permite să adopte astfel de decizii, acest lucru, din punctul meu de vedere, constituie o crimă de stat. Crimă comisă de oameni ce poartă mantia de justițiar", a declarat expertul.

Krîlov amintește că felul în care a fost formulat Articolul 13 din Constituție a constituit la timpul respectiv un compromis care nu-i satisfăcea pe deplin pe apărătorii limbii ruse din Moldova. Dar a fost un compromis care a asigurat pacea civică și înțelegerea în țară.

"Chestiunea limbii este una care ține de cultura politică și care într-o societate multietnică este una dintre cele mai importate și intră în categoria chestiunilor care țin de securitatea națională. Este o realitate actuală și pentru țara noastră care este populată de reprezentanții mai multor etnii. Și statutul deosebit al limbii ruse, în acest caz, este o chestiune obiectivă. Așa au evoluat lucrurile", a declarat Valentin Crîlov.

Politologul Corneliu Ciurea consideră că respectiva decizie a Curții Constituționale va avea consecințe și asupra președintelui Maia Sandu, care, în timpul campaniei prezidențiale a făcut mai multe promisiuni alegătorilor de limba rusă.

"Nu vor fi consecințe imediate, dat fiind că vorbitorii de limba rusă din Republica Moldova nu constituie o comunitate mobilă și bine organizată ca să reacționeze imediat și dur. Dar, cu trecerea timpului, bineînțeles că decizia CC va duce la descreșterea ratingului președintelui. Maia Sandu nu va putea să mențină încrederea majorității populației și, în primul rând", a vorbitorilor de limba rusă, consideră Ciurea.      

Și chiar dacă Sandu nu a luat ea această decizie, decizia CC va fi asociată de o parte importantă a societății de imaginea Maiei Sandu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

188
Tagurile:
statutul limbii ruse, special, statut, limba rusă, limba


Загрузка...

Orice femeie trebuie știe asta: Cum poate fi prevenit cancerul de col uterin

0
(reînnoit 16:28 25.01.2021)
Anual, peste 350 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar peste 160 mor din cauza acestei boli. În acest context, autoritățile au demarat săptămâna de prevenire a cancerului de col uterin, pentru a informa femeile că această maladie poate fi prevenită.

CHIȘINĂU 25 ian - Sputnik. Cancerul de col uterin este una dintre cele mai des întâlnite maladii în rândul femeilor. Deși noțiunea de cancer sună înspăimântător, doctorii susțin că boala poate fi prevenită dacă femeile vor merge cu regularitate la medic și vor efectua testul citologic. 

Autoritățile din sănătate au demarat luni, 25 ianuarie, săptămâna de prevenire a cancerului de col uterin. Astfel, timp de câteva zile vor fi organizate campanii de informare a femeilor despre beneficiul screening-ului, dar și despre importanța adresării la timp la medicul ginecolog. 

Într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății, secretarul de stat Tatiana Zatîc a menționat că viața și sănătatea are prioritate și în pandemie, și a îndemnat femeile să recurgă la testul citologic. 

„Dragele noastre femei, mame, surori, prietene, vă îndemn să aveți grijă de sănătatea voastră, să vă programați la medicul de familie și să faceți testul citologic, o dată la 3 ani. Testul este gratuit Depistat precoce, cancerul de col uterin poate fi tratat cu succes”, a menționat secretarul de stat al MSMPS, Tatiana Zatîc.

Testul citologic sau testul Papanicolau trebuie efectuat o dată la trei ani în perioada 25 - 61 de ani. Acesta se face gratuit, iar femeile trebuie doar să se adreseze la medicul de familie. Potrivit Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), testul este acoperit din fondurile de asigurare medicală obligatorie atât pentru femeile asigurate, cât şi pentru cele neasigurate. 

„Screening-ul cervical constă în depistarea fazelor precanceroase, atunci când aceste zone pot fi înlăturate fără internare, iar dezvoltarea cancerului poate fi oprită. Stadiile precanceroase nu cauzează niciun simptom şi, de aceea, acestea pot fi depistate doar prin screening. Este foarte important ca toate femeile să participe cu regularitate la programele de screening, chiar dacă se simt perfect sănătoase”, se arată într-un comunicat al CNAM.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit și prin vaccinare contra Virusului Papillomei Umane (HPV) în adolescență. 

Datele Ministerului Sănătății arată că peste 4 100 de moldovence sunt afectate în prezent de cancerul de col uterin. Anual, peste 370 de femei sunt diagnosticate cu această maladie, iar peste 160 de femei mor din cauza că s-au adresat târziu la medic. Vârsta femeilor la care cancerul de col uterin este depistat cel mai des este de la 40-45 de ani și de la 50-60 de ani. 

În anul 2020, Ministerul Sănătății a realizat un studiu conform căruia, tendința de efectuare a testului citologic în Republica Moldova este pozitivă, iar rata femeilor ce conștientizează importanța realizării testului citologic a ajuns la 62 la sută. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
prevenire a cancerului, Ministerul Sănătății, testare, cancer de col uterin
Tematic
Acest simptom „inofensiv” care poate semnala cancerul


Загрузка...