Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române

Preşedintele Academiei României, despre solicitarea „vrem spitale, nu catedrale”

190
(reînnoit 18:48 05.11.2018)
Construirea Catedralei Naţionale încununează o întreagă lucrare a poporului român asupra lui însuşi şi ne pune în rând cu lumea – ce precizări a mai făcut Ioan Aurel-Pop.

BUCUREŞTI, 5 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Scandalul iscat de ceva timp în spaţiul public pe marginea faptului că se contruieşte Catedrala Mântuirii Neamului, în loc de spitale şi şcoli nu a rămas fără reacţii. Una dintre acestea vine de la Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel-Pop.

Preşedintele Academiei Române spune că pe el, ca istoric, denigrările şi cârtirile acestea nu îl miră prea tare, fiindcă toate marile construcţii laice şi religioase ale omenirii care ne încântă astăzi au fost contestate la vremea lor.

„Cei care contrapun catedrala altor construcţii (instituţii) nu sunt creştini şi nu ştiu că cea mai înaltă şcoală şi cea mai trainică sănătate nu sunt cele ale trupului, ci ale sufletului. (…) Nu din pricina Catedralei nu avem noi şcoli şi spitale destule, ci din alte pricini. Ba, aş spune că nu lipsa de şcoli şi spitale este necazul nostru cel mare acum, ci golirea lor de profesori, de elevi suficienţi şi de medici”, a explicat Ioan Aurel-Pop potrivit ziarullumina.ro, adăugând că neştiinţa de carte, abandonul şcolar, analfabetismul funcţional, plecarea medicilor şi asistenţilor medicali peste mări şi ţări nu se datorează prea multor biserici şi nici credinţei prea arzătoare.

Mai mult, preşedintele Academiei a explicat că românii se preocupă de lucruri mărunte, îşi hrănesc trupul, dar nu şi mintea şi că, asemenea şcolilor şi spitalelor, care lucrează cu mijloace lumeşti, catedrala lucrează cu mijloacele sale, care sunt sacre. Mai mult, dacă lucrarea aceasta nu este la înălţimea dorită, de vină suntem noi, cu vrajele noastre, cu felul de a-l huli pe Dumnezeu. Biserica, a precizat Pop, ne îndeamnă la cumpănire, la cumpătare, la bine şi la iubire de Dumnezeu şi de oameni, iar Catedrala noastră devine acum „un simbol al tuturor acestor căi dăruite cu har”.

190
Tematic
Liviu Marian Pop: Românii au devenit ținte. Întreaga Europă este sub amenințare
Ceremonia de închidere a jocurilor Olimpice din 1980

La revedere, Mișka: Amintiri unice despre Olimpiada din 1980

109
(reînnoit 21:21 03.08.2020)
Martorii oculari din Moldova au povestit cum putea un student simplu să ajungă la Jocurile de la Moscova, astfel încât să aibă și un salariu, a fost sau nu Fanta și Pepsi în meniu și de ce acea vară olimpică a fost cea mai bună perioadă din viața lor.

CHIȘINĂU, 3 aug – Sputnik. Legendarele Jocuri Olimpice s-au încheiat pe 3 august 1980. Și astăzi, 40 de ani mai târziu, în Moldova încă pot fi găsiți martori ai unui eveniment sportiv important care a lăsat o amprentă adâncă în istorie.

Cum să ajungi la Jocurile Olimpice

Ala Ojoga și soțul ei Vladimir erau studenți obișnuiți ai Universității de Stat din Chișinău. Cuplul a avut norocul să treacă selecția pentru ghizi și interpreți la Moscova și Leningrad - au deservit turiștii din România.

Organizatorii concursului au decis să nu angajeze ghizi profesioniști, ci să-i implice în aceste scopuri pe tineri. Astfel, conducerea a dorit să arate că și băieții și fetele obișnuite pot face bine această muncă.

”Soțul meu și eu am studiat în aceeași grupă, în 1980 era în anul IV. Candidații pentru ghizi au fost selectați în funcție de performanța lor academică. Era important, de asemenea, ca solicitantul să fie dintr-o familie simplă. Nu a existat niciun fel de pile în procesul de selectare: s-au uitat cine și cum face față. Eram șase din Moldova, dintre care soțul meu și eu eram singurul cuplu”, povestește Ala.
Олимпийский огонь
© Photo : Алла Ожога, из личного архива
Vladimir și Ala Ojoga

Cursurile pregătitoare în limba română s-au ținut la universitate timp de șase luni, următoarele șase luni studenții au petrecut la Moscova și Sankt Petersburg, studiind traseele.

Programul a fost foarte intens și a inclus toate atracțiile principale ale ambelor capitale.

"Pentru a nu ne face de rușine, am învățat toate excursiile pe de rost. Printre ele s-au numărat ceremoniile de deschidere și închidere a Olimpiadei, diverse evenimente sportive și culturale. Turul în autobuz a fost realizat de un ghid vorbitor de limbă rusă, iar noi făceam traducere simultană pentru turiștii din România”, a declarat ea.

"Pepesi", "Fanta" și portocale

Studenții au fost cazați în noul hotel „Saliut”, construit special pentru Jocurile Olimpice. Fiecare ghid a fost arondat la câte un autobuz.

”Soțul meu a avut noroc: a lucrat la Leningrad, iar șoferul său era localnic, care știa bine orașul. Iar grupul nostru, la Moscova, a dat peste un șofer din Ciuvașia - ne-a purtat în jurul Capitalei așa cum știa și putea”, spune râzând Ala.

Автобус для городских и междугородных туристическо-экскурсионных перевозок, выпускаемый Львовским автобусным заводом (ЛАЗ).
© Sputnik / С. Соловьев
Autobuz pentru excursii la Olimpiada-80.

Potrivit acesteia, în pofida micilor ciudățenii, totul a fost organizat la cel mai înalt nivel. Concerte, târguri, concursuri arătau incredibil de spectaculoase și colorate. Iar locuitorii și oaspeții Capitalei au dat dovadă de o atitudine specială, respectuoasă față de angajații Olimpiadei.

Băieților care au fost implicați în timpul Jocurilor li s-au plătit salariile, au fost îmbrăcați și încălțați. Hainele erau de două tipuri: casual și festive, de seară.

"Dacă erai în uniformă și aveai ecuson, nu stăteai niciodată la coadă. Oamenii erau foarte prietenoși, spuneau: ”Băieți, vă rog să treceți, sunteți la serviciu”. Am călătorit destul de mult în viața mea, dar Olimpiada din 1980 nu o voi uita niciodată - totul a fost gândit până la cele mai mici detalii. Și când au adus ”Pepsi”, ”Fanta” și portocale - ceea ce nu aveam - a fost o adevărată explozie de emoții” - își amintește participanta la acele evenimente.
 Девушки с футболками с эмблемами Олимпиады-80
© AP Photo / Thomas Meyer
Tricouri cu emblemele Olimpiadei-80.

Ala a adus de la Moscova mai multe suveniruri: o matrioșkă, un urs olimpic, eșarfe cu simbolurile Jocurilor. De asemenea, a păstrat o diplomă de angajat al Olimpiadei, care a ajutat-o ​​ulterior pe femeie în activitățile sale în domeniul managementului turismului.

Biletul norocos

Raisa Levițcaia din Chișinău a fost unul dintre alergătorii ștafetelor olimpice cu torțe, care au avut loc, printre altele, pe teritoriul Moldovei. Participarea la alergarea solemnă a inspirat-o pe sportivă atât de mult, încât a decis cu orice preț să ajungă la competițiile de la Moscova în calitate de spectator. Voucherul a costat 263 de ruble, iar salariul fetei era de doar 100...

"Singura modalitate de a vedea Jocurile Olimpice au fost bonurile, care au fost vândute de Biroul de turism internațional de tineret ”Sputnik”. Prețul nu m-a împiedicat - a fost un eveniment unic, cum să pierd asemena ocazie? Nu am regretat nicio secundă decizia mea - acestea sunt amintiri pentru o viață întreagă", a spus interlocutoarea.
Путевка на Олимпийские игры в Москве.
© Photo : Раисы Левицкая, личный архив
Foaia de călătorie a Raisei Levițcaia

În setul care valora 263 de ruble erau incluse bilete la diverse competiții olimpice. Practic, Raisa a mers să urmărească atletismul și a visat să ajungă la punctul culminant al Jocurilor - ceremonia de închidere de la Lujniki. Permisul de participare la sărbătoarea finală l-a obținut aproape pe gratis.

”Grupul nostru turistic era format din 30 de oameni, iar la ceremonia de închidere erau alocate doar trei invitații. A trebuit să le pun în joc. Am avut noroc: aparent, mi-am dorit prea mult, în afară de asta, fusese ziua mea. Se pare că soarta însăși a decis să-mi ofere un cadou și am reușit să trag un bilet norocos”, spune zâmbind ea.
Олимпиада-80 - Билеты
© Sputnik / Yana Zaharova
Biletul pentru participarea la ceremonia de închidere a Jocurilor din 1980.

La revedere, Mișka

Raisa mărturisește: închiderea Olimpiadei de la Moscova a devenit una dintre cele mai strălucitoare experiențe din viața ei. Mișka de opt metri, mascota celor de-a XXII Jocuri Olimpice de vară, a zburat spre cer fiind atârnat de baloane și acompaniat de melodia ”До свидания, Москва!” (La revedere, Moscova! - tr. red). Acest moment a devenit cel mai memorabil episod din cadrul evenimentului sportiv.

"Tot stadionul plângea, era imposibil să te abții de la lacrimi. Acestea erau lacrimi de fericire, bucurie de sentimentul de apartenență la ceva măreț. În același timp, se simțea un ușor sentiment de tristețe - pentru că Olimpiada s-a încheiat atât de repede", recunoaște martorul ocular.
Торжественное закрытие XXII летних Олимпийских игр. Центральный стадион имени Ленина (Лужники)
© Sputnik / Сергей Гунеев
Ceremonia de închidere a celor de-a XXII Jocuri Olimpice de vară.

Cele mai tari Jocuri Olimpice

Larisa Popova de la Tiraspol, care a câștigat o medalie de aur în cadrul Jocurilor Olimpice din 1980, a împărtășit impresiile despre evenimentu sportiv de la Moscova. În acea vară caldă, sportiva a devenit primul campion olimpic din istoria Moldovei. Își amintește cu drag de strălucitoarea sărbătoare sportivă.

”Am participat la multe competiții, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Montreal, dar ceea ce se întâmpla la Moscova era de nedescris. A fost o sărbătoare incredibilă: foarte solemnă, zgomotoasă, aglomerată. În același timp, jocurile erau foarte bine organizate, organizatorii au făcut totul pentru sportivi și pentru antrenori. Satul olimpic și comoditățile erau la cel mai înalt nivel. În opinia mea, acele Jocuri Olimpice au fost probabil cele mai bune”, își amintește campioana.

Apropo, Larisa nu a fost prezentă la ceremonia de închidere: cu trei ani înainte de Jocurile Olimpice de la Moscova s-a căsătorit și o fetiță o aștepta acasă. Campioana a făcut o alegere în favoarea familiei sale și a revenit înainte de ceremonia finală: își dorea cu adevărat să meargă mai repede acasă la familia ei.

Лариса Попова
© Photo : Личный архив Ларисы Поповой
Larisa Popova împreună cu fiica ei Elena, după sosirea de la Olimpiadă.

"Cândva erau alte valori"

Conform impresiilor Alei Ojoghi, care a lucrat ca ghid-interpret la competiții, principalul laitmotiv al Jocurilor Olimpice de la Moscova au fost oamenii - mai prietenoși, mai deschiși, mai veseli decât acum. Timp de mai mulți ani, ea și soțul ei au păstrat relațiile cu colegii din celelalte republici sovietice: „ne scriam, ne sunam, mergeam în ospeție unii la alții”.

”Toți ghizii tineri se adunau seara, se plimbau, comunicau, organizau serate frumoase. Fiecare dintre ei povestea despre țara sa. Am avut parte de o frumoasă și fericită tinerețe”, își amintește cu nostalgie interlocutoarea.
Гости XXII Олимпийских игр - туристы из ФРГ на Красной площади.
© Sputnik / Борис Приходько
Moscova olimpică.

Potrivit acesteia, unul dintre avantajele acelei perioade au fost oportunitățile disponibile pentru toată lumea, inclusiv pentru oamenii obișnuiți.

"Mulți critică acum perioada sovietică, dar eu prefer să-mi amintesc de cele bune. Atunci un tânăr dintr-o familie simplă, dacă era deștept, toate ușile erau deschise. Eram o fată obișnuită, iar părinții mei erau țărani. Nu au visat niciodată că voi merge la Moscova să lucrez la Jocurile Olimpice. Au urmat apoi alte valori - pacea, patria, prietenia. În prezent ne lipsesc aceste lucruri”, spune cu regret Ala.   

Ecoul Istoriei

Două săptămâni de sărbătoare olimpică au trecut ca o clipă. Jocurile de la Moscova au adus bucurie nu doar prin atmosfera deosebită și prin organizarea ideală, ci și prin rezultate sportive deosebite: 36 de recorduri mondiale și 74 de recorduri olimpice au fost stabilite în cadrul competițiilor.

Este de remarcat faptul că echipa URSS a devenit prima în clasamentul medaliilor - sportivii sovietici au câștigat 80 de medalii de aur, 69 de argint și 46 de bronz. Sportivii din RDG s-au poziționat pe locul doi, iar pe al treilea - reprezentanții echipei naționale bulgare.

Pe podiumul olimpic au urcat reprezentanții celor 14 republici unionale care au delegat sportivi la olimpiadă (nu au existat sportivi din Turkmenistan în echipa națională).

Праздничный фейерверк. Торжественное закрытие XXII летних Олимпийских игр. Центральный стадион имени Ленина (Лужники)
© Sputnik / Сергей Гунеев
Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară din 1980.

Sărbătoarea păcii și a sportului a fost reînviată în Rusia după 34 de ani - iar aceasta a devenit o altă etapă strălucitoare în dezvoltarea țării.

Între timp, ecoul Jocurilor de la Moscova încă mai poate fi auzit în memoria și inima oamenilor sovietici. Să rămânem pentru totdeauna o parte din istoria noastră comună.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

109
Tagurile:
amintiri, Olimpiada 1980
Tematic
Vladimir Vîsoțki - 40 de ani de la moartea bardului: Povestea vizitei sale în Moldova
Blugi și adidași: Cum a influențat Olimpiada-80 moda în URSS


Загрузка...
Триумфальная арка

Expert: În Constituția Moldovei se ascunde o adevărată bombă cu ceas

198
(reînnoit 19:39 03.08.2020)
Politologul Boris Șapovalov a explicat în Studioul Radio Sputnik Moldova, ce crede el despre inițiativa președintelui Moldovei, Igor Dodon, privind amendarea Constituției.

Recent, șeful statului a propus eliminarea din Constituția Moldovei a unei clauze care ar putea duce la lichidarea statalității. Este vorba de "Articolul 142. Limitele revizuirii (1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, care pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”.

Politologul Boris Șapovalov a declarat în Studioul Radio Sputnik Moldova că acest articol din Legea Fundamentală într-adevăr conține o cale posibilă de lichidare a Moldovei ca stat.

”Sunt de acord cu președintele. Acest articol ne duce la gândul că abolirea statului moldovean este posibilă, în ceea ce privește aderarea acestuia la un alt stat. În 1994, am pus în Constituție o bombă cu ceas împotriva statului, suveranității și independenței”, a declarat politologul.

Expertul se arată convins că, în cazul unei propagande eficace în rândul maselor, populația ar putea vota în viitor pentru lichidarea statalității.

"Disputele istorice privind limba și originea sunt lucruri artificiale care pun inconștient un mare semn de întrebare în rândul generației tinere. Avem nevoie într-adevăr de statul Republica Moldova? Deci să investim bani străini și peste 5 ani vom desființa Moldova printr-un referendum”, a explicat Șapovalov.

În același timp, politologul este sigur că nu este necesar să se caute motivele repulsiei oamenilor față de stat și dispariția patriotismului în nivelul scăzut de trai, corupție și lipsă de perspective. În opinia sa, aceste probleme ar trebui rezolvate fără ca Moldova să dispară de pe harta politică a lumii.

"Dacă în vreo țară sau regiune există probleme de ordin economic și cu nivelul de trai, atunci nimeni nu rupe districtele și regiunile. Există granițe teritoriale clar delimitate și recunoscute, suntem un stat care face parte din ONU. Trebuie să rezolvăm problemele, în loc să rupem bucăți din stat sau chiar să-l îngropăm definitiv”, a remarcat interlocutorul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

198
Tagurile:
expert, constituție, Dodon
Тема:
Studioul Sputnik Moldova: Opinii, declarații, comentarii
Tematic
Igor Dodon, despre Constituție: Unele articole trebuie redactate și concretizate
Trebuie sau nu să fie amendată Constituția – Iată ce spune președintele Dodon
O nouă Constituție sau cea veche modificată: Ce spune un fost președinte al Înaltei Curți


Загрузка...
Tomate

Ce pot planta moldovenii acum în grădină pentru a obține „a doua roadă” - expert

106
(reînnoit 14:42 04.08.2020)
Zilele acestea mai avem posibilitatea să plantăm în grădină anumite culturi agricole: verdețuri, cartofi, morcovi, varză, sfeclă roșie, castraveți, tomate. Petru Iliev, de la Institutul de Horticultură, a oferit detalii pentru Sputnik.

CHIȘINĂU, 4 aug – Sputnik. La acest început de august încă mai avem posibilitatea să semănăm ori să plantăm în grădină unele culturi agricole pentru a obține o „a doua roadă”.

Ce culturi se pot dezvolta în condițiile Republicii Moldova până la primele înghețuri a precizat pentru Sputnik Petru Iliev, șeful Secției de ameliorare a cartofului și legumelor din cadrul Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare.

Potrivit specialistului, cea mai bună perioadă pentru semănatul sau plantarea culturilor ce ne-ar asigura „a doua roadă” este în Republica Moldova sfârșitul lunii iunie – mijlocul lunii iulie. Dar și la acest început de august mai avem șansa să ne valorificăm lotul agricol de pe lângă casă, semănând în special verdețuri.

Pătrunjelul, mărarul, țelina pentru frunze, leușteanul etc. vor reuși să se dezvolte până se răcește vremea. 

Dar și culturile mai serioase au o șansă, cu condiția să plantăm răsaduri crescute în sere.

Petru Iliev mai recomandă plantarea cartofilor încolțiți, a sfeclei roșii, a morcovului timpuriu. După recoltare, aceste legume nu vor fi bune de păstrat pentru iarnă, dar vor fi potrivite pentru consumul curent. 

Mai avem posibilitatea să plantăm în grădină răsad de varză, castraveți și roșii.

Suficient irigate, toate acestea ne vor umple mesele de sărbătoare în toamnă, când în Republica Moldova sunt sărbătorite hramurile localităților.  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

106
Tagurile:
roada, gradina, moldovenii
Tematic
Pătrunjelul: Ce se întâmplă în organismul tău când îl consumi
Mărarul: Ce se întâmplă în organismul tău când îl consumi
Amar, dar bun: Produsul alimentar pe care au început să-l cumpere moldovenii - Video


Загрузка...