Alegeri locale

Ar putea avea loc destabilizări în masă în Moldova, după alegeri? Opinia politologului

420
(reînnoit 12:04 19.02.2019)
Expertul din cadrul Institutului Internațional de Studii Politice și Umanistice Vladimir Bruter comentează probabilitatea unei destabilizări politice în Moldova după 24 februarie.

CHIȘINĂU, 19 feb – Sputnik. În ultimul timp se fac auzite opinii, inclusiv printre experți, precum că după alegerile parlamentare Moldova ar putea intra într-o zonă de instabilitate politică. Chipurile, cei care vor pierde alegerile, nemulțumită de rezultatele alegerilor, va organiza acțiuni de protest sau chiar un „maidan moldovenesc”.

O astfel de evoluție a evenimentelor este imposibilă într-o societate democratică, susține expertul din cadrul Institutului Internațional de Studii Politice și Umanistice Vladimir Bruter.

„Ce înseamnă „nu-i vor satisface rezultatele alegerilor” și ce are maidanul cu toate acestea? Alegerile sunt alegeri, iar alegerile au rezultate. Dacă ați pierdut în alegeri, trebuie oare neapărat să vă luați la bătaie cu cei care au câștigat? Atunci la ce bun mai e și democrația?”, se întreabă expertul.

Revoltele în masă și mitingurile de protest interminabile ar putea genera în țară un haos politic și economic, afirmă analistul.

„Sfatul meu pentru mințile înfierbântate este să urmărească situația din Haiti, situația din Venezuela și să conștientizeze că rezultatele alegerilor merită un singur lucru: să fie recunoscute. Dacă nu ești pregătit măcar moral să recunoști rezultatele alegerilor, în acest caz nu mai poate fi vorba de structura democratică a societății”, a rezumat Bruter.

Urmăriți Sputnik Moldova pe rețeaua de socializare OK>>>

420
Tagurile:
Moldova, alegeri, politolog
Tematic
Exclusiv: Nicolas Maduro a anunțat când vor avea loc următoarele alegeri în Venezuela
Alegeri parlamentare-2019: Cine sunt aspiranții la funcția de deputat
Ce șanse sunt ca Guvernul Filip să fie demis până la alegeri
Alegeri parlamentare: Unde pot vota moldovenii din Rusia - adresele secțiilor de votare
Майя Санду и Андрей Нэстасе

Semnele unui nou război pe dreapta: PPDA se desolidarizează de PAS

964
(reînnoit 16:21 14.01.2021)
Deputații din Platforma lui Andrei Năstase nu susțin încercările Maiei Sandu și ale PAS de a interpreta textul Constituției la Curtea Constituțională, ca pe această cale să determine autodizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Și asta nu este doar o presupunere, ci o certitudine confirmată de o recentă declarație de-a unui deputat PPDA. Este vorba de Igor Munteanu care a participat la o emisiune pusă pe post de o televiziune afiliată lui Andrei Năstase, la care deputatul a declarant franc că speră ca membrii Curții să respingă sesizarea deputaților PAS care i-au solicitat Curții să se pronunțe dacă este posibilă autodizolvarea Parlamentului, chiar dacă această procedură nu este prevăzută de textul constituțional.

PPDA speră că Curtea Constituțională să respingă sesizarea PAS

Iată ce declarație a făcut domnul Munteanu (o declarație importantă, care poate însemna distanțarea și chiar desolidarizarea Platformei de partidul prezidențial, declarație care a rămas oarecum neobservată de opinia publică.

"Sunt convins că la sesizare (PAS - n.n.) se va răspunde și prevederile din Constituție care stipulează exact situația în care Parlamentul pleacă în demisie vor fi respectate. Asta este speranța mea", a spus Igor Munteanu.

Vom nota aici că speranța lui Igor Munteanu este una absolut legitimă, odată ce Constituția prevede doar două modalități de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate: dacă nu se poate forma un guvern sau dacă deputații nu adoptă nicio lege în termen de 90 de zile. Pentru toți este clar acest lucru, nu și pentru Maia Sandu și deputații PAS care i-au cerut Curții să spună dacă este posibil și cum este posibil ca Parlamentul să decidă propria dizolvare.

Igor Munteanu: Alegeri anticipate, dar nu cu orice preț

Din declarația făcută de Igor Muntean înțelegem că Platforma nu susține nu doar interpretarea arbitrară a Constituție, acțiune la care s-a dedat Maia Sandu și PAS, care speră în reușita acțiunilor lor grației unei posibile complicități a Curții Constituționale, dar mai înțelegem că PPDA nu este de acord nici cu haosul provocat în țară de somațiile de a demisiona făcute de noul președinte Guvernului Chicu, care, bun, rău, dar totuși asigura administrarea țării.

"Noi am participat la consultările cu președintele Maia Sandu și i-am exprimat toate incertitudinile care pot să apară din această criză politică. Pentru că, odată ce mergi cu o moțiunea de cenzură și ești pregătit s-o voteze în Parlament, înseamnă că ai un plan în gând: vrei să schimbi pe cel căruia îi spui guvern catastrofă … Problema este cu ce îl înlocuiești. Și evident Constituția prevede două formule foarte simple. În primul rând, înaintezi un candidat la formarea acestui guvern, chiar cu riscul de a avea o întârziere în planificarea ta pentru alegeri anticipate. Există un consens pentru alegerile anticipate, dar nu cu orice cost, nu cu orice preț", a declarat Igor Munteanu.

Este adevărat că această nuanțare a poziției PPDA plasează respectiva formațiune nu doar pe linia corectitudinii juridice, dacă putem spune așa, dar vine să satisfacă cumva și interesele politice mai… egoiste ale Platformei. Este bine știut că PPDA nu are nicio șansă să acceadă în Parlament în cazul unor alegeri parlamentare anticipate (dar nici ale celor ordinare) și interesul deputaților Platformei ar fi să-și ducă mandatul până la capăt. Dar până la acest capăt mai sunt doi ani, ceea ce nu este puțin.   

Nici măcar PPDA nu-și dorește alegeri parlamentare anticipate

Dar calculele egoiste ale PPDA este un aspect mai puțin important. Ceea ce contează cu adevărat este că, din partidele care formează actual Parlament, doar PAS își dorește alegeri parlamentare anticipate. Și își dorește cu orice preț, cum spune Igor Munteanu.

Celelalte formațiuni - categoric nu, nici chiar PPDA care este cel mai aproape ideologic de PAS.  

Mai doresc alegeri Renato Usatîi și Partidul Nostru, care are șanse certe de accedere în Parlament. Dar, pe moment, ei nu contează, ei nu participă la luarea decizie privind declanșarea anticipatelor.

Dar dacă doar PAS vrea alegeri parlamentare anticipate, iar ceilalți - nu înseamnă că aceste alegeri nu vor fi declanșate.

Asta înseamnă că refuzul Maiei Sandu de a desemna un premier și de a instala un guvern poate avea doar o singură consecință: aprofundarea și prelungirea crizei politice, administrative, economice, din sistemul de sănătate și din toate domeniile din Republica Moldova. Nimic mai mult.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik.

964
Tagurile:
PAS, PPDA, Igor Munteanu, Sandu


Загрузка...
Bancomat și carduri bancare

Moldovenii și cardurile: Ce schimbări s-au produs din cauza COVID

155
(reînnoit 21:16 14.01.2021)
COVID-19 a avut un impact major asupra pieței cardurilor bancare. Interesant este că oamenii au retras mai puțin numerar de pe acestea. Expertul economic Veceslav Ioniță analizează cum pandemia a influențat utilizarea cardurilor bancare de către moldoveni.

CHIȘINĂU, 13 ian - Sputnik. Cum utilizează cel mai des moldovenii cardurile bancare? Atunci când le este transferat salariul, pensia etc., merg la un bancomat și scot numerar. Pandemia COVID-19 aduce însă schimbări și în acest domeniu. Din propriile observații, constatăm că oamenii plătesc mai des cu cardul în magazine. 

Retragerea de numerar de pe cardurile bancare va fi redusă în 2021, apreciază analistul economic Veaceslav Ioniță.

Această tendință este clară conform statisticilor pentru anul 2020.

„Cele mai multe operațiuni cu cardurile bancare din Republica Moldova sunt cele de retragere a numerarului din bancomate. În primele nouă luni ale anului 2020, de pe carduri au fost retrase sub formă de numerar 38,3 miliarde de lei sau cu 1,5% mai mult decât în 2019 când în aceeași perioadă au fost retrase 37,7 miliarde de lei. În opinia noastră, această tendință este una pozitivă, deoarece cardurile bancare devin un mijloc de plată și nu un simplu instrument de obținere a numerarului”, apreciază analistul economic Veaceslav Ioniță într-un comentariu publicat pe viitorul.org.

În primii ani de la aparția cardurilor bancare în Republica Moldova, peste 99% dintre operațiuni erau de scoatere a numerarului, potrivit expertului.

„De fapt, cardurile erau văzute mai degrabă ca un casier al întreprinderilor. Oamenii primeau salarii și mergeau imediat la bancomat să scoată bani. Acum zece ani deja, aproape 7% dintre toți banii primiți erau utilizați pentru diverse plăți, iar restul de peste 93% continuau să fie extrași sub formă de numerar. În 2020, retragerea de numerar a constituit puțin peste 70% din totalul operațiunilor cu cardurile bancare moldovenești”, scrie Veaceslav Ioniță.

Conform datelor statistice pentru întregul an, apreciază expertul economic, plățile cu cardul se vor apropia în 2020 de 30% din totalul operațiunilor cu cardul bancar.

Pandemia COVID-19 a temperat creșterea operațiunilor cu cardul

Pe de altă parte, potrivit expertului, pandemia COVID-19 și restricțiile de călătorie sunt factorii de bază care au temperat creșterea volumului operațiunilor cu carduri bancare.

„Volumul operațiunilor cu carduri bancare în primele nouă luni ale anului 2020 au ajuns la 60 de miliarde de lei, în creștere cu 5% față de perioada similară a anului 2019, când acest indicator a fost de 57,1 miliarde de lei. Este cea mai mică creștere din momentul când au apărut cardurile bancare în Republica Moldova și de patru ori mai mică decât media din ultimii ani, când creșterea anuală a tranzacțiilor cu cardurile bancare era în jur de 20%”, comentează Veceslav Ioniță.

Expertul menționează că, în primele nouă luni ale anului 2020, volumul tranzacțiilor cu cardurile bancare utilizate de către moldoveni peste hotarele țării au fost de 4,4 miliarde de lei, în scădere cu 20% sau cu un miliard de lei față de perioada similară a anului 2019, când aceste operațiuni au constituit 5,4 miliarde de lei.

„Utilizarea cardurilor bancare pentru tranzacții peste hotare sunt pentru plățile online, care anul trecut, în primele nouă luni ale anului, au constituit 3,1 miliarde de lei sau 57% din totalul plăților și plățile propriu zise în călătoriile de peste hotare”, constată analistul economic.

Veceslav Ioniță adaugă că, în 2020, din cauza pandemiei, străinii și-au redus volumul operațiunilor cu cardul în Republica Moldova.

„În primele nouă luni ale anului 2020, volumul operațiunilor cu cardurile străine efectuate în Republica Moldova a fost de 6 miliarde de lei, în scădere cu 9% față de perioada similară a anului 2019. Interdicțiile de călătorie cauzate de COVID-19 au afectat și acest segment de piață. Așa ceva s-a mai întâmplat doar o singură dată, în 2009, când tranzacțiile cu cardurile străine în Republica Moldova a scăzut cu 11% față de 2008”.

De ce volumul de tranzacții ale străinilor în Republica Moldova a scăzut mai puțin decât ale moldovenilor în străinătate? Veceslav Ioniță oferă o explicație: „multe carduri bancare străine, de fapt, sunt utilizate tot de către moldoveni, care au primit carduri emise în alte țări de la rudele lor și este o formă neobservată de transfer de bani în folosul cetățenilor din Republica Moldova”.

Expertul economic concluzionează că „criza provocată de COVID-19 a avut un impact major asupra pieței cardurilor bancare, operațiunile pe această piața în 2020 au cunoscut evoluții fără precedent în istoria recentă a Republicii Moldova”.

Dar, explică Veceslav Ioniță, aceste evoluții nu neapărat sunt negative”. În opinia sa, „per total, evoluția din primele nouă luni ale anului 2020 poate fi apreciată ca bună pentru economia noastră”. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

155
Tagurile:
COVID-19, card, moldovenii
Tematic
Hoţul nu s-a oprit aici: Vezi ce i-a făcut unei femei după ce i-a luat banii la bancomat
Atenție la cumparăturile online: Îți poți pierde toți banii de pe card
Atenție: Vă fură banii de pe card în plină stradă, chiar dacă aveți cardul în buzunar


Загрузка...
Сrucișătorul nuclear ”Amiralul Nahimov”

”Occidentul îl vede ca principala amenințare”. Flota rusă va înlocui nava-amiral

35
(reînnoit 19:43 15.01.2021)
Ministrul adjunct al apărării Alexei Krivoruciko a anunțat anterior că crucișătorul va fi printre primele nave dotate cu rachete hipersonice ”Zircon”.

Rachete noi, echipamente moderne de bord, capacități unice de luptă – crucișătorul nuclear greu ”Amiralul Nahimov” al proiectului 1144 ”Orlan” va înlocui crucișătorul ”Piotr Velikiii” pe postul de navă-amiral a Marinei Ruse. Se preconizează că acest lucru se va întâmpla în 2022. Despre modul în care nava modernizată va consolida flota – citiți în materialul Sputnik.

Rangul întâi

Crucișătoarele proiectului 1144 ”Orlan” sunt cele mai mari nave de război din lume după portavioane. Deplasamentul – 25,8 mii tone, lungimea – 250 metri, lățimea – 28,5 metri, echipajul – 760 persoane.

Rusia are două ”fanioane” de acest tip – al doilea, ”Petr Velikii”, operează în cadrul Flotei de Nord, dar va fi trimis la modernizare de îndată ce ”Nahimov” va intra în serviciu. Ambele sunt, în esență, platforme maritime înarmate până în dinți, capabile să distrugă orice țintă. Setul standard – 20 de lansatoare de rachete anti-navă "Granit" P-700, sisteme de rachete antiaeriene "Osa-M", "Kinjal" și rachetele S-300F "Fort" cu rază lungă de acțiune, torpile anti-submarin "Meteli" și "Vodopad", bombe reactive și pistol automat cu dublă țeavă AK-130.

Centrală nucleară, autonomia – două luni, viteza – 31 noduri. Raza de acțiune este practic nelimitată. Crucișătoarele pot opera în condițiile Nordului îndepărtat și sunt capabile să asigure prezența militară a Rusiei în regiunea arctică, pe care mulți analiști o consideră un potențial câmp de luptă pentru resursele naturale în viitorul apropiat.

Însă toate navele, treptat, se învechesc. Dacă la sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90, ”Orlanii” puteau rezista oricărui inamic, astăzi situația s-a schimbat. Și din moment ce există dificultăți în construirea navelor de război mari de rangul întâi în Rusia, Ministerul Apărării a decis să modernizeze navele care sunt și, în primul rând, să le doteze cu noi arme.

Platforma de apărare antiaeriană

Nava ”Amiralul Nahimov” a fost trimisă la reparații încă în 1999, dar lucrările la crucișător au început de fapt abia în 2013, când, în cele din urmă, au fost investiți bani serioși în domeniul apărării. Până în anul 2015, la întreprinderea ”Sevmaș” din Severodvinsk, au fost înlăturate vechile echipamente de pe navă și a fost diagnosticată carena. A fost planificată finalizarea modernizării până în 2018, dar termenele au fost deplasate în mod repetat spre dreapta. Reparațiile au fost ajustate pe parcurs, îmbogățind echipamentele și armele de la bord cu tot mai multe dispozitive noi.

Temperarea SUA și NATO: Exerciții ale forțelor nucleare strategice rusești
© Video : Ruptly / Минобороны России

Astfel, în luna mai a anului trecut, ministrul adjunct al apărării, Alexei Krivoruciko, a anunțat că crucișătorul greu va fi unul dintre primii care vor primi rachetele hipersonice ”Zircon”. Ele zboară către țintă de nouă ori mai rapid decât viteza sunetului, făcându-le invulnerabile în fața oricărui sistem de apărare antiaeriană. Raza de acțiune este de aproximativ 1000 de kilometri. Astfel, ”Zircon” au o rază de acțiune de aproape zece ori mai mare în comparație cu rachetele americane anti-navă subsonice ”Harpoon” (care au o rază de 130 de kilometri).

”Orlanii” s-au distins întotdeauna datorită unui puternic sistem naval de apărare antiaeriană. Înainte de modernizare, ”Nahimov” avea sistemul de apărare antiaeriană cu rază lungă de acțiune S-300F ”Fort”, acum va primi o versiune navală mai avansată a modelului S-400. Acest complex, care împușcă cu diverse tipuri de muniții antiaeriene, este capabil să intercepteze avioanele ”invizibile” și alte ținte aeriene, inclusiv cele cu aripi și balistice. Racheta sistemului 40N6 distruge obiectele aflate la o distanță de până la 400 de kilometri. Se presupune că la bordul navei ”Amiralul Nahimov” vor fi prezente 96 de sisteme de rachete antiaeriene S-400, ceea ce va face din această navă una dintre cele mai protejate din lume față de atacurile aeriene.

Optzeci de celule

În plus, sistemul de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune ”Kortik” va fi înlocuit cu sistemul mai modern ”Panțîr-ME”, iar rachetele antiaeriene ”Osa-M” – cu noul sistem ”Redut”. Însă în cea mai mare măsură modernizarea va afecta complexele de atac. În afară de rachetele ”Zircon”, ”Amiralul Nahimov” va fi înarmat cu rachetele anti-navă P-800 ”Oniks” și cu rachetele de croazieră ”Kalibr”, care au o rază de acțiune de până la 2500 de kilometri. Toate acestea vor fi lansate din lansatoarele verticale 3C14 de 80 de celule, pentru instalarea cărora a fost necesară eliminarea de la bord a complexului naval P-700 "Granit".

Testarea rachetei hipersonice „Zircon”
Пресс-служба Минобороны РФ

Sistemele ”Granit” au fost odată o armă remarcabilă – viteza de 3 Mach, raza de acțiune – 625 de kilometri. Focosul nuclear de cinci sute de kilotone poate să distrugă, dintr-o lovitură, chiar și un portavion. Dar gabariturile sunt mari – zece metri lungime și cântăresc aproximativ șapte tone. Noile rachete anti-navă au un focos mai puțin puternic, dar sunt în schimb  mai rapide și mai precise.

Armele anti-submarin ale crucișătorului vor fi de asemenea modernizate. ”Amiralul Nahimov” va primi complexul ”Paket-NK”, care protejează împotriva torpilelor și submarinelor la distanțe mici. Acest sistem are două tipuri de muniție: torpile termice MTT și torpile reactive M-15. Primele lovesc submarinele la adâncimi de până la 600 de metri și la o distanță de până la 20 de kilometri, pe când cele de-a doilea interceptează torpilele care atacă nava la o distanță de până la 1,4 kilometri și o adâncime de până la 800 de metri. ”Paketul-NK” este automatizat la maxim, detectează și clasifică, în mod independent, ținta, determină parametrii de mișcare și conferă torpilei sau contra-torpilei o desemnare precisă a țintei. Ambele muniții sunt suficient de rapide, viteza fiind de 50 de noduri (92 de kilometri pe oră).

Evident, ”umplutura” electronică a crucișătorului va fi înlocuită cu cea mai modernă, ceea ce va spori considerabil gradul de informare situațională a echipajului navei și va extinde semnificativ posibilitățile de utilizare a armelor de la bord.

În plus, crucișătorul va fi asigurat cu sisteme avansate de comunicații și navigație, cu un complex de luptă radio-electronic, precum și cu un grup aerian format din trei elicoptere modernizate Ka-27M. Aceste aeronave vor ajuta echipajul foarte mult în procesul de detectare a potențialelor submarine inamice.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

35
Tagurile:
Flota de Nord a Rusiei, ameninţare, Occident
Tematic
Flota rusă a primit Be-200: Avioanele-amfibie vor apărea în mările Azov și Caspică
Antrenamentul anului: Cum funcționează focoasele forțelor nucleare strategice ale Rusiei


Загрузка...