Regizorul Emil Loteanu. Imagine de arhivă

Lucruri neștiute despre ultima peliculă a lui Emil Loteanu - Mărturisiri EXCLUSIVE

400
(reînnoit 14:11 12.05.2019)
El - un violonist cu nume mare, rămas fără degete în urma torturii la care a fost supus în anii petrecuți în prizonierat. Lipsa degetelor nu-l împiedica însă să cucerească până și cele mai surzi urechi. Ea - o interpretă de excepții, cu o frumusețe rară... frumusețea și talentul i-a adus însă numai necazuri.

CHIȘINĂU, 12 mai — Sputnik, Silvia Zavadovschi.  Pelicula „YAR” urma să fie turnată în primăvara anului 2003. Actorii care urmau să interpreteze rolurilor principale erau deja identificați, scenariul – citit și recitit. Lucrările pentru începerea filmărilor, în toi, doar că, cu doar două săptămâni înainte de începerea filmărilor, aflându-se la Sofia, într-o vizită legată de acest film, maestrul Emil Loteanu cade fără cunoștință.

Ulterior, este transportat la Moscova și internat în spital. La o săptămână de la internare regizorul care a încântat generații întregi și a avut grijă să descopere talente, moare.

Cine erau actorii care urmau să interpreteze rolurile principale ale acestui film, cum au fost identificați aceștia, dar și ce s-a făcut cu acest ultim scenariu, am aflat de la producătorul și regizorul Teodor Guţu, tânărul care acum 16 ani urma să interpreteze rolul lui Georges Boulanger, personajul principal masculin al peliculei.

- Teodor, cum ai ajuns în unghiul de vedere al maestrului Loteanu? Știm că Dlui căuta mult până găsea actorul potrivit pentru rolul pe care el îl vedea, îl descria.  

„Era începutul anului 2003. Eu lucram la Televiziunea Națională, eram director artistic și într-o zi, mergeam pe teritoriul televiziunii, iar în întâmpinarea mea venea maestrul Loteanu. L-am salutat din respect, nu pentru că mă cunoștea. I-am zis „bună ziua, maestre”. Maestrul Loteanu mi-a răspuns, a trecut de mine, iar la câteva secunde aud din spate: „tinere, tu ce faci aici?”. Eu m-am speriat: „zic, lucrez aici, sunt director artistic. Fac asta, asta...”. El mă întreabă: „ai cumva școală muzicală? Eu zic: nu, maestre”. Iar mă întreabă: „Nici nu știi să cânți la vreun instrument muzical?” Zic: „Nu, maestre”.

Teodor Guţu își amintește și acum  acele momente.

„Eu eram tânăr, cu plete lungi. Aveam 27 de ani. Și eu întreb: „de ce mă întrebați, maestre?” Și el: „uite, fac probe pentru un film...tu vrei să vii la casting?” Zic: „sigur că da”. Imediat am cerut numărul de telefon. Mă gândesc eu: „dacă uită maestrul, îl sun eu și-i amintesc””, a declarat Teodor Guțu în cadrul emisiunii „Intersecții de la Radio Sputnik Moldova.

Maestrul nu a uitat însă. Ulterior, l-a sunat pe tânărul cu „plete lungi” și l-a invitat la Casa Presei pentru a face niște fotografii.  

„Atunci mi-a zis așa: „Dacă mă convingi prin aceste fotografii, să știi că rolul este al tău. Dacă nu, ne despărțim”.

Cert este că, colaborarea celor doi a pornit cu stângul. La proba foto la care a fost invitat, Teodor Guţu a întârziat cu cinci minute, greșeală care a fost taxată de marele maestru.

„Maestrul mi-a zis așa: „este prima și ultima ta dată când întârzii. La mine niciun actor nu întârzie. Dacă mai întârzii o dată, te dau afară””, spune Teodor Guţu.

După lecția primită de la maestru, Teodor Guţu a fost pus să pozeze diferite stări.

„Atunci, eu nu știam prea multe despre film, nici măcar subiectul filmului. Eu nu știam nici cum trebuie să privesc, care sunt stările, emoțiile care le caută maestrul. El mi-a spus doar așa: „fotograful va face poze încontinuu, iar tu numeri până la zece cu bucurie, după care numeri până la 10 cu răutate, după care - îngândurat...între timp, fotograful Andrei Mardare fotografia”.

Tot ce cunoștea atunci Teodor Guţu despre film era că rolul pe care trebuia să-l interpreteze cuprindea intervalul de vârstă 17-40 de ani.

„Pe parcursul acelei sesiuni foto, am fost machiat diferit, în funcție de vârstă – mai tânăr, mai în vârstă...la un moment dat am purtat și un fular de-al maestrului, precum și un papion...”.

La câteva zile de la acea probă, Teodor Guţu a fost sunat de maestrul Loteanu și chemat la el acasă.

„Într-o seară m-a sunat și m-a chemat la el acasă. Locuia în centrul Chișinăului. Când am intrat, avea o masă mare, iar pe masă poze cu stările mele...eu doar am reușit să spun „bună seara” că el mi-a strâns mâna și mi-a zis așa: „Tinere, felicitării! M-ai convins. Rolul este al tău!”

Teodor Guţu spune că a fost copleșit de fericire și totodată de frică, firca de a nu se ridica la așteptările marelui Loteanu.

„Erau emoții de nedescris. Eram fericit și, totodată, marele Loteanu a trezit în mine frică, fiindcă îmi dădeam foarte bine seama ce responsabilitate este pentru mine să joc acest rol în filmul lui Emil Loteanu, el este un mare maestru, iar eu – un tânăr care mai nu cunoștea nimic despre actorie”.

Emil Loteanu i-a interzis lui Teodor Guţu să vorbească cuiva despre acest film. Era un secret.

„Mi s-a părut superstițios. Mi-a interzis categoric să vorbesc despre asta. Mi-a spus că voi putea vorbi abia după ce vor începe filmările”.

Filmările urma să înceapă în luna aprilie, așa că Teodor Guţu avea la dispoziție două luni pentru a învăța să cânte la vioară și să adauge câteva kilograme.

„Eu am făcut probele în luna februarie, iar în luna aprilie urma să înceapă filmările. În această perioadă eu trebuia să învăt a cânta la vioară, deoarece chiar dacă urma să am dublor, trebuia să cunosc măcar regulile de bază de ținere a vioarei și de începere a interpretărilor...și am început să fac sport pentru a mări masa musculară”.

A inventat un motiv pentru a se elibera de la locul de muncă, așa cum l-a sfătuit maestrul Loteanu, și a început pregătirile pentru a-l interpreta pe pe violonistul Georges Boulanger, așa cum își dorea marele regizor și scriitor.

„Eram sunat foarte des la telefon. Dlui îmi spunea ce filme să privesc, cum trebuie să lucrez în fața camerei, ce să fac pentru a ajunge la starea personajului”

Filmul „YAR” urma să fie turnat și prezentat la Festivalul de film de la Cannes, spune Teodor Guţu.

„Maestrul mi-a zis că după turnarea acestui film nu voi avea nevoie să depun efort pentru a ajunge un actor renumit, deoarece Filmul urma să fie prezentat la Cannes, respectiv, acest rol urma să-mi facă un nume, așa cum Maestrul Loteanu a reușit să o facă pe parcursul anilor. Acestea erau vorbele lui Loteanu, iar aceste vorbe mă speriau”.

Cert este că la mii de kilometri, Petra Filceakova, o adolescentă de 15 ani din Slovenia, se pregătea pentru interpretarea rolului principal feminin al peliculei.

Presa din țară a scris anterior că pentru acest film, maestrul Loteanu a găsit mai întâi actorul pentru rolul bărbătesc, după care a găsit cu greu tânăra pentru rolul feminin. Teodor Guţu spune că lucrurile au stat altfel.

„În primul rând, maestrul Loteanu a găsit eroina principală. Atunci când ne-am întâlnit, el mi-a zis așa: „Partenera ta este în Slovenia. O vei cunoaște. Este o fată foarte frumoasă, foarte dulce și talentată, o vei îndrăgi, vei vedea. Iată, de două luni tot caut actorul pentru rolul bărbătesc”.

Cert este că maestrul Loteanu a cautat această acrită și în Moldova și în Fedrerația Rusă, dar fără succes. A găsit-o întâmplător, într-un oraș din Slovenia.

„Petra Filceakova fusese la un casting de modele și se întorcea acasă. Ea a povestit ulterior, la un post TV din Federația Rusă că așa cum mergea, la un moment dat s-a apropiat de ea domn care i-a propus să se filmeze în filmul lui. Ea a și spus că în momentul în care maestrul Emil Loteanu s-a apropiat de  ea, ea s-a speriat”, adaugă Teodor Guţu.

Petra Filceakova, avea trăsături caracteristice reprezentantelor etniei rome, dar avea părul blond, exact ca tânăra din scanariul maestrului Loteanu.

„În scenariu de menționa că fata se născuse în urma unei istorii de dragoste între un nobil rus și o tânără de etnie romă – această tânăra era blondă, dar de etnie romă. La 17 ani, ea se căsătorește cu Georges Boulanger, pe care trebuia eu să-l interpretez, și de aici pornea toată aventura”, spune Teodor Guțu.

Cert este că cei doi, Teodor Guţu și Petra Filceakova, nu au reușit să se vadă niciodată.

„Așa a fost să fie că noi nu am apucat să ne vedem nici atunci și nici ulterior”, adaugă adaugă Teodor Guţu.

Teodor Guţu spune că filmul „YAR” era unul biografic.

„Eu aveam scenariul literar al filmului. L-am citit de câteva ori. Am citit biografia violonistului Georges Boulanger și să știți că scenariul filmului nu devia mult de la biografia acestui compozitor. Până la urmă, era un film biografic, care avea acea doză de artistims și romantisc...”

Lucrările pentru turnarea filmului erau pe ultima sută de metri. Rămăse-se doar două săptămâni până la începerea filmărilor. Teodor Guţu își amintește șia cum ce i-a spus Maestrul Loteanu.

„M-a sunat și mi-a spus că merge în Bulgaria, după care în Slovenia, o ia pe Petra și vine la Chișinău, după care mergem la Moscova pentru o probă video, după care începem filmările”.

Doar că nu a fost să fie.

„Era începutul lui aprilie, ora 7 dimineața. Eu mă pregăteam să merg la lecțiile de vioară, când am fost sunat și anunțat că maestrul Emil Loteanu a fost transportat în stare gravă la Moscova”

La o săptămână de la acest sunet, maestrul Emil Loteanu s-a stins pe patul de spital din Modova. Odată cu moartea lui, a murit și visul lui Teodor Guţu de a interpreta rolul lui Georges Boulanger.

Ce s-a făcut cu scenariul filmului, aflați în interviul video atașat.  

400
Tagurile:
Silvia Zavadovschi, Emil Loteanu, rol principal, actor, film
Tematic
In Memoriam - 14 ani de când Emil Loteanu a plecat la Domnul - VIDEO
Festivalul de Film „Întâlnire cu Rusia”: Moștenirea lui Emil Loteanu
A murit un actor care s-a filmat în pelicula ”Șatra”, în regia lui Emil Loteanu
Emil Loteanu, comemorat de oaspeții Festivalului de Film „Întâlnire cu Rusia”
Emil Loteanu, omul care a dus faima Moldovei în lume
Владимир Брутер

Expert: Vom avea sau nu un "maidan" după alegeri

107
(reînnoit 09:23 27.10.2020)
Peste câteva zile, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. În societate se vorbește tot mai mult că după aceste alegeri, la Chișinău ar putea avea loc proteste, care ar putea fi organizate nu fără ajutorul Occidentului.

CHIȘINĂU, 19 aug – Sputnik. Evenimentele din Belarus și Kîrgîzstan îi fac pe mulți să creadă, nu fără temei, că acestea ar putea fi organizate și în Moldova, nu fără ajutorul Occidentului, mai ales că în perioada de până la alegeri candidații de dreapta au anunțat că sunt gata să scoată lumea în stradă în cazul în care vor pierde alegerile. De această părere este expertul Institutului de Cercetări politice și umanitare Vladimir Bruter.

"Putem avea aceste suspecții că este pus la cale scenariu unui "maidan", deși nu există motive pentru o asemenea evoluție a lucrurilor. Totul depinde de felul în care se vor desfășura alegerile din 1 și 15 noiembrie. Niște acțiuni de protest ar putea avea loc, dar situația din Moldova este alta decât cea din Belarus și Kîrgîzstan. Și asta pentru cp Moldova este o republică parlamentară, astfel alegerile parlamentare sunt mult mai importante decât cele prezidențiale", a declarat Bruter pentru studioul radio Sputnik Moldova.

Bruter amintește că în Parlament există o majoritate la limită.

"Admit că dacă diferența de voturi dintre cel care se va clasa pe locul întâi și cel de pe locul doi va fi mică, ar putea să fie desfășurate acțiuni de protest", a spus Bruter.

Amintim că la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie participă opt concurenți: Usatîi Renato, Năstase Andrei, Deliu Tudor, Dodon Igor, Ivanov Violeta, Sandu Maia, Țîcu Octavian, Chirtoacă Dorin. Numele lor sunt tipărite în buletinul de vot cu litere majuscule, în ordinea de mai sus.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

107
Tagurile:
proteste, prezidențiale, Maidan, alegeri


Загрузка...
Exerciții NATO

Afirmații demente despre ”atacul Rusiei asupra României”

189
(reînnoit 21:39 26.10.2020)
Lobbiștii NATO se pretează la afirmații aberante și la ipoteze demente, menite să țină sub tensiune românii – totul cu un scop: să ne pună la cheltuieli din ce în ce mai mari!

BUCUREȘTI, 27 oct – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Cheltuielile aberante alocate de România pentru înarmare în plină criză economică și de sănătate sunt din ce în ce mai contestate.

Tot mai mulți analiști, dar mai ales simpli cetățeni, consideră că aceste cheltuieli sunt nu numai greu de argumentat, dar afectează și investițiile în domenii de maximă necesitate și urgență – în primul rând Sănătatea, Economia și infrastructura rutieră!

Ei bine, în acest context diverse ONG-uri de lobby și propagandiști NATO depun toate eforturile pentru a convinge românii că sunt în pericolul ca Rusia să atace România, deși această situație nu s-a întâmplat în toată istoria statului român!

Sub egida CEPA -  Center for European Policy Analysis - un grup de ”militari români și americani” au făcut ”o simulare”  pentru a afla…  punctul slab al defensivei României în eventualitatea unui atac al Rusiei!

Și, ce să vezi, problema României nu este reprezentată de uriașa aviație militară rusă, nici de puternica flotă rusă de la Marea Neagră, nici măcar arsenalul uriaș de rachete de toate felurile și capabilitățile ale marii puteri – ci de… ”Poarta Focşanilor”!

Ca o glumă – acum e limpede de ce Zuckerman a insistat atât cu bătălia contra baronilor roșii – dorea să scape de ”paznicul roșu” al ”Porții Focșanilor”, Marian Oprișan!

Revenind la acest ”Dungeons and Dragons” adaptat, să citim o aberație: ”Fără sprijinul NATO, în cazul unui atac al Rusiei prin „Poarta Focşanilor”, Armata Română ar rezista cel mult 24 de ore”.

De fapt, concluzia la care vor ei să ajungă este că ”pericolul” acesta se datorează lipsei unei infrastructuri pe care să se poată deplasa… trupele NATO, în caz de atac al Rusiei! 

Afirmația dementă este: ”Dacă Rusia ar ataca România, cel mai scurt drum către București și către Balcani ar fi prin „Poarta Focșanilor””.

”România ar pierde lupta într-o zi fără sprijinul NATO, care nu poate ajunge destul de repede din cauza lipsei infrastructurii” – consemnează Radio Europa Liberă concluzia ”experților” americani.

Aceeași sursă consideră că pentru a putea proteja „Poarta Focşanilor”, trupele NATO ar trebui să ajungă rapid, ”pentru că forţele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi a unei eventuale confruntări cu Rusia, conform unei simulări de război făcută în 2019 la Academia Forţelor Terestre de la Sibiu”.

Ei, aici apare problema: lipsa infrastructurii din România, mai arată specialiştii americani, care avertizează România că… ”trebuie să investească în infrastructură pentru a putea fi apărată de trupele NATO”.

Și, atenție – nu e vorba de infrastructură normală, ci una destinată tancurilor!

Cu alte cuvinte, România, care nu e în stare să facă nici măcar drumuri rapide, ar trebui să se apuce acum de șosele strategice, tip autostrăzi cu structură de rezistență capabilă să suporte deplasarea unităților de tancuri! Pentru că e pericolul… atacului Rusiei!

Deși formula propusă de americani pare o aberație, ea ar putea deveni, parțial, o realitate: în sensul că s-ar aplica ”metoda Cernavodă”! România ”va primi” un credit, pe care îl va accepta cu plăcere, iar companii americane vor construi! Mă rog, de fapt vor construi cam ca Bechtel – sau chiar se vor limita la studii de fezabilitate.  

Dar poate mă înșel eu și nu e vorba nici măcar de atât.

Cert este că aceste „Think Tank” au o misiune clară: să mențină starea de tensiune, să aibă românii impresia că sunt mereu amenințați, pentru a veni NATO să apere… adică să ne ia banii!

Și încă o informație ciudată, de data asta de la un personaj care nu gafează prima dată – Costin Georgescu, ajuns prin grația ”schimbării” în fruntea SRI!

”Ruşii au două autostrăzi tehnice, special concepute pentru tancuri, care ajung până la graniţa României“, spune Georgescu.

De fapt, nu sunt autostrăzi, cu șosele strategice, cu o singură bandă pe sens, cu porțiuni mai late. Iar acestea trec prin Ucraina – Odessa, respectiv Poltava,  Deci, nicio legătură cu autostrăzile de care are nevoie România. Decât dacă… americanii vor să facă vreo nouă nebunie militară pe aici – și să ne mai pună ala alte cheltuieli inutile, așa cum menționam.

Oricum, asemenea afirmații aberante ar trebui combătute, pentru că într-o populație oricum panicată de controversatele anunțuri despre pandemie, numai asemenea gogomănii cu atacurile Rusiei mai trebuie!

Cred că Radu Tudor a exprimat cel mai bine situația, mai bine decât Caragiale:

”Cred că posibilitatea unui atac din partea Rusiei este una cât se poate de mică (...)  Nu se pune problema unui atac, dar se pune foarte serios problema modului în care ne apărăm”!

Să repetăm atent: nu se pune problema să ne atace cineva, dar noi trebuie să ne apărarăm! Este chintesența parteneriatului strategic, metoda cea mai simplă de a face bani pe spinarea săracilor din Est1.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

189
Tagurile:
Românai, Rusia
Tematic
România: Rachete Patriot pentru o țară fără lideri patrioți?


Загрузка...
Rezultatele parțiale Exit poll

Rezultatele parțiale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale

0
(reînnoit 20:44 28.10.2020)
Rezultatele parțiale ale Exit poll la alegerile prezidențiale din Moldova ar urma să fie anunțate imediat după închiderea secțiilor de votare.

Un exit-poll ar urma să fie organizat în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie. Rezultatele parțiale ale acestuia ar urma să fie anunțate în data de 1 noiembrie la ora 21.00, iar rezultatele finale - la ora 22:00, potrivit organizatorilor studiului sociologic – reprezentanți ai comunității WatchDog.MD și Institutului de Politici Publice.

Spre deosebire de practica din anii precedenți, în acest an sondajul va fi efectuat prin telefon, din cauza pandemiei de coronavirus. În cadrul acestui sondaj urmează să fie chestionați 4 mii de cetățeni cu drept de vot, din diferite raioane ale țării.

Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) precizează că nu a autorizat sondajul de tip exit-poll prin telefon, a cărui desfășurare pe 1 noiembrie, în ziua alegerilor prezidențiale, a fost anunțată pe 28 octombrie de reprezentanți ai unor ONG-uri.

Mai mult, CEC declară, într-un comunicat de presă, că-și „rezervă dreptul de a sesiza Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Audiovizualului și organele de drept pentru a documenta și investiga cazul”.

„Chestionarea alegătorilor la ieșirea din secția de votare (exit-poll clasic) nu poate fi echivalată cu efectuarea acestuia prin intermediul telefonului, or la chestionarea votanților nu se utilizează metode ce ar putea identifica alegătorul”, explică CEC.

Autoritatea electorală centrală mai menționează că „în cazul sondajului de opinie care se intenționează a fi realizat, acesta nu se încadrează în mecanismele desfășurării unui exit-poll, deoarece la momentul apelului telefonic nu există o certitudine că alegătorul a participat la alegeri”.

Totodată, CEC a atenționat că în ziua alegerilor, până la închiderea secțiilor de votare, se interzice publicarea în mijloacele de informare în masă a materialelor, inclusiv a interviurilor cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenții electorali pe parcursul zilei şi despre șansele acestora, inclusiv prezentarea rezultatelor exit-poll-urilor.

Notăm că, în conformitate cu articolul 6 din Codul electoral, votul este secret, iar autorităților publice și altor subiecți implicați în procesele electorale le revine obligația de a asigura caracterul confidențial al votului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Rezultatele parțiale Exit Poll
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Când va oferi CEC informații despre rezultatul alegerilor


Загрузка...