pensionari пенсионеры

Vor primi oare pensii moldovenii născuți după anul 1970

810
(reînnoit 07:40 24.06.2019)
Sociologul Vasile Cantarji a spus, într-un interviu pentru postul de radio Sputnik Moldova, ce-i așteaptă pe cetățenii Moldovei, angajați actualmente în câmpul muncii, atunci când vor atinge vârsta de pensionare.

CHIȘINĂU, 20 iun – Sputnik. Acum câțiva ani, sociologii moldoveni au făcut publică o informație care a îngrijorat multă lume privind sistemul de pensii din țară: cetățenii care se apropie de vârsta de 50 de ani s-ar putea, mai curând, să nu primească pensie de la stat. Este oare adevărat? La această întrebare vine cu un răspuns sociologul Vasile Cantarji.

„Dacă nu va fi efectuată reforma sistemului de pensii, acești cetățeni nu vor primi pensii. Sistemul de pensii trebuie modificat în conformitate cu realitățile demografice și sociopolitice ale zilei de azi”, a spus Cantarji.

Timpul este în defavoarea viitorilor pensionari moldoveni, afirmă expertul.  

„Actualul sistem de pensii nu poate rămâne funcțional. Acum se fac anumite încercări de a reforma sistemul de pensii, însă noi am rămas foarte mult în urmă”, a menționat sociologul.

Cantarji este sigur că am pierdut 20 de ani. În acest răstimp sistemul de pensii din Moldova ar fi putut deveni funcțional și adecvat pentru actuala situație socioeconomică.

„Despre reforma sistemului de pensii s-a vorbit pentru prima dată în perioada Guvernului Sturza, în anul 2000. Deja atunci situația era gravă. După care totul a fost înghețat și, abia acum vreo doi ani, au început să fie făcuți primii pași timizi în această direcție. Iar când vorbim de faptul că la ora actuală avem pensii mici, ar trebui să le „mulțumim” celor care, la vremea lor, au înghețat reforma sistemului de pensii”, a rezumat interlocutorul.

810
Tagurile:
reformă, Sistem de pensii
Протесты у здания Конституционного суда Молдовы, где рассматривают конституционность закона О функционировании языков

Expert: Într-o țară multietnică, limba este o chestiune de securitate națională

83
(reînnoit 18:01 22.01.2021)
Decizia dată de Curtea Constituțională că statutul special acordat limbii ruse nu corespunde Legii Supreme al Republicii Moldova este o consecință a deciziilor anterioare ale Curții care a declarat desuetă Legea privind funcționarea limbilor.

CHIȘINĂU, 22 ian - Sputnik. Președintele Curții Constituționale, domnica Manole, a motivat decizia acestei instanțe prin faptul că limba rusă nu poate avea un statut mai înalt decât celelalte limbi ale minorităților etnice din Republica Moldova. „Așadar, tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție”, a declarat Domnica Manole.

Politologul Valentin Krîlov afirmă că această argumentare total absurdă. Potrivit lui, această decizie este o consecință a unei decizii anterioare a Curții, în care legea respectivă, care prevedea statutul limbii ruse se limbă de comunicare interetnică, a fost declarată desuetă.

Krîlov spune că el este gată se respecte orice decizie a Curții constituționale, dar nu poate accepta verdictul că contrazice logica sănătoasă și practica juridică elementară.

"Cum poți să declara o lege învechită dacă ea este prevăzută de constituție? Aceasta lege va ajunge desuet doar dacă va fi anulată constituția. Atât timp cât Constituția este în vigoare, și această lege este atașată ei", a declarat Valentin Crîlov.

El a amintit că atunci când Constituția a fost adoptată, Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a obținut statut de lege constituțională. Deci, ea putea fi amendată doar cu două treimi din voturile deputaților din Parlament.

"Atunci când Curtea Constituțională își permite să adopte astfel de decizii, acest lucru, din punctul meu de vedere, constituie o crimă de stat. Crimă comisă de oameni ce poartă mantia de justițiar", a declarat expertul.

Krîlov amintește că felul în care a fost formulat Articolul 13 din Constituție a constituit la timpul respectiv un compromis care nu-i satisfăcea pe deplin pe apărătorii limbii ruse din Moldova. Dar a fost un compromis care a asigurat pacea civică și înțelegerea în țară.

"Chestiunea limbii este una care ține de cultura politică și care într-o societate multietnică este una dintre cele mai importate și intră în categoria chestiunilor care țin de securitatea națională. Este o realitate actuală și pentru țara noastră care este populată de reprezentanții mai multor etnii. Și statutul deosebit al limbii ruse, în acest caz, este o chestiune obiectivă. Așa au evoluat lucrurile", a declarat Valentin Crîlov.

Politologul Corneliu Ciurea consideră că respectiva decizie a Curții Constituționale va avea consecințe și asupra președintelui Maia Sandu, care, în timpul campaniei prezidențiale a făcut mai multe promisiuni alegătorilor de limba rusă.

"Nu vor fi consecințe imediate, dat fiind că vorbitorii de limba rusă din Republica Moldova nu constituie o comunitate mobilă și bine organizată ca să reacționeze imediat și dur. Dar, cu trecerea timpului, bineînțeles că decizia CC va duce la descreșterea ratingului președintelui. Maia Sandu nu va putea să mențină încrederea majorității populației și, în primul rând", a vorbitorilor de limba rusă, consideră Ciurea.      

Și chiar dacă Sandu nu a luat ea această decizie, decizia CC va fi asociată de o parte importantă a societății de imaginea Maiei Sandu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

83
Tagurile:
statutul limbii ruse, special, statut, limba rusă, limba


Загрузка...
Alexandr Stoianoglo

Expert: Ce șanse au adepții lui Sandu să-l demită pe procurorul general

809
(reînnoit 20:09 21.01.2021)
Comentatorul politic Corneliu Ciurea a analizat în studioul Sputnik încercările susținătorilor noului președinte al Moldovei de a-l lipsi de funție pe procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

CHIȘINĂU, 22 ian – Sputnik. Unele dintre cele mai de rezonanță promisiuni electorale ale noului președinte Maia Sandu au fost cele legate de imperativul de a lupta împotriva corupției, precum și reformarea urgentă a Justiției și a organelor Procuraturii.

Viorel Morari
© Sputnik / Miroslav Rotari

Susținătorii noului șef de stat, precum și unii parlamentari din partidele politice de dreapta au vorbit nu doar o singură dată că organele de monitorizare a respectării legii trebuie curățate, iar Moldova are nevoie în fruntea Procuraturii Generale de o persoană precum Laura Codruța Kovesi, din România.

Ce a provocat dorința celor de dreapta de a-l demite din funcție pe actualul procuror general, Alexandr Stoianoglo, și vor putea ei oare să facă acest lucru? Răspunsul la această întrebare a fost dat de analistul politic Corneliu Ciurea, invitat în studioul Sputnik Moldova.

Corneliu Ciurea
© Sputnik / Mihai Caraus
Corneliu Ciurea

„Există foarte puține mecanisme pentru înlăturarea procurorului general din funcție. Acest lucru necesită un dosar penal. Adică el trebuie să se compromită serios sau să demisioneze singur", a spus comentatorul.

Potrivit expertului, în prezent nu există condiții pentru ca Stoianoglo să decidă să demisioneze din funcție, iar aceasta va conduce la faptul că Sandu și adepții ei vor crește presiunile asupra procurorului general.

„Situația este fundamental diferită de ceea ce era în 2019, când fostul șef al Procuraturii Generale, Eduard Harunjen, a demisionat. Stoianoglo are acum mai multe argumente în favoarea sa, așadar Moldova nu este încă amenințată de sosirea unei persoane precum Kovesi la conducerea instituției”, a rezumat Ciurea.

Actualul procuror general a fost confirmat în funcție în timp ce Igor Dodon era la șefia statului. Stoianoglo a activat în organele procuraturii în perioada 1992-2007. A ocupat funcțiile de procuror adjunct al Chișinăului, procuror al UTA Găgăuz Yeri, iar în 2001-2007 a fost procuror general adjunct.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

809
Tagurile:
expert, procurorul general
Tematic
Stoianoglo: Pregătim o nouă învinuire pe numele lui Șor
Stoianoglo: PG a devenit o structură cu adevărat independentă


Загрузка...
Natură

De la -20 de grade la +9 grade Celsius: Ce se întâmplă în agricultură

0
(reînnoit 19:11 22.01.2021)
Agricultorii nu au motive de îngrijorare din cauza schimbării bruște a vremii, de la -20 de grade la +9 grade. Asta susțin specialiștii în agrometeorologie.

CHIȘINĂU, 22 dec- Sputnik. Specialiștii în agrometeorologie susțin că Republica Moldova se află într-o zonă în care frecvent au loc schimbări bruște ale vremii și nu avem motive de îngrijorare. În același timp, au vești îmbucurătoare pentru agricultori - umiditatea solului este perfectă pentru dezvoltarea culturile semănate toamna. 

”Am avut geruri de până la -20 de grade Celsius în nordul țării câteva zile, care nu au afectat culturile agricole semănate toamna și nici pomii sau vița de vie. Asta pentru că solul a înghețat doar până la -7 grade, iar situația critică se consideră atunci când avem -15 grade în sol. Acum au revenit temperaturile calde, este ceva normal pentru zona în care ne aflăm, dar gerurile ar putea apărea în următoarele zile. Trebuie să precizez că avem o umiditate foarte bună în sol, în comparație cu iernile 2019 și 2020, când am avut perioade secetoase”, a declarat Tatiana Mironov, șefa Centrului pentru monitorizare agrometeorologică al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Agriculturii spun că anul 2021 se arată a fi unul mai productiv decât 2020, când seceta hidrologică s-a înregistrat din toamnă. Totuși, aceste previziuni pot fi date peste cap dacă vor reveni geruri cuprinse între -17 și -20 de grade pentru câteva zile, iar zăpadă nu va cădea.

”În prezent, starea culturilor este bună, este umiditate pentru culturile semănate toamna. Avem însă și unele riscuri, de exemplu, culturile ar putea îngheța dacă timp de 4-5 zile vor fi temperaturi de până la -20 de grade și câmpurile nu vor fi acoperite cu zăpadă. O altă problemă pe care o atestăm în aceste momente: nu avem rezerva de umiditate productivă în sol, care trebuie să fie la adâncimea de 1,5 metri, dar sperăm că în continuare vom avea parte de precipitații sub orice formă și vor acoperi rezervele”, a precizat Vasile Șarban, șef al Direcție Politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii.

Fermierii au semănat culturi de toamnă pe 401 mii de hectare de terenuri, cu 25 de mii de hectare mai multe decât anul trecut. Din numărul total, 318 mii hectare sunt cu grâu. Media pe țară în perioada 2015-2019 conform datelor Biroului Național de Statistică este de 351,3 mii hectare. În 2020, recolta globală obținută de agricultorii moldoveni a fost de aproximativ 600 de mii de tone de grâu, cantitatea medie fiind de 1,97 tone la hectar.

De asemenea, anul trecut au fost recoltate 100 de mii de tone de orz de pe suprafața de 53,7 mii de hectare. Recolta medie obținută la hectar a fost de 1,86 de tone. Probabil, acesta a fost și motivul care i-a determinat pe fermieri să reducă suprafețele destinate acestei culturi, fiind semănate în această toamnă doar 47 de mii de hectare.

”Ne gândeam că, după un an secetos, agricultorii vor reduce suprafețele însămânțate, dar cu ajutorul oferit de stat și băncile care le-au ieșit în întâmpinare, iată că fermierii au reușit să însămânțeze câmpurile și sperăm că vor avea o roadă bogată, care să le acopere și pierderile de anul trecut”, a declarat Vasile Șarban, șef al Direcție Politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat în weekend vom avea maxime cuprinse între +7 și +9 grade, iar noaptea vor fi minime de -3 și -1 grad. De luni, se așteaptă ninsori în toată țara.

Precizăm că în anul 2020 Republica Moldova s-a confruntat cu o secetă fără precedent în ultimele decenii. Agricultorii ale căror culturi au fost afectate au protestat timp de mai multe săptămâni și au cerut despăgubiri de la stat. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
grâu, Meteo, Sprijin pentru agricultură, Agricultură ecologică, Agricultură, agricultură
Tematic
Cioclea către Ghimpu: Informațiile solicitate sunt de natură personală
De ce este indicat să petrecem mult timp în natură cu întreaga familie


Загрузка...